Cu ocazia celei de-a 16-a aniversări a reunificării Germaniei, cancelarul Angela Merkel şi-a îndemnat compatrioţii să regăsească optimismul manifestat în primele zile de unitate. Într-un discurs rostit la Kiel, Merkel a spus că o dovadă a succesului unificării ar fi chiar ea însăşi, o femeie din Germania de est ajunsă cancelar al întregii Republici Federale. Republica Democrată Germană şi-a încheiat existenţa la 3 octombrie 1990, la mai puţin de un an după căderea zidului de la Berlin.

Republica Moldova a promis Consiliului Europei că la elaborarea noilor legi, cerute de standardele europene, va acorda şi mai multă atenţie combaterii corupţiei. Declaraţia a fost făcută de preşedintele parlamentului moldovean Marian Lupu cu ocazia unei întâlniri avută la Strasbourg cu preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linde şi cu cu secretarul general al Consiliului, Terry Davis.

La aceeaşi întrevedere s-a anunţat că Adunarea Parlamentară va discuta progresele făcute de Moldova pe calea reformelor în februarie, anul viitor.

Doi turci au deturnat un avion de pasageri care zbura de la Tirana spre Istanbul şi l-au forţat să aterizeze în Italia, la Brindisi. După negocieri de scurtă durată, ei s-au predat şi au cerut azil politic în Italia. Reuters relatează că unul dintre turci, convertit la creştinism, ar fi vrut să ceară ajutorul Papei pentru a fi scutit de serviciul militar în armata Turciei.

Rusia şi Kazahstanul au pus bazele unei firme mixte de condensare a gazelor naturale în regiunea Orenburg, din sudul Siberiei. Acordul a fost semnat în timpul vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin în oraşul Uralsk, din Kazahstan. În noua firmă, vor avea pondere egală firma rusă Gazprom şi concernul naţional kazah al petrolului şi gazelor.

Evenimentul a fost salutat de preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbayev: „Este prima oară când Kazahstanul investeşte bani grei în economia rusă, iar Rusia ne permite să cumpărăm instalaţii la rafinăria de gaze din Orenburg” – a spus liderul Kazahstanului.

La Praga, noul guvern de centru-dreapta al premierului Mirek Topolanek nu a reuşit să obţină încrederea parlamentului. Legislativul Cehiei este blocat după alegerile cu rezultate foarte strânse de la începutul lunii iunie.

Partidul lui Topolanek, care a câştigat între timp în popularitate, ar vrea alegeri anticipate. Dar fostul partid de guvernămînt, social-democrat, al doilea la alegerile din iunie, speră să primească el misiunea formării noului guvern.

Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a anunţat că ţara sa nu va ridica blocada asupra legăturilor poştale şi de transport cu Georgia. Măsurile au fost impuse după arestarea de către autorităţile georgiene a unor ofiţeri ruşi, sub acuzaţia de spionaj.

Luni, Georgia i-a predat pe cei patru Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, dar Lavrov a insistat că restricţiile rămân în vigoare.

„Măsurile luate pentru restrângerea legăturilor de transport şi poştale cu Georgia au ca scop stoparea circulaţiei ilegale a unor mari sume de bani din Rusia spre Georgia” – a spus şeful diplomaţiei ruse.

Ridicarea blocadei economice asupra Georgiei a fost cerută maräi şi de comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero Waldner.

Comisarul european pentru extindere Olli Rehn s-a aflat la Ankara cu ocazia primei aniversări a începerii negocierilor de aderare cu Turcia. Rehn şi-a avertizat gazdele că dacă nu aplică de îndată câteva reforme cheie, riscă „deraierea” trenului integrării europene. El a enumerat printre reformele prioritare asigurarea libertăţii depline a cuvântului, normalizarea relaţiilor economice cu Ciprul grecesc şi plasarea puternicei armate a Turciei sub control civil.

Senatul Franţei a ratificat tratatul aderării Bulgariei şi României la Uniunea Europeană. După votul de astăzi de la Paris, primirea celor doi noi membri mai trebuie aprobată de summitul Uniunii şi de trei parlamente naţionale, cele din Germania, Danemarca şi Belgia.

Autorităţile bulgare au avertizat populaţia că pe Dunăre pluteşte o pată de păcură cu lungimea de zeci de kilometri, lată de 100 până la 150 de metri.

Un oficial al portului bulgăresc Vidin a declarat că sursa poluării s-ar putea afla în Serbia, dar această informaţie nu a fost confirmată de autorităţile de la Belgrad.

Bulgarii au fost avertizaţi să nu folosească apa Dunării pentru irigaţii şi să nu pescuiască în fluviu.

Ministerul mediului de la Sofia a cerut tutoror ţărilor din bazinul Dunării să ajute la identificarea cauzei catastrofei ecologice.

Patru persoane au fost rănite într-un incident petrecut ieri în cartierul Trullo, de la marginea Romei, unde un grup de 15 tineri au atacat cu bare de metal şi bâte un bar frecventat de imigranţi români. Potrivit relatării agenţiei France Presse, poliţia italiană presupune că agresorii au vrut să răzbune arestarea altor câţiva tineri care au rănit cu focuri de armă, duminică, trei români. Anchetatorii nu exclud nici posibilitatea ca violenţele să fie o reglare de conturi între comercianţii de droguri – relatează AFP.

Premierul Muntenegrului Milo Giucanovici a anunţat că renunţă la post, după 15 ani la şefia guvernului. Decizia lui Giucanovici a fost făcută publică de preşedintele muntenegrean Filip Vuianovici, care a spus că premierul a refuzat oferta de a conduce noul guvern, rezultat din alegerile de luna trecută.

Giucanovici, în vârstă de 44 de ani, va rămâne însă liderul partidului de guvernământ, Partidul Democratic al Socialiştilor. Agenţiile de presă notează că el a fost liderul cel mai longeviv din regiunea Balcanilor şi că a avut un rol important în separarea paşnică a Muntenegrului de Serbia.

Coreea de Nord a anunţat că va efectua un test nuclear, dar nu a spus când. Ministerul de externe de la Fenian susţine că testul ar fi necesar pentru verificarea capacităţii de apărare a Coreei comuniste în faţa „ameninţărilor” americane.

La Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că testul coreean ar echivala cu o ameninţare iresponsabilă pentru pace şi stabilitate, în Asia şi în lume.

Ministerul de externe al Japoniei a calificat anunţul nord-coreean drept o greşeală de neiertat, Coreea de Sud şi-a luat măsuri de securitate sulimentare, Marea Britanie a cerut nord-coreenilor să renunţe la provocări, iar Rusia a recomandat Fenianului să dea dovadă de reţinere.

Comisiile parlamentare au avizat numirea noilor şefi ai serviciilor de informaţii din România: senatorul PSD George Maior la Serviciul Român de Informaţii şi consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu la Serviciul de Informaţii Externe.

Cele două nominalizări urmează să fie supuse votului în plenul reunit al celor două camere al parlamentului.

Şefia serviciilor de informaţii a rămas vacantă după demisia foştilor directori, în urma dispariţiei omului de afaceri Omar Haysan.

Preşedintele Traian Băsescu, a numit-o prin decret pe Laura Codruţa Kovesi în vârstă de 33 de ani în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Candidatura ei a fost propusă de ministrului Justiţiei, Monica Macovei şi a primit avizului pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii. În timpul audierilor la Consiliu săptămâna recută, Laura Kovesi a spus că vrea să facă munca procurorilor mai eficientă, specializîndu-i pe domenii de activitate şi majorîndu-le salariile. Ea a spus ca va respecta independenţa procurorilor şi că, în acelasi timp, va respinge orice eventuale presiuni din partea Ministerului Justiţiei.

Primul-ministru danez, Anders Fogh Rasmussen l-a asigurat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu că tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană va fi ratificat de Danemarca în timp util, adică până la sfârşitul acestui an. Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Bucureşti, premierul Tăriceanu a discutat pe această temă la telefon cu omologul său danez.

Dintre cele 24 de ţări membre ale Uniunii Europene, tratatul de aderare a României şi Bulgariei nu a fost ratificat încă de patru state - Danemarca, Franţa, Germania şi Belgia.

O agenţie federală independentă din Statele Unite, Consiliul Naţional pentru Persoanele cu Disabilităţi, a declarat că în România, mii de oameni cu disabilităţi sunt discriminaţi din cauza legislaţiei prea vagi, care nu le asigură protecţie socială adecvată şi locuri de muncă. Potrivit une declaraţii a agenţiei americane, din cauza eşecului autorităţilor să integreze social cele aproximativ 400 de mii de persoane cu disabilităţi, mulţi dintre aceşti oameni sunt izolaţi acasă sau în instituţii.

La rândul său, Guvernul român a declarat că a elaborat o nouă legislaţie care să răspundă unor critici asemănătoare venite din partea Uniunii Europene sau organizaţilor pentru drepturile omului.

Georgia i-a predat Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pe cei patru ofiţeri din serviciul de spionaj al armatei ruse, a căror arestare săptămâna trecută a dus la o criză în relaţile ruso-georgiene. Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a insistat la discuţii purtate la Tbilisi cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel De Gucht, că Georgia are dovezi solide privind acţiunile spionajului rus. El a declarat că ţara sa nu cedează presiunilor Moscovei predându-i OSCE pe cei patru ofiţeri ruşi.

"Este un gest de bunăvoinţă faţă de prietenii noştri democraţi şi aliaţi, dar nu este, sub nici o formă, o reacţie la presiunile exercitate, pentru că oricum eram obişnuiţi cu ele. Nu ne este teamă şi suntem hotărâţi să mergem înainte în ciuda acestor presiuni şi dorinţe”, a declarat Saakaşvili.

Primul ministru ungur Ferenc Gyurcsany a declarat, după eşecul formaţiunii sale, Partidului Socialist, la alegerile locale de ieri, că guvernul pe care-l conduce are nevoie de un nou vot de încredere în Parlament.

Partidul Socialist a pierdut în 18 din cele 19 judeţe ale Ungariei şi în 19 din 23 de municipii în favoarea partidului conservator de opoziţie Fidesz. Socialiştii lui Gyurcsany au suferit această înfrângere după ce premierul a admis, într-o înregistrare audio, că a minţit despre stare economiei Ungariei pentru a câştiga alegerile parlamentare. Această înregistrare apărută datorită unei scurgeri de informaţie a provocat puternice proteste de stradă la Budapesta.

Rezultatele preliminare ale alegerilor de duminică din Bosnia arată că musulmanii şi sârbii bosniacii au ales la preşedinţia tripartită a ţării politicieni cu viziuni diametral opuse privind viitorul Bosniei, după încetarea supravegherii internaţionale la sfârşitul acestui an. Astfel, candidatul musulmanilor bosniaci care a obţinut cele mai multe voturi, Haris Silajdzic, pledează pentru unificarea celor două entităţi statale bosniace, în timp ce candidatul sârbilor bosniaci cu cele mai multe voturi, Nebojsa Radmanovic, se pronunţă pentru un referendum care ar permite secesiunea republicii Srpska.

Armata libaneză a început să desfăşoare trupe la graniţa Libanului cu Israelul, măsură prevăzută de acordul din luna august care a pus căpăt ostilităţilor dintre Israel şi miliţiile Hezbollah. Comandantul genaral al armatei libaneze, Michel Sleiman a declarat că forţele pe care le conduce sunt gata să opună rezistenţă oricărei agesiuni din partea Israelului. Ieri, Israelul a încheiat aproape în întregime retragerea militarilor din sudul Libanului, unde au fost desfăşurate şi trupe de menţinere a păcii ONU.

Americanii Andrew Fire şi Craig Mello au câştigat premiul Nobel pentru medicină 2006. Comitetul Nobel le-a acordat premiul pentru un studiu despre mecanismele fundamentale de control asupra transmiterii informaţiei genetice. Cercetările în acest domeniu sînt folositoare pentru combaterea viruşilor.

Trei organizaţii în domeniul drepturilor omului au făcut apel la adoptarea unei legislaţii internaţionale pentru a putea controla livrările de armament către regimurile opresive. Un raport publicat de Amnesty International, Oxfam şi International Action Network on Small Arms spune că legislaţia învechită despre comerţul cu armament face posibilă înarmare regimurilor vinovate de abuzuri faţă de proprii cetăţenii.

Parlamentul Irakului a extins cu 30 de zile împuternicirile speciale date Guvernului în 2004, care permit Executivului şi forţelor de securitate, între altele, să facă arestări fără mandat prealabil, să lanseze operaţiuni militare şi să impună stare de urgenţă pe timp de noapte fără aprobarea deputaţilor. Împotriva extinderii acestor puteri speciale s-au pronunţat mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii sunnite, care au spus că nu se poate avea încredere în unele structuri ale forţele de securitate.

Şeful Statului Major al forţelor armate din Turcia a respins anunţul de încetare unilaterală a focului făcut pe 30 septembrie de Partidul Municitorilor din Kurdistan (PKK). Generalui Yasar Buyukanit a spus că armata turcă va continua să lupte cu terorismul şi a făcut apel la membrii formaţiunii kurde să depună armele necondiţionat şi să se predea justiţiei din Turcia.

Poliţişti italieni şi elveţieni au arestat într-o operaţiune comună trei algerieni suspectaţi de apartenenţă la o grupare extremistă din reţeaua Al-Qaida. Doi dinre ei au fost arestaţi în Italia şi unul în Elveţia pe baza unor mandate emise de procuratura italiană. Poliţia din Milano susţine că suspecţii ar avea legătură cu două atacuri teroriste în apropiere de Alger în anul 2005, în care au murit 13 militari algerieni şi 5 gardieni.