Aproape 7000 de oameni au fost evacuaţi până azi dimineaţă din localităţile de la Dunăre, ameninţate de inundaţii. Potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, cei evacuaţi au fost cazaţi la rude, în unităţi şcolare şi sanitare, în corturi sau pe pontoane plutitoare. O fisură în digul de apărare de la Bistreţ, judeţul Dolj, se extinde şi pune in pericol 10.000 de oameni din nouă sate.

Debitul Dunării la intrarea în România este în scădere, dar ploile din ultimele 24 de ore vor determina o creştere a nivelului râurilor, susţine Ministerul Mediului. Inundaţiile au afectat 129 de localităţi din 12 judeţe, distrugînd complet 184 de case.

Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, Duma de Stat, a spijinit printr-o declaraţie embargoul impus de serviciul sanitar rus importurilor de vin din Moldova şi Georgia, pe motiv că ar avea un conţinut sporit de nitraţi şi nu ar fi bun pentru consum. Guvernele de la Chişinău şi Tbilisi, care au respins aceste acuzaţii, consideră că decizia Rusiei de a interzice importul vinului moldovenesc şi georgian este de natură politică.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavorv a spus că Moscova nu se grăbeşte să sprijine niciun fel de măsuri împotriva Iranului, dar a adresat un nou apel conducerii de la Teheran să oprească toate activităţile nucleare. După discuţii ale diplomaţilor din ţările membre ale Consiliului de Securitate ONU plus Germania, discuţii ţinute la Moscova, Lavrov a spus că ele s-au încheiat fără un consens asupra posibilelor sancţiuni faţă de Iran, pentru că Rusia doreşte să vadă mai întâi raportul pe această temă pregătit de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Preşedintele Chinei, Hu Jintao a început cea de-a patra zi a călătoriei în Statele Unite cu o vizită la compania Microsoft, întâlnindu-se cu preşedintele acesteea Bill Gates. Hu Jintao va participa mâine la Washington la un summit cu preşedintele american George W. Bush, la care se aşteaptă să fie dezbatute disputele comerciale dintre cele două ţări, precum şi programul nuclear al Iranului.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american, Scott McClellan, şi-a dat demisia, spunând însă că va continua să lucreze până când preşedintele George Bush va numi un nou secretar de presă. McClellan, care a fost un susţinător fervent al politicii administraţiei Bush în războiul cu terorismul şi faţă de Irak, a spus că îşi dă demisia într-o perioadă de tranziţie prin care trece Casa Albă. El nu a dat mai multe explicaţii despre motivele deciziei sale.

Primul ministru irakian în exerciţiu Ibrahim al-Ja'fari a declarat că va rămâne candidatul partidelor şiite pentru funcţia de premier şi că retragerea sa ar fi în afara oricărei discuţii. Anunţul a fost făcut pe fundalul unor dezbateri aprinse între partidele şiite, kurde şi sunite despre formarea unui guvern de unitate naţională. Negocierile pentru noul guvern au început încă în decembrie trecut, după ultimele alegeri parlamentare irakiene. Preşedintele american George W. Bush a chemat din nou azi politicienii irakieni să ajungă cât mai repede la o înţelegere.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi a declarat că numărul refugiaţilor în întreaga lume a atins cel mai mic nivel în ultimii 25 de ani. Potrivit unui raport al agenţiei, încheierea mai multor războaie a permis refugiaţilor să revină la casele lor. Anul terecut erau înregistraţi aproximativ 9 milioane de refugiaţi, de două ori mai puţini decât la începutul anilor 1990.

Societatea Britanică pentru transplanturi a acuzat autorităţile chineze de prelevarea şi comercializarea organelor deţinuţilor executaţi. Potrivit experţilor britanici, numărul exact al transplanturilor la care au fost folosite organe ale deţinuţilor nu este cunoscut, dar ar fi vorba de mai multe mii. China a dezminţit în repetate rânduri că organele deţinuţilor ar fi fost prelevate fără acordul acestora.

Vicepreşedintele american Dick Cheney va vizita luna viitoare Lituania, Kazahstanul şi Croaţia. El va participa mai întâi la summitul liderilor din regiunea Mării Baltice şi cea a Mării Negre, care va avea loc pe 4 mai la Vilnius, se va întâlni cu preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev, iar apoi va purta discuţii cu liderii ţărilor din Carta Adriatică - Albania, Macedonia şi Croaţia.

Aflat în vizită în Serbia, preşedintele Traian Băsescu s-a pronunţat pentru o soluţie de compromis în privinţa provinciei Kosovo şi pentru păstrarea actualelor graniţe.

Observatorii politici spun că negocierile ONU asupra statului provinciei Kosovo se vor încheia cu independenţa de facto a regiunii sârbeşti locuite de o majoritate albaneză.

Preşedintele sârb Svetozar Marcovici a lăudat remarcile lui Băsescu adăugînd că şi-ar dori ca toţi liderii regiune să aibă acelaşi punct de vedere.

La Lyon, a fost vandalizat un monument închinat victimelor a ceea ce armenii numesc genocidul comis împotriva lor de Imperiul Otoman.

Monumentul urma să fie inaugruat la 24 aprilie, cînd armenii din lumea întreagă comemorează uciderea a aproape un milion şi jumătate de armeni, între anii 1915 şi 1923.



Turcia susţine că numărul victimelor a fost mult mai mic, că nu a fost genocid şi că armenii au murit în revolte pe care tot ei le provocaseră.

Un membru al congresului american va cere sprijinul Uniunii Europene pentru deblocarea înfierii unei fetiţe din România de către o familie din Statele Unite.

Potrivit agenţiei AP, republicanul Jeb Bradley din New Hampshire va vizita instituţiile europene de la Bruxelles şi va încerca să discute cu ambasadorul României la Uniunea Europeană Lazăr Comănescu.

Împreună cu Bradley vor călători în Europa soţii Schaafs.

După ce au interzis luna trecută importurile de vin din Republica Moldova şi Georgia, autorităţile Rusiei iau acum măsuri împotriva apei minerale georgiene.

Zilele trecute, autorităţile sanitare de la Moscova au anunţat că vor opri importul de apă minerală Borjomi, cea mai cunoscută marcă georgiană, iar astăzi au spus că măsuri similare vor fi luate şi împotriva apei Nabeghlavi.

Moscova susţine că băuturile nu corespunde normelor sanitare, dar Moldova şi Georgia susţin că sunt pedepsite pentru politica lor tot mai pro-occidentală.

Rusia a cerut din nou rezolvarea crizei provocate de programul nuclear iranian prin mijloace diplomatice. Purtătorul de cuvînt al ministerului rus de externe Mihail Kamînin: „Suntem convinşi că nici sancţiunile, nici folosirea forţei nu pot înlătura îngrijorările comunităţii internaţionale legate de programul nuclear al Iranului”.

Iranul a anunţat recent că a îmbogăţit în premieră uraniu, iar în presa occidentală au apărut informaţii potrivit cărora Statele Unite ar avea un plan de intervenţie militară împotriva Teheranului.

Iranul susţine în continuare că programul său nuclear are scopuri paşnice.

Preşedintele Traian Băsescu a condamnat atacul sinucigaş de luni de la Tel Aviv, în urma căruia şi-au pierdut viaţa ieri şi două femei din România.

În afara atentatorului, în explozia produsă la un restaturant de lîngă autogara veche a oraşului au murit nouă persoane, iar alte cîteva zeci au fost rănite.

Revendicat separat de două grupări militante palestiniene, atacul a fost condamnat în lumea întreagă.

Gruparea Hamas, aflată la guvernare în teritoriile palestiniene, l-a numit însă un act de autoapărare.

În replică, guvernul izraelian a anunţat că va revoca permisele de şedere ale unor lideri Hamas din Ierusalismul de Est.

În lunca Dunării, zece mii de oameni din patru localităţi doljene ar putea fi evacuaţi. După o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ministrul de interne Vasile Blaga a spus că sătenii din Bistreţ, Dunăreni, Măceşul de Jos şi Gighera au fost alarmaţi încă de astă-noapte şi vor fi evacuaţi la nevoie spre Bârca, Bechet şi Segarcea. Autorităţile spun că au pregătit deja spaţii de cazare şi rezerve de alimente.

În cursul dimineţii, ruperea unui dig şi a unui stăvilar a fost urmată de inundarea a peste 26.000 de hectare de teren din patru localităţi doljene.

În satele Rast şi Negoi, au fost inundate în ultimele trei zile aproape opt sute de case. Potrivit agenţiei Mediafax, astăzi urmau să plece din Rast ultimii o sută de locuitori rămaşi după prima evacuare. La Negoi, au fost evacuate luni 400 de persoane, iar astăzi încă 80.

Un fost soldat al armatei imperiale japoneze a fost găsit în viaţă în patria sa adoptivă, Ucraina, la 60 de ani după ce şi-a părăsit ţara de baştină.

Işinosuke Uwano, în vîrstă de 83 de ani, a luptat în cel de-al doilea război mondial în insula Sahalin, din Extremul Orient al Rusiei, după care a dispărut fără urmă.

Nu este clar de ce a rămas în Rusia, nici cum a ajuns în Ucraina, unde este însurat şi are trei copii.

Uwano a plecat astăzi în Japonia pentru a-şi vizita rudele. Înaintea plecării, la Kiev, a spus că nu are de gînd să se repatrieze, întrucît patria lui este Ucraina.

Guvernul Japoniei crede că aproximativ 400 de militari dispăruţi în al doilea război mondial trăiesc încă în fostele republici sovietice.

Organizaţia Greenpeace susţine că explozia de la centrala nucleară Cernobîl, de acum 20 de ani, ar putea face încă zeci de mii de victime.

Un recent raport ONU estima că doar 400 de oameni vor mai muri de pe urma radiaţiei produse de explozia centralei nucleare ucrainene.

Greenpeace susţine însă că experţii Naţiunilor Untie subestimează efectele pe termen lung ale tragediei din 1986.

Agenţia DPA relatează că autorităţile de la Minsk au închis unul din puţinele ziare independente din Belarus, Naşa Niva, care a funcţionat în ultimele luni ca singurul organ de presă al opoziţiei.

Fondată în 1906, Naşa Niva este una din cele mai vechi publicaţii din Belarus.

Redactorul-şef al ziarului a petrecut zece zile în închisoare, pentru participarea la protestele împotriva realegerii preşedintelui Aliaksandr Lukashenka, luna trecută.

Autorităţile închisorii unde se află fostul şef al firmei Yukos, Mihail Hodorkovsky, au hotărît să-l pună singur în celulă pentru că ar fi intrat în conflict cu un coleg de detenţie.

Avocaţii lui Hodorkovsky au confirmat incidentul, spunînd că clientul lor ar fi fost atacat cu un cuţit.

Gardienii de la închisoarea aflată aproape de graniţa Rusiei cu China au spus însă că fostul om de afaceri ar fi provocat el însuşi, cel puţin într-o măsură, incidentul.

În vîrstă de 42 de ani, Horokovsky ispăşeşte o pedeapsă de opt ani de privare de libertate pentru fraudă şi evaziune fiscală.

Premierul Israelului Ehud Olmert a spus că ţara sa va răspunde cum se cuvine atacului sinucigaş soldat luni la Tel Aviv cu moartea a cel puţin opt persoane şi rănirea altor cîteva zeci.

Două grupări militante palestiniene şi-au revendicat separat explozia produsă la un restaurant din autogara veche a oraşului.



Atacul a fost condamnat de preşedintele autorităţii palestinien Mahmud Abbas, de Statele Unite şi Rusia.

Dar mişcarea islamistă Hamas, aflată la guvernare în teritoriile palestiniene, a declarat că atacul a fost justificat.

Iranul va continua să îmbogăţească uraniu, a declarat influentul fost preşedinte de la Teheran, Akhbar Hashemi Rafsanjani, pe fondul îngrijorării crescînde că Statele Unite ar putea opri prin forţa armelor programul nuclear iranian.

Iranul a anunţat săptămîna trecută că a îmbogăţit uraniu pentru centrale electrice, dar a provocat astfel noi tensiuni în relaţiile sale cu Occidentul, care bănuieşte Teheranul că ar vrea să construiască arma atomică.

În declaraţiile sale de luni, fostul preşedinte Rafsanjani a spus că nu crede că Statele Unite vor ataca Iranul, adăugînd însă că dacă un asemenea atac are loc, războiul ar putea cuprinde nu doar ţara sa, ci întreaga regiune a Golfului Persic.

Vecinii arabi ai Iranului s-au declarat îngrijoraţi de ambiţiile nucleare ale Teheranului, dar au cerut comunităţii internaţionale să abordeze cu tact diplomatic dosarul nuclear iranian.

Declaraţia a fost făcută după o reuniune a Consiliului de Cooperare din zona Golfului Persic, organizaţie din care fac parte Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuveitul, Bahreinul, Omanul şi Qatarul.

Statul Qatar, un mare exportator de petrol, a oferit asistenţă financiară în valoare de 50 de milioane de dolari guvernului palestinian al mişcării islamiste Hamas. Tot 50 de milioane de dolari a oferit ieri palestinienilor Iranul.

Asistenţa din ţări musulmane vine după ce Statele Unite şi Uniunea Europeană şi-au suspendat propriile ajutoare pentru palestinieni, în valoare de sute de milioane de dolari, cerînd mişcării Hamas să renunţe la violenţă şi să recunoască dreptul la existenţă al statului Israel.

România a respins peste o mie de cereri de înfiere din străinătate după instituirea moratoriului asupra adopţiilor internaţionale în vara anului 2001.

Cifrele au fost făcute publice de Şeful Oficiului Român pentru adopţii, secretarul de stat Theodora Bertzi.

Ea a declarat că are cunoştinţă de dorinţa Congresului Statelor Unite ca adopţiile internaţionale să fie reluate, dar a spus că pentru moment trebuie aplicată legislaţia existentă.