În nordul statului sud-american Chile a avut loc un puternic cutremur de pămînt. Potrivit autorităţilor locale, s-au înregistrate pagube materiale şi răniti, dar nu au fost victime. Intensitatea cutremurului a fost evaluată în Statele Unite la 7,7 grade pe scara Richter. Cutermurul a fost resimţit puternic în capitala chileană Santiago, la peste o mie de kilometri de epicentru.

Aflat în vizită la Sibiu, premierul Ungariei Ferencz Gyurcsany l-a informat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu că, de la 1 ianuarie 2008, ţara sa va deschide complet piaţa muncii pentru cetăţenii României.

Premierul român a spus că salută decizia ungară mai ales pentru valoarea ei simbolică, dar a atras atenţia că România se confruntă cu o criză a forţei de muncă.

Grupul de extremă-dreapta din Parlamentul European s-a destrămat la numai zece luni de la înfiinţare, după ce fost părăsit de deputaţii Partidului România Mare.

Cei cinci naţionalişti români au plecat din gruparea numită „Identitate, suveranitate şi tradiţie” după ce o membră italiană a aceluiaşi grup, Alessandra Mussolini, a spus că românii merg în Italia ca să comită infracţiuni grave.

Prin desfiinţarea grupului său parlamentar, extrema-dreaptă pierde dreptul la finanţare a campaniilor sale din fondurile Uniunii Europene.

Comisia Europeană a acordat României un nou răgaz de o lună pentru corectarea sistemului de plăţi în agricultură. “Dacă România poate dovedi cel mai târziu la 16 decembrie că a remediat deficienţele majore, mecanismul de activare a clauzei de salvgardare va fi declanşat”, se arată într-un comunicat de presă de la Bruxelles.

Comisarul european pentru agricultură Michael Mann a avertizat că dacă România nu respectă nici acest nou termen, va pierde la anul subvenţii pentru agricultură în valoare de 180 de milioane de euro.

Preşedintele Parlamentului Georgiei Nino Burianadze a anunţat că guvernul va ridica starea de urgenţă vineri, 16 noiembrie. Nino Burianadze a adăugat că ridicarea stării de urgenţă va permite întoarcerea la viaţa normală în Georgia şi pregătirea alegerilor prezidenţiale anticipate de la 5 ianuarie.

Preşedintele georgian a decretat starea de urgenţă săptămâna trecută, după mai multe zile de proteste ale opoziţiei, încheiate cu ciocniri între protestari şi forţele de ordine.

În Franţa, muncitorii din transporturi şi energie au declanşat a doua grevă în decurs de numai o lună, în semn de protest faţă de reforma pensiilor propusă de preşedintele Nicholas Sarkozy. Greva a paralizat transportul feroviar în întreaga ţară şi transportul în comun la Paris. Agenţiile de presă relatează însă că există şanse ca sindicatele şi guvernul să ajungă curînd la un compromis.

Şi mecanicii de locomotivă din Germania au intrat astăzi într-o grevă de trei zile, cerînd mărirea salariilor. Compania feroviară Deutsche Bahn anticipează că greva va afecta o treime din trenurile de călători internaţionale şi jumătate din cursele de navetişti.

Un grup de membri ai Congresului american au propus decorarea post-mortem a fostului ofiţer în rezervă român Theodor Criveanu pentru salvarea de vieţi evreieşti în timpul celui de-al doilea război mondial. În propunerea depusă la Congres se arată că Theodor Criveanu şi-a riscat viaţa eliberînd permise de muncă peste cota rezervată evreilor în România lui Antonescu. El a salvat nenumăraţi evrei care ar fi sfârşit altfel în lagărele de exterminare din Transnistria.

Criveanu a fost deja onorat pentru faptele sale în 1963, de memorialul Yad Vashem din Israel.

Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu i-a trimis Papei Bendict al 16-lea o scrisoare de mulţumire pentru apelul la înţelegere făcut de Suveranul Pontif în legătură cu situaţia românilor din Italia. Potrivit Mediafax, în scrisoarea trimisă Papei preşedintele Senatului a lăudat de asemenea colaborarea dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică.

Papa Benedict al 16-lea a cerut italienilor să integreze comunităţile de imigranţi, în zilele dinaintea adoptării de către guvernul de la Roma a decretului care facilitează expulzarea străinilor consideraţi problematici.

Numărul doi al diplomaţiei americane, John Negroponte, adjunct al secretarului de stat, va merge la Islamabad pentru a-l convinge pe preşedintele pakistanez Pervez Muşaraf să ridice starea de urgenţă.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că Negroponte îi va cere lui Muşaraf să permită ţinerea de alegeri parlamentare libere şi corecte în ianuarie, aşa cum a promis.

Muşaraf susţine că starea de urgenţă este necesară tocmai pentru a evita noi atentate teroriste sângeroase în preajma alegerilor de la nouă ianuarie.

Premierii din nordul şi sudul Coreei s-au întâlnit pentru prima oară în ultimii 15 ani pentru a discuta un plan sud-coreean de a finanţa refacerea infrastructurii din nordul comunist al peninsulei. Summitul de trei zile de la Seul mai are pe agendă măsuri de aplicare a unui pact de reconciliere convenit de liderii celor două ţări la Fenian, luna trecută.

Un general rus a afirmat că Moscova ar putea desfăşura rachete cu rază mică de acţiune în Belarus dacă Statele Unite amplasează elemente ale scutului antirachetă în Polonia şi Cehia. Potrivit agenţiilor de presă ruseşti, generalul-maior Vladimir Zaritski, comandantului forţelor balistice şi de artilerie, a spus că orice acţiune americană va delanşa o reacţie rusească.

Zaritski a spus că rachetele Iskander, care ar urma să fie trimise în Belarus, pot lovi ţinte aflate la distanţă de 300 până la 500 de kilometri.

În capitala Tajikistanului, Duşanbe, o persoană a fost ucisă de explozia produsă lângă clădirea unde premierul ţării urma să participe la o conferinţă. Poliţia a anunţat că incidentul este considerat atac terorist.

Victima deflagraţiei este un măturător de stradă care a găsit o pungă de plastic în care se afla dispozitivul exploziv.

După România şi Polonia, Ucraina este bănuită de parlamentarii europeni că a ajutat în secret agenţia centrală de informaţii a Statelor Unite, CIA. Europarlamentarul italian Claudio Giovanni Fava, autorul unui raport despre presupusele zboruri secrete prin Europa ale avioanelor CIA, susţine că americanii au folosit un aerodrom ucrainean de la graniţa cu Polonia.

Contactat de Associated Press, ministerul ucrainean de externe a calificat declaraţia lui Fava drept “nonsens”.

La începutul acestui an, România şi Polonia au fost menţionate într-un raport al Consiliul Europei ca ţări care ar fi găzduit centre secrete de detenţie CIA.

Ministrul de externe Andrei Stratan a declarat că procesul de reintegrare a ţării progresează la nivel local. Şeful diplomaţiei moldovene a dat ca exemplu faptul că peste 360 de întreprinderi transnistrene s-au înregistrat la Chişinău, în ciuda opoziţiei regimului de la Tiraspol.

Potrivit agenţiei Moldpress, Stratan a făcut această declaraţie la întâlnirea avută la Chişinău cu o delegaţie a Adunării Parlamentare OSCE.

Ambasada Rusiei la Chişinău susţine că nu s-a luat vreo decizie în legătură cu înfiinţarea de secţii de votare în Transnistria, la alegerile parlamentare ruse de la 2 decembrie. Solicitat de agenţia Basa Press, un oficial al ambasadei a spus că nu se ştie încă unde vor fi secţii de votare pentru cetăţenii ruşi din Moldova. Aceeaşi sursă a adăugat că participarea lor la vot va ţine cont de prevederile legale naţionale ale Republicii Moldova.

Liderul separatist de la Tiraspol Igor Smirnov a ameninţat cu acţiuni de răspuns împotriva deciziei Guvernului de la Chişinău de a interzice ieşirea din ţară a maşinilor cu numere de înmatriculare transnistrene. Igor Smirnov a spus că nu va permite intrarea în Transnistria a maşinilor cu numere moldoveneşti.

Guvernul moldovean a interzis circulaţia peste graniţă a maşinilor înmatriculate în Transnistria din ianuarie viitor, iar din 2009 a interzis circulaţia lor cu totul.

Estonia se va alătura săptămâna viitoare centrului comun de vize europene, găzduit de ambasada Ungariei la Chişinău. Anunţul a fost făcut de premierul eston Andrus Ansip, aflat în vizită oficială în Republica Moldova, la o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Marian Lupu.

Parlamentul European a ratificat acordurile dintre Uniunea Europeana şi Republica Moldova cu privire la facilitarea regimului de vize şi readmisia persoanelor cu şedere ilegală, semnate în octombrie. Acordurile care vor intra în vigoare la începutul anului viitor prevăd facilităţi la eliberarea vizelor turistice europene pentru mai multe categorii de cetăţeni moldoveni, dar şi angajamentul Moldovei să-i repatrieze pe emigranţii ilegali.

Rusia şi-a încetat în mod oficial prezenţa militară în Georgia, închizându-şi ultima bază la Batumi, în republica autonomă Ajaria. Comandantul forţelor ruse din Caucaz, Andrei Popov a semnat documentele prin care teritoriul bazei este predat georgienilor. În 2005 preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili a încheiat un acord cu Rusia pentru desfiinţarea ultimelor două baze militare ruseşti de pe teritoriul georgian.

Emisarul Statelor Unite la Tbilisi a declarat că autorităţile georgiene ar putea anula starea de urgenţă în următoarele două-trei zile. Matthew Bryza, adjunctul consilierului secretarului american de Stat pentru probleme europene, a precizat că are această informaţie de la preşedinta Parlamentului georgian, Nino Burjanadze.

Măsurile luate pe perioada stării de urgenţă, impusă de preşedintele Mihail Saakaşvili pe 7 noiembrie în urma protestelor anti-prezidenţiale reprimate în forţă, prevăd între altele interzicerea programelor de ştiri la toate posturile de radio şi tv, cu excepţia celor de stat.

Casa Albă a respins un raport al Congresului care estimează costurile de până acum ale războaielor din Afganistan şi Irak la 1,6 trilioane de dolari. Secretara de presă a Casei Albe, Dana Perino a spus că raportul elaborat de o comisie economică mixtă este opera democraţilor din opoziţie şi influienţat politic. Raportul include cheltuielile directe dar şi o serie de aşa numite “costuri conexe”, cum ar fi dobânzile pentru banii cheltuiţi în râzboi, investiţiile perdute, cheltuielie pe termen lung pentru îngrijirea medicală a celor răniţi şi costurile în urma majorării preţului petrolului.

Fostul premier pakistanez Benazir Bhutto i-a cerut preşedintelui Pervez Musharraf să-şi dea demisia. Bhutto, care conduce un partid de opoziţie, a exclus posibilitatea să devină din nou prim-ministru sub Musharraf, spunând că este gata să poarte negocieri cu alţi lideri din opoziţie, inclusiv un alt fost premier, Nawaz Sharif, în scopul restaurării democraţiei.

La Washington s-a anunţat că secretarul de stat adjunct John Negroponte se va deplasa la sfârşitul săptămânii în Pakistan pentru a-i cere preşedintelui Musharraf, un aliat al Statelor Unite, să anuleze starea de urgenţă înaintea alegerilor parlamentare din ianuarie.

Premierul danez Anders Fogh Rasmussen s-a declarat învingător la alegerile parlamentare anticipate de marţi, în care coaliţia sa de centru dreapta a invins opoziţia de centru-stânga, potrivit resultatelor parţiale. Fogh Rasmussen a organizat alegeri anticipate pe fundalul unei creşteri economice solide, asigurându-şi un al treilea mandat de prim-ministru.

Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva principalei companii petrochimice din Belarus, pe motiv că s-ar afla sub controlul liderului de la Minsk, Alyaksandr Lukashenka. Ministerul american al Finanţelor a precizat că sancţiunile se vor extinde asupra oficiilor companiei beloruse din Germania, Letonia, Ucraina, Rusia şi China, precum şi asupra companfilialei din Statele Unite Belneftekhim.