Preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a numit pe ministrul apărării Serghei Ivanov în funcţia de prim vice-primministru. Ivanov, care a lucrat peste 20 de ani în KGB, este considerat un potenţial succesor al lui Putin la alegerile din 2008. Funcţia de ministru al apărării va fi preluată de Anatoly Serdiukov, în vîrstă de 45 de ani, fost şef al Serviciului Federal de Impozite, o persoană puţin cunoscută publicului. Serdiukov a absolvit, întocmai ca Putin şi Ivanov, facultatea de drept de la Sankt Petersburg. Ivanov, care devine al doilea prim-viceprim ministru, rămîne responsabil de complexul militar-industrial şi va căpăta responsabilităţi noi în domeniul economic.

In Ucraina, primul ministru Victor Ianukovici a spus că este probabil ca parlamentul să respingă candidatura diplomatului de carieră Volodymir Ohryzko, propusă de preşedintele Iuşcenko, la funcţia de ministru de externe. Votul parlamentar este aşteptat săptămîna viitoare, cînd deputaţii vor desemna prin vot şi noul şef al serviciilor de securitate ucrainene.

Intr-un comunicat remis presei, Ministerul afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău îşi exprimă surprinderea faţă de relatările privind propunerea făcută la Bruxelles de ministrul de Interne român Vasile Blaga, ca România să coordoneze un Centru pilot al statelor UE de acordare a vizelor în Republica Moldova.

Comunicatul ministerului de externe al Republicii Moldova semnalează că autorităţile moldoveneşti conlucrează eficient cu cele din Ungaria, în acelaşi scop, centru de eliberare a vizelor urmînd să fie deschis peste o lună de zile sub egida ambasadei Ungariei la Chişinău.

Anterior, purtătoarea de cuvînt a ministerului de externe român, Corina Vinţan declarase că România vrea să înfiinţeze un Centru Comun de acordare a vizelor în Republica Moldova, după modelul pilot co-organizat de Ungaria, Austria şi Slovenia şi complementar acestuia. Potrivit declaraţiei purtătoarei de cuvînt; "Urmărim în paralel să satisfacem operativ cererile de viză pentru România, cît şi folosirea intensivă şi punerea la dispoziţia celorlalte state membre UE a facilităţilor consulare de care dispune România".

Cercetători de la Universitatea Arizona au făcut cunoscut în cadrul unui interviu acordat publicaţiei Science Magazine că o navă spaţială, lansată de NASA a trimis mărturii despre prezenţa apei pe planeta Marte. Cercetătorii susţin că imaginile primite sînt relevante, iar prezenţa apei lasă loc ipotezei despre existenţa unor forme rudimentare de viaţă pe Marte.

Intr-un interviu cu Associated Press, o zi după ce Parlamentul Serbiei a respins planul ONU referitor la Kosovo, Martti Ahtisaari a declarat că "ambele părţi sînt blocate" pe poziţiile lor şi că "este foarte improbabil să avansăm în această privinţă". Ahtisaari a cerut moderaţie din partea activiştilor kosovari albanezi pentru independenţă. După spusele lui: "sper că populaţia îşi va folosi dreptul de a demonstra paşnic, dar nu va recurge la aruncatul cu pietre".

Rezoluţia adoptată miercuri de Parlamentul sîrb a respins ceea ce numeşte "independenţa impusă" pentru Kosovo, dar a acordat mandat unei delegaţii sîrbe să participe la negocierile de la Viena, fără drept de a încheia vreun acord fără acceptul legislativului de la Belgrad.

La Moscova o oficialitate a ministerului de externe a repetat că Rusia are "îndoieli serioase că planul ONU ar putea servi drept o bază bună pentru procesul de negocieri, dacă include elemente deschizînd calea provinciei Kosovo spre suveranitate şi independenţă".

Aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, preşedintele Republicii elene, Karolos Papoulias s-a pronunţat în favoarea intensificării relaţiilor bilaterale, bazate pe "sfera comună de interese" în care se află cele două ţări, membre ale Uniunii Europene şi Nato. Papoulias a propus constituirea unui grup balcanic în cadrul Uniunii Europene, după modelul statelor baltice, în scopul "de a ne consolida poziţia şi a ne face auzite vocile".

După discursul pronunţat miercuri în Parlamtent, preşedintele Traian Băsescu a trimis o scrisoare celor doi preşedinţi ai camerelor legislativului, anunţîndu-i că intenţionează să supună unui referendum, în a doua jumătate a lunii martie, propunerea de introducere a votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului.

Organizaţia de poliţie europeană, Europol a anunţat că poliţiile din Italia, Elveţia, România şi Slovenia au întreprins o serie de descinderi la domiciliu într-o acţiune comună de demantelare a unei reţele care se ocupa cu pornografia infantilă pe internet. Europolul şi-a făcut în ultimii ani o prioritate din combaterea abuzurilor la adresa copiilor a traficului cu fiinţe umane.

Statele Unite l-au informat pe preşedintele autorităţii paletiniene, Mahmud Abbas că administraţia americană va refuza să conlucreze cu noul guvern palestinian deoarece acesta nu îndeplineşte în mod clar condiţiile impuse de Cvartetul format din Uniunea Europeană, Rusia Naţiunile Unite şi Statelor Unite. Cvartetul a îngheţat ajutorul acordat palestinienilor din cauza refuzului organizaţiei Hamas de a recunoaşte Israelul şi a respecta acordurile de pace.

Din surse palestiniene se afirmă că scrisoarea de investitură pe care Abbas i-o va acorda primului ministru Ismail Haniya îi cere să "respecte" acordurile de pace semnate de Organizaţia de Eliberare a Palestinei, fără să numească însă explicit Israelul.

Generalul Iuri Baluyevsky, şef la Marelui Stat Major rus, a spus că Moscova s-ar putea retrage unilateral din Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune, dacă Statele Unite pun în practică planul de a desfăşura componente ale unui scut anti-rachetă în Polonia şi Cehia.

Declaraţiile înaltei oficialităţi a armatei ruse survin la scurtă vreme după criticile severe formulate la adresa politicii americane de către preşedintele Vladimir Putin, cu ocazia Conferinţei anuale de securitate de la Muenchen.

Intre timp, primul ministru polonez Jaroslaw Kaczynski a declarat că atît el cît şi preşedintele ţării sînt în favoarea plasării radarului anti-rachetă american pe teritoriul Poloniei.

Pe de altă parte, Iuri Solomonov, comandantul uzinelor la care au fost proiectate ultimele rachete intercontinentale Topol M, a declarat pentru ITAR-Tass că este gata să reia producţia de rachete cu rază medie de acţiune, dacă o asemenea decizie este luată de Kremlin.

Intr.un discurs pronunţat la Institutul American Enterprise, preşedintele Statelor Unite George Bush a spus că atît republicanii cît şi democraţii au responsabilitatea să dea trupelor americane din Irak resursele de care au nevoie. Dacă Statelor Unite ar părăsi Irakul înainte de a-şi încheia misiunea, atunci "inamicul ne va urmări acasă".

Preşedintele Bush a adăugat: "In prezent, Camera reprezentanţilor dezbate o rezoluţie care dezaprobă strategia noastră nouă. Ar fi pentru prima oară în istoria Statelor Unite cînd Congresul acceptă un nou comandant într-o bătălie şi apoi votează împotriva planului lui, necesar pentru a cîştiga în acea bătălie".

Cu aceiaşi ocazie George Bush a anunţat sporirea efectivelor americane în Afganistan cu o brigadă de 3200 de militari. El a făcut deasemeni cunoscut că va solicita Congresului 11,8 miliarde de dolari pentru a ajuta guvernul preşedintelui Hamid Karzai.

Coreea de Nord este gată să aplice prevederile acordului “energie pentru dezarmare”, la care s-a ajuns săptămîna aceasta în cadrul convorbilor hexapartite de la Beijing, a declarat adjunctul ministrului de externe de la Fenian. In baza acordului, Coreea de Nord trebuie să iniţieze măsuri de închidere a principalului recator nuclear în termen de 60 de zile, primind în schimb 50 de mii de tone de petrol sau ajutor economic într-o valoare egală. Coreea de Nord va primi alte 950 de mii de tone de petrol sau echivalentul lor valoric atunci cînd îşi va opri complet cercetările nucleare militare.

Guvernul ungar şi-a anunţat programul pe 2007 şi o listă de 45 de reforme în mai multe domenii de activitate. Pe primul plan se află introducerea unui nou sistem de asigurări medicale, pînă în aprilie, urmat, în toamnă, de o reformare a sistemului de securitate socială. Reformele ar urma să afecteze deasemeni administraţia de stat şi învăţămîntul. Măsurile de reformă urmăresc în primul rînd reducerea marelui deficit bugetar.

Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves a respins o lege controversată ce permite înlăturarea monumentelor naziste şi sovietice. Legea ar încălca constituţia Estoniei, a declarat secretarul de presă al lui Ilves. Textul legii, retrimis spre amendare în parlament, este puţin probabil să mai fie pus la vot înainte de 4 martie, data viitoarelor alegeri parlamentare. Legea a fost sever criticală de etnicii ruşi care trăiesc în Estonia şi de diplomaţia Kremlinului.

La Paris parlamentarii au început dezbaterea unui proiect de lege ce urmează să garanteze dreptul la locuinţă. Legea va face din dreptul la locuinţă, unul egal cu cel la învăţămînt. Protecţia legală a celor ajunşi fără locuinţă este cerută de multă vreme de militanţii pentru drepturile omului, iar în ajun de alegeri prezidenţiale, măsurile sînt susţinute de principalii candidaţi, Nicholas Sarkozy şi Segolene Royale, ultima afirmînd că legea nu merge suficient de departe pentru a putea fi aplicată efectiv.

Organizaţia neguvernamentală "Liga Pro Europa a propus înfiinţarea unui Institut pentru Minorităţi, structură independentă, capabilă de a furniza preşedinţiei şi guvernului informaţii necesare, mai ales în caz de criză.

Mai multe agenţii de presă, între care Agenţia telegrafică elveţiană au preluat ştirea că închisoarea de la Timişoara va fi pusă în vînzare, deoarece,după spusele unei purtătoare de cuvînt a penitenciarului, clădirea construită la începutul secolului al XX-lea nu corespunde normelor europene. Potrivit ei, numai terenul pe care se află clădirea valorează mai multe milioane de euro. Inainte de a beneficia de teren şi clădire, cumpărătorul va trebui să aştepte construirea unui nou penitenciar timişorean care să-i găzduiască pe cei circa 1300 de deţinuţi.

Preşedintele George Bush a făcut declaraţii de presă pe mai multe teme de politică externă, inclusiv cea a relaţiilor cu Federaţia Rusă. Bush a spus că relaţia americano-rusă este “complicată” şi cuprinde atât diferenţe de opinie cât şi discuţii constructive. Preşedintele Statelor Unite şi-a justificat decizia de a trimite trupe suplimentare în Irak. Recunoscînd că americanii nu vor fi capabili să oprească toate atacurile sinucigaşe cu bombe în Irak, Bush a afirmat că abandonarea Irakului ar avea efecte şi mai grave.

Ministerul moldovean de externe a contrazis afirmaţiile că negocierile cu Uniunea Europeană în problema vizelor ar fi eşuat. Într-un comunicat de presă, MAE susţine că Bruxelles-ul arată înţelegere faţă de doleanţele Chişinăului. Din acelaşi comunicat rezultă că Moldova doreşte un regim de vize similar cu cel aplicat ţărilor candidate la aderare.

Începînd de astăzi, gazele naturale s-au scumpit în Moldova pentru consumatorii finali în medie cu nouă la sută. Noul preţ este de peste 2500 de lei pe mia de metri cubi, faţă de aproximativ 2.300 până acum. Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică, ANRE spune că scumpirea de datorează creşterii preţului gazelor naturale importate din Federaţia Rusă. Compania Moldova Gaz a spus că scumpirea este insuficientă şi nu acoperă majorarea preţului de import.

Tot astăzi, ANRE a majorat de două ori tarifele la energia electrică şi termică furnizată de centralele electrice cu termoficare.

Noul preşedinte al Turkmenistanului este Kurbanguli Berdimuhamedov. El a depus jurământul la câteva minute după ce a fost declarat câştigător detaşat al alegerilor de duminică. Noul lider a fost preşedinte interimar după moartea lui Saparmurat Niazov, care a condus ţara timp de aproape 21 de ani.

În primele sale declaraţii după preluarea puterii, Berdimuhamedov a promis că va respecta contractele din domeniul energetic. Turkmenistanul este a patra ţară din lume în clasamentul rezervelor de gaze naturale.

Guvernul moldovean a aprobat mărirea salariilor profesorilor, oamenilor de cultură, artiştilor, savanţilor şi sportivilor. Potrivit declaraţiei ministrului economiei Igor Dodon, mărirea se va face în trei trepte, pe parcursul acestui an şi a devenit posibilă mulţumită încasărilor neaşteptate de bune la bugetul de stat.

Într-un discurs rostit în plenul camerelor reunite ale Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va lansa un referendum pentru schimbarea sistemului de vot. Băsescu a propus ca la următoarele alegeri parlamentare să fie introdus votul uninominal. Acesta, în opinia sa, ar duce la un transfer de putere de la nivelul conducerii partidelor la nivelul electoratului local.

Preşedintele a mai spus că România are nevoie de o reformă a clasei politice, care rămâne în urmă faţă de o societate în plină modernizare.

Coaliţia de guvernământ ia în calcul posibilitatea revocării preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), după adoptarea marţi a moţiunii simple împotriva ministrului justiţiei Monica Macovei. Anunţul a fost făcut de preşedintele Partidului Democrat Emil Boc.

Nu este limpede care vor fi consecinţele moţiunii pentru ministrul justiţiei. Monica Macovei a spus că nu va demisiona. Premierul Tăriceanu i-a cerut astăzi să prezinte o listă de măsuri de răspuns la criticile din Senat.

Declaraţii de sprijin pentru ministrul justiţiei au lansat astăzi mai multe organizaţii neguvernamentale, printre care Grupul pentru Dialog Social, Freedom House, Sojust şi Societatea Timişoara.

Parlamentul European a aprobat un raport care critică Marea Britanie, Italia, Germania, România şi alte nouă ţări din Uniunea Europeană pentru felul cum au colaborat cu Statele Unite în lupta împotriva terorismului.

Raportul nu cuprinde dovezi că agenţia centrală de informaţii, CIA, ar fi avut închisori secrete în Europa. El susţine însă că 13 ţări din Uniune au tolerat şi tăinuit practici incorecte în colaborarea lor cu serviciile secrete americane.