Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul de externe Adrian Cioroianu a anunţat simplificarea tranzitului cetăţenilor moldoveni spre ţările din spaţiului Schengen.

Ministrul Cioroianu a declarat că decizia a fost luată de Parlamentul European şi va intra în vigoare în două sau maximum trei luni.

Singura echipa de observatori occidentali la alegerile prezidentiale din Rusia din 2 martie, cea a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a criticat inegalitatea sanselor candidatilor, caracterizind campania electorala de pina acum drept „pe nedrept partinitoare” in favoarea candidatului sprijinit de Kremlin, Dmitri Medvedev.

Alegeri in care candidatii nu au sanse egale de a-si prezenta opiniile, nu pot fi considerate corecte, a declarat seful misiunii de observatori ai APCE, Andreass Gross care a declarat ca mai este timp ca situatia sa se imbunatateasca.

OSCE a anuntat in aceasta saptamina ca nu va monitoriza alegerile prezidentiale din Rusia pentru ca nu poate accepta conditiile impuse de autoritatile de la Moscova.

Republica Moldova ramâne într-un con de umbra la Bruxelles din cauza conflictului transnistrean si din cauza lipsei vointe politice de a reforma economia tarii, a declarat Jan Marinus Wiersma, vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European intr-un interviu cu agentia de presa Newsin din Romania.

Întrebat ce perspective europene are Moldova în acest moment, europarlamentarul Jan Marinus Wiersma, membru în delegatia comisiei de cooperare UE-Moldova, a raspuns ca "Moldova este o tara mica, asa ca nu beneficiaza de multa atentie la Bruxelles, spre deosebire de Ucraina".

Vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European a criticat autoritatile de la Chisinau si pentru faptul ca nu folosesc suficient instrumentele de cooperare cu Uniunea Europeana.

La Muenchen s-au deschis lucrarile unei conferinte pe teme de securitate. Presedintele moldovean Vladimir Voronin a tinut la reuniune o alocutiune despre securitatea in Europa de sud Est.

La conferinta participa deasemeni presedintele Macedoniei, Branko Cervenkovski, presedintele Georgiei Mikail Saakashvili si Dmitri Rupel, ministrul de externe al Sloveniei, tara ce detine in acest moment presedintia prin rotatie a Uhiunii Europene.

Conferinta a fost deschisa de premierul turc Recep Taip Erdogan care a sustinut ca Ankara va continua lupta impotriva separatistilor kurzi din nordul Irakului pina la obtinerea victoriei. La reuniune participa si Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer si coordonatorul politicii externe si de securitate a Uniunii Europene Javier Solana. Sînt desemeni prezenti cministrii de externe si ai apararii din Statele Unite, Polonia, Germania, Franta, Romania.

Rusia este reptrezentata de vicepremierul rus Serghei Ivanov care are prevazute intrevederi cu ministrul american al apararii si va rosti miine un discurs in cadrul conferintei. Purtatorul de cuvint al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat ca tara sa nu doreste sa reinvie cursa inarmarilor si o confruntare cu Washington, dar acesta ar putea fi un raspuns necesar pentru a apara interesele Rusiei.

Premierul Poloniei Donald Tusk si ministrul de externe Radoslaw Sikorski au declarat in cadrul conferintei ca trebuie facute eforturi pentru a da asigurari Rusiei ca planurile defensive americane din europa Centrala si de Rasarit nu reprezinta o amenintare la adresa Moscovei.

In interventia sa la Munchen, presedintele Serbiei, Boris Tadici a avertizat ca recunoasterea unilaterala a independentei provinciei Kosovo va duce la escaladarea tensiunilor in regiune. Tadici a repetat ca tara sa nu poate accepta independenta provinciei populate majoritar de albanezi si a cerut noi convorbiri diplomatice pe aceasta tema.

Parlamentul turc a aprobat amendarea a doua articole din Consititutie pentru ca in universitati femeile sa poata purta valul islamic. Propunerea de modificare a constitutiei a fost facuta de Partidul Justitiei si Dezvoltarii al premierului Regep Taip Erdogan, si a fost aprobata cu 411 voturi din cele 550 ale parlamentarilor de la Ankara.

Masura a fost criticata de cei care se tem ca astfel se pune in pericol laicitatea statului turc. Zeci de mii de oameni s-au adunat in fata cladirii parlamentului protestind impotriva deciziei si afisind portrete ale fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.

Parlamentul ceh nu a reusit nici astazi sa il aleaga pe presedintele tarii, in ultima runda de vot in care nici unul dintre cei doi candidati – actualul presedinte Vaclav Klaus si profesorului de la universitatea americana Michigan, Jan Svejnar - nu a reusit sa obtina majoritatea voturilor parlamentarilor prezenti la vot.

Potrivit agentiilor cehe de presa Vaclav Klaus, sustinut de coalitia la putere a obtinut 139 de voturi, cu unul mai putin decit i-ar fi fost necesar pentru un nou mandat de 5 ani la Castelul Hrad.

Candidatul opozitiei, care are cetatenie dubla – americana si ceha – a obtinut 113 voturi. Atit Klaus cit si Svejnar si-au anuntat intentia de a mai candida odata.

Agentia caucaziana de presa citeaza declaratia facuta la Astana de directorul general al companiei romanesti ROMPETROL, Dinu Patriciu, potrivit caruia compania pe care o conduce intentioneaza, ca imediat dupa ce Kazmunaigaz a cumparat terminalul petrolier din portul georgian Batumi, Rompetrol sa creeze prin facilitatile sale de la Constanta, un nou gazoduct care ar putea traversa Marea Neagra catre pietele europene.

Agentia iraniana de stiri ISNA a anuntat ca autoritatile l-au gratiat pe un tinar condamnat la moarte pentru ca fusese prins beat de autoritati de 4 ori. Barbatul in virsta de 22 de ani a declarat ca isi regreta comportamentul. Potrivit legii islamice in vigoare in Iran , consumul bauturilor alcolice este strict interzis. Cei care incalca legea sint amendati sau biciuti in public, iar la a treia abatere sint condamnati la moarte.

In aceasta seara va fi desemnat reprezentatul Republicii Moldova la Eurovision, în cadrul editiei nationale a concursului, desfasurata în incinta Palatului National de la Chisinau.

Doritorii pot participa la preselectie votind prin SMS sau apel telefonic. Durata votarii este de 15 minute. Editia din acest an a concursului Eurovision va avea loc la Belgrad.

Vicepreşedintele PNL, senatorul Puiu Haşotti a declarat, la Constanţa, într-o conferinţă de presă, că PNL are trei - patru variante pentru postul de ministru al Justiţiei, inclusiv renominalizarea Noricăi Nicolai. Potrivit agenţiei Mediafax, senatorul liberal a declarat că luni se va întruni Biroul Permanent Naţional al PNL si va fi luată o decizie în privinţa situaţiei de la Ministerul Justiţiei. Haşotti nu a vrut să facă alte precizări în acest caz, dar a mai spus că, personal, va susţine un guvern politic, fără specialişti sau tehnocraţi. Liderii PNL au luat în discuţie, joi seara, varianta restructurării Guvernului şi solicitarea unui vot în Parlament, în noua formulă fiind inclusă, ca ministru al Justiţiei, tot Norica Nicolai sau nominalizarea unei alte persoane pentru portofoliul Justiţiei, a declarat vicepreşedintele liberal Ludovic Orban.

Experţi americani vor evalua, luna aceasta, în România, stadiului de implementare a Programului Visa Waiver, urmând ca autorităţile să stabilească un calendar pentru includerea Romaniei în acest program de eliminare a vizelor pentru românii care vor să călătorească în SUA.

Decizia a fost luata in urma discutiilor de la Bucuresti intre Stuart Baker, asistent al Secretarului pentru Securitate Internă si ministrul roman de Interne, Cristian David.

Programul Visa Waiver urmăreşte eliminarea vizelor pentru cetăţenii români ce doresc să călătorească în SUA. Potrivit unui comunicat al ministerului de interne, Cristian David a informat că România şi-a intensificat eforturile pentru securizarea frontierelor, fiind în plin proces de aderare la Spaţiul Schengen şi, totodată, face demersuri pentru introducerea paşapoartelor biometrice.

Câteva zeci de membri ai unei asociaţii cetăţeneşti au protestat în apropierea preşedinţiei de la Chişinău împotriva unor declaraţii despre România ale preşedintelui Vladimir Voronin. Reprezentanţii Asociaţiei pentru lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov au scandat lozinci ca „Basarabia pământ românesc”, „Jos hotarul de pe Prut” şi „Unire fraţi români”. Agenţia IPN relatează că în timpul protestului a avut loc o altercaţie între liderul demonstranţilor şi un oficial al sectorului Buiucani.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul de externe Adrian Cioroianu a anunţat simplificarea trecerii cetăţenilor moldoveni spre ţările din spaţiului Schengen.

„Şi în România, şi în Bulgaria şi în Cipru cetăţenii moldoveni posesori ai unei vize Schengen nu vor mai avea nevoie de vize de tranzit”.

Ministrul Cioroianu a apreciat că decizia a fost luată de Parlamentul European şi va intra în vigoare în două sau maximum trei luni.

România, Bulgaria şi Ciprul sunt singurii noi membri ai Uniunii Europene care nu fac parte încă din spaţiul Schengen. Sofia şi Bucureştiul au anunţat recent că vor să adere împreună la zona fără frontiere în anul 2011.

Consiliul Suprem al Magistraturii a respins acuzaţiile că un sfert din magistraţi români ar fi fost colaboratori ai Securităţii. Mediafax informează că preşedinta CSM Lidia Bărbulescu a declarat la Cluj că procentul de 25 la sută, vehiculat de CNSAS şi de preşedintele Traian Băsescu, este mult exagerat.

Bărbulescu a mai spus că în ultimii doi ani, din peste 3.500 de judecători şi procurori verificaţi doar 25 au fost dovediţi ca foşti informatori ai poliţiei politice comuniste.

Într-un discurs rostit la Atlanta, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti Nicholas Taubmann a spus că România poate deveni un actor-cheie în regiunea ei, dar şi în întreaga Europă. Adresîndu-se unor oameni de afaceri americani, ambasadorul Taubmann a mai spus că România s-a transformat în doar câţiva ani într-o democraţie modernă, cu o economie de piaţă dinamică, în continuă creştere.

El a mai spus că în ultimii şapte ani, volumul investiţiilor americane în România a crescut cu 600 la sută.

Într-un discurs de bilanţ, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a criticat extinderea NATO spre răsărit şi sporirea prezenţei militare americane în Europa de Est. Vladimir Putin, al cărui mandat expiră peste câteva săptămâni a spus că ţara sa şi-a închis bazele din Cuba şi Vietnam, dar s-a trezit în schimb cu baze militare americane în România şi Bulgaria, şi cu un nou scut antirachetă pe cale de a fi construit în Cehia şi Polonia.

Putin a anumit aceste evoluţii drept semnale ale unei noi curse a înarmărilor, la care Rusia va trebui să răspundă.

Ministrul sârb pentru relaţia cu provincia Kosovo, Slobodan Samargici a spus că guvernul său are informaţii că albanezii kosovari îşi vor declara independenţa la 17 februarie. Liderii de la Priştina au spus de mai multe ori că despărţirea de Serbia va avea loc curând, dar nu au comunicat vreo dată exactă.

Serbia a anunţat că nu va recunoaşte niciodată independenţa provinciei Kosovo, dar nu va folosi forţa pentru a împiedica secesiunea.

Comisia Europeană a salutat ratificarea tratatului de reformă a Uniunii Europene de către parlamentul Franţei. Comisia a spus că votul francez este un semnal puternic pentru promotorii reformei instituţiilor europene.

Aşa-numitul Tratat de la Lisabona, încheiat la sfârşitul anului trecut, a fost ratificat până acum Ungaria, Slovenia, Malta, România şi Franţa.

Tratatul înlocuieşte proiectul mai ambiţios al Constituţiei Europene, respins prin referendum de francezi şi olandezi.

La Vilnius, miniştrii apărării din ţările Alianţei Atlantice au cerut guvernului Afganistanului să facă mai multe eforturi pentru stabilizarea propriei ţări. La reuniunea din capitala Lituaniei, Statele Unite şi Marea Britanie şi-au îndemnat aliaţii din NATO să trimită trupe suplimentare mai ales în sudul Afganistanului, unde miliţiile Taliban sunt încă foarte puternice.

Experţi britanici au ajuns la concluzia că lidera opoziţiei pakistaneze Benazir Bhutto a fost ucisă de explozia unei bombe, nu de gloanţe.

Rezultatele anchetei par să confirme explicaţia guvernului pakistanez asupra atentatului de la 27 decembrie, în care a murit fosta lideră a opoziţiei pakistaneze şi mulţi participanţi la un miting electoral.

După incident, opoziţia din Pakistan a avansat ipoteza că doamna Bhutto ar fi fost împuşcată, iar guvernul a invitat specialişti britanici pentru a stabili adevărul.

Preşedintele Statelor Unite George Bush a anunţat că va semna săptămâna viitoare aşa-numitul pachet de stimuli economici menit să prevină intrarea economiei americane în recesiune. Măsurile,care au fost aprobate de legislativul de la Washington, cuprind mai ales reduceri de impozite şi avantaje pentru întreprinzători.

Planul prevede injectarea în economia Statelor Unite a peste 150 de miliarde de dolari anul acesta, şi a altor 16 miliarde de dolari, la anul.

Fostul vicepreşedinte al firmei Yukos Vasilii Alexanian a fost transferat din închisoare la o clinică de specialitate. Adminstraţia închisorilor a anunţat că Alexanian, care suferă de SIDA şi de cancer, va fi internat la spital, deşi un tribunal rus a decis săptămâna această ca el să rămână în închisoare.

Fostul preşedinte Yukos Mihail Hodorkovschi, aflat şi el în închisoare, a făcut greva foamei pentru a convinge autorităţile să-i acorde lui Alexanian tratamentul de care are nevoie.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin participă la o nouă ediţie a conferinţei internaţionale pe teme de securitate, de la Muenchen. Potrivit preşedinţiei de la Chişinău, liderul moldovean va rosti un discurs pe tema viitorului Europei de Sud-Est.

Cea de a 44-a ediţie a conferinţei de la Muchen are ca temă schimbarea centrelor de putere în lume.

Biroul Naţional de Statistică a informat că anul trecut exporturile moldoveneşti au crescut cu peste 27 la sută, dar importurile au fost cu 37 la sută mai mari decât în 2006. Astfel, deficitul comercial al Moldovei a crescut în 2007 cu peste patruzeci de procente.

BNS a mai informat că principalele pieţe pentru produsele moldoveneşti au fost anul trecut Federaţia Rusă, România şi Ucraina.

Pentru anul acesta, guvernul moldovean a prevăzut o creştere egală, de câte 15 la sută, a importurilor şi exporturilor.

Liderul extremei drepte din Franţa Jean Marie Le Pen a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare şi va plăti o amendă de 10 mii de euro pentru o afirmaţie făcută în legătură cu nazismul. În anul 2005, într-un interviu acordat unei reviste, Le Pen a spus că ocupaţia nazistă a Franţei, în vremea celui de-al doilea război mondial, „nu a fost chiar aşa de inumană”.

Judecătorii francezi l-au găsit acum vinovat de „justificarea crimelor de război” şi de „contestarea crimelor împotriva umanităţii”.