Şeful delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău i-a spus vicepremierului moldovean responsabil cu reglementarea transnistreană că Uniunea Europeană a deblocat o tranşă de 2 milioane de euro pentru proiecte vizînd întărirea încrederii între malurile Nistrului. Potrivit Moldpres, Cesare de Montis a mai spus la întâlnirea cu Victor Osipov că banii vor fi destinaţi dezvoltării infrastructurii, societăţii civile şi business-ului mic şi mijlociu în regiune. Vicepremierul moldovean a repetat că noul guvern de a Chişinău doreşte un rol sporit pentru Uniunea Europană la rezolvarea conflictului transnistrean.

Preşedintele ceh Vaclav Klaus a spus că nu mai are obiecţii faţă de Tratatul de la Lisabona după ce liderii Uniunii Europene au căzut de acord să-i ofere Cehiei posibilitatea exceptării de la aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale prevăzută de tratat ca să pună Cehia la adăpost de posibile solicitări de redobândire a proprietăţilor din partea germanilor expulzaţi din fosta Cehoslovacie după cel de-al doilea război mondial. Cehia este singura ţară europeană care nu a ratificat tratatul menit să modernizeze instituţiile Uniunii Europene şi să simplifice procesul de luare a deciziilor.

Agenţiile de ştiri de la Chişinău relatează că liderul comuniştilor Vladimir Voronin ar fi plecat într-o vizită la Moscova, iar mâine la Moscova se va afla şi candidatul prezidenţial, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat. Agenţia Unimedia o citează pe deputata democrată Stela Jantuan cu declaraţia că vizita lui Marian Lupu, la invitaţia partidului de guvernare, Rusia Unită, nu are vreo legătură cu cea a lui Voronin.

Alianţa pentru Integrarea Europeană a schimbat procedura de alegere a şefului statului, sperînd să depăşească impasul de astăzi, sau, în caz de nereuşită, să conserve actualul raport de forţe până la eventualele alegeri parlamentare anticipate de anul viitor. Între altele, amendamentele adoptate de majoritatea parlamentară permit organizarea prezidenţialelor cu un singur candidat şi interzic dizolvarea repetată a Parlamentului în răstimp de un an. Opoziţia comunistă spune că amendamentele contravin Constituţiei şi că le va ataca la Curtea Constituţională.

Majoritatea parlamentară liberal-democrată a votat o declaraţie despre starea justiţiei, îndemnînd la reforme urgente. În declaraţia adoptată cu o zi înainte de Adunarea Generală a Judecătorilor, se spune că “justiţia este grav afectata de viciul corupţiei şi al angajamentelor politice”. Opoziţia comunistă a spus că declaraţia poartă un caracter subiectiv şi lezează drepturile judecătorilor. În timpul dezbaterilor, comuniştii au părăsit sala Parlamentului pe fondul unor certuri cu speakerul Mihai Ghimpu.

Parlamentul a declarat vacantă funcţia de deputat ocupată până acum de primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă. El renunţase la mandat pe 11 septembrie în favoarea funcţiei de primar, dar a continuat să participe la şedinţele Parlamentului până astăzi. În locul lui Chirtoacă în Parlament va veni un alt deputat liberal. Chirtoacă a fost acuzat de opoziţia comunistă că ar cumula nelegitim cele două funcţii. În ultimul discurs de deputat, Chirtoacă a prezis astăzi un viitor sumbru Partidului Comuniştilor.

Liderii Uniunii Europene au căzut de acord la un summit la Bruxelles să contribuie până în 2020 cu până la 50 de miliarde de euro anual la un efort internaţional pentru a ajuta ţările sărace să-şi adapteze economia la schimbările climatice. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a sugerat că suma promisă va depinde în final de contribuţia altor ţări din afara Uniunii. Barroso a mai spus că europenii, care au promis deja să reducă emisia gazelor de seră cu 20 la sută până în 2020, vor avea o poziţie întărită la negocierile ONU pe teme climatice de la Copenhaga în luna decembrie.

Liderii Uniunii Europene au cerut Iranului să accepte înţelegerea privitoare la combustibilul nuclear pregătită de ONU. Iranul a propus modificarea propunerilor ONU, ceea ce, potrivit relatărilor presei, ar echivala cu respingerea elementului cheie al înţelegerii. Ea este menită să spulbere îngrijorările occidentale că ar Iranul încerca să construiască arma atomică şi prevede ca Iranul să trimită peste hotare uraniul pentru a fi transformat în combustibil nuclear. Într-un proiect de declaraţie al Uniunii Europene sespune că progrese în acest domeniu vor deschide calea unor relaţii mai strânse cu Iranul în beneficiul comun.

Guvernul din Ucraina a închis astăzi şcolile şi a interzis întrunirile publice pentru o perioadă de trei săptămâni după ce s-a confirmat un prim deces din cauza aşa-numitei gripe porcine. Anunţul a fost făcut de premierul Iulia Timoşenko. La o şedinţă extraordinară a guvernului, ea a mai spus că va fi introdus „un sistem special pentru a opri călătoriile inutile dintr-o regiune a ţării în alta”. Măsurile au loc la câteva zile după ce politicienii ucraineni, inclusiv Timoşenco, au început campania pentru alegerile prezidenţiale de pe 17 ianuarie.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că asasinarea a milioane de oameni în perioada dictatorului sovietic Iosif Stalin nu poate fi justificată. Medvedev a difuzat declaraţia pe blogul său astăzi, de ziua Comemorării Victimelor Represiunilor Politice ale regimului sovietic. Medvedev a spus că „amintirea despre tragediile naţionale este la fel de sacră ca şi cea despre victorii” şi a descris „represaliile” din 1930 ca fiind „una dintre cele mai mari tragedii în istoria Rusiei”.

Premierul rus Vladimir Putin a spus că Ucraina ar putea avea din nou probleme cu plăţile pentru gazele ruseşti. După o discuţie la telefon cu premierul ucrainean Iulia Timoşenco, Putin a afirmat că preşedintele Victor Iuşcenco ar bloca transferul fondurilor pentru achitarea consumului de gaze. Premierul rus a mai spus că Uniunea Europeană ar fi promis, dar n-ar fi acordat Ucrainei bani pentru plata gazelor. Din cauza disputelor ruso-ucrainene, multe ţări europene au rămas fără gaze ruseşti iarna trecută timp de aproape două săptămâni.

Ministerul georgian de Interne a anunţat că cei 16 georgieni reţinuţi de forţele ruse în apropiere de republica separatistă Osetia de Sud au fost eliberaţi şi vor fi preluaţi de autorităţile georgiene. Cei 16 locuitori ai satului Gremiskhevi au fost reţinuţi luni sub acuzaţia de traversarea ilegală a frontierei şi de tăierea ilegală a pădurii. Un site oficial al Osetiei de Sud a anunţat astăzi că alţi 5 georgieni arestaţi de forţele ruse într-un incident separat au fost de asemenea eliberaţi.

Organizaţia Statelor Americane a anunţat că s-a ajuns la o înţelegere în privinţa revenirii la putere în Honduras a preşedintelui înlăturat, Manuel Zelaya. Organizaţia mai spune că negociatorii din parte lui Zelaya şi a preşedintelui interimar Roberto Micheletti au ajuns la o înţelegere de împărţire a puterii, înainte de alegerile prezidenţiale planificate pentru 29 noiembrie. Zelaya a fost înlăturat în urma unei lovituri de stat în luna iunie. Criticii săi l-au acuzat de încercarea să rămână la putere pentru un al treilea mandat.

Un magistrat francez a dispus ca fostul preşedinte Jacques Chirac să compară în faţa justiţiei într-un dosar de evaziune fiscală care datează de pe timpul când era primar la Paris. El este acuzat de deturnare de fonduri şi depăşire a împuternicirilor. Judecătorul a luat decizia după ce a constatat că prieteni şi asociaţi ai lui Chirac au obţinut slujbe fantomă, plătite de Consiliul Municipal. Nu este clar dacă procesul fostului preşedinte în vârstă de 76 de ani va începe totuşi, după ce procurorul a cerut clasarea dosarului.

Turcia şi Italia au anunţat noi decese datorate virusului gripei porcine. Ministerul turc al sănătăţii a înregistrat moartea a două femei aşa încât numărul morţilor a ajuns la trei, în timp ce numărul bolnavilor este de 1400. În Italia, numărul deceselor a crescut la 11, ultimele patru fiind înregistrate săptămâna aceasta la Napole în sudul ţării. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că aproape 5 mii de oameni au murit din cauza gripei porcine în întreaga lume.

Parlamentul de la Chisinau se va pronunta astazi, in a doua lectura, asupra modificarilor aduse legii despre alegerea şefului statului, votate ieri in prima lectura. Potrivit celor votate, în viitor nu va mai fi nevoie neapărată de doi sau mai mulţi candidaţi propuse de partide pentru aceasta functie. Seful statului se va alege tot cu votul a cel puţin 61 de deputaţi. Opozitia comunista a criticat legea, spunind ca daca va fi adoptata o va contesta la Curtea Constituţionala.

Astazi, Parlamentul va declara vacantă funcţia de deputat, pe care o deţine în acest moment primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Domnul Chirtoaca a anunţat mai de mult ca va ramine la primarie si va renunta la deputăţie.

Deputatul comunist Igor Dodon, fost ministru al economiei in guvernul trecut, este citat de agentia Unimedia cu declaratia ca ar trebui evitate alegerile anticipate care, in opinia omului politic, nu sunt dorite de populatie.
Igor Dodon este al doilea parlamentar al partidului comunistilor, dupa Vladimir Turcan, care declara public ca ar trebui evitate alegerile anticipate. Alti membri de vaza ai partidului comunistilor, inclusiv liderul partidului Vladimir Voronin au declarat ca partidul nu va vota niciodata in favoarea candidatului Aliantei pentru Integrare Europeana.

Poliţiştii, judecătorii şi alte categorii profesionale nu vor mai primi locuinţe de la stat. Aşa prevede o lege votată ieri de Parlament. Legea propusă de noua guvernare prevede ca angajaţii respectivi să ocupe locuinţe de serviciu, după ce va fi creat un fond locativ în acest sens. Ei ar urma să primească şi compensaţii pentru plata chiriilor. Prezentînd în Parlament noua lege, ministrul justiţiei Alexandru Tănase a spus că ea va corecta „dezechilibrele între diferite categorii de angajaţi” şi va reduce numărul de plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Ambasadorul Statelor Unite la Chisinau, Asif Chaudhry l-a felicitat pe premierul Vlad Filat pentru finalizarea cu succes a negocierilor cu Fondul Monetar International. Ambasadorul americana spus ca tara sa va sustine in continuare Republica Moldova pe calea democratizării si cu ocazia intilnirii de ieri, informeaza agentia Interlic, a fost semnat un acord prin care Serviciul Vamal al Moldovei urmeaza sa fie conectat la sistemul electronic europeran pentru controlul transportului internaţional de marfuri, acord din cadrul Provocarile Mileniului.

Deputatul Aliantei Moldova Noastra, Iurie Colesnic a solicitat Procuraturii generale sa informeze Parlamentul Republicii Moldova despre dosarul privind disparitia fostului parlamentar Vlad Cubreacov, din 2002. Cazul nu a fost inca rezolvat.

La summitul în curs la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind funcţia viitorului preşedinte al Uniunii si au aprobat o propunere de amendare a Trataului de la Lisabona, permitind acum euroscepticului preşedinte ceh Vaclav Klaus sa semneze tratatul. Saptamina viitoare Curtea Constituţionale a Cehiei urmeaza sa se pronunte asupra chestiunii.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a declarat ca omorirea de catre Stalin a milioane de oameni nu poate fi justificata. Declaratia a fost lansata pe blogul sau, cu ocazia Zilei de comemorare a Victimelor represiunilor politice din periada stalinista. Medvedev scrie ca represiunea si epurarile politice din anii 30 reprezinta, „una din cele mai mari tragedii din istoria Rusiei”. Medvedev a a respins teoriile ca represiunea ar fi fost justificata de motive politice.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a cerut guvernului afgan si comunităţii internaţionale sa faca mai mult pentru a apara echipele Natiunilor Unite care activeaza in Afganistan, dupa atacul militantilor talibani din aceasta saptamina, in care au murit 5 angajati ai ONU si 3 afgani. In opinia secretarului general al ONU, Afganistanul si Pakistanul au devenit cele mai periculoase locuri pentru angajatii Naţiunilor Unite.

Turcia si Italia au anuntat ieri noi victime ale gripei de tip nou N1H1. Autoritatile turce au anuntat moartea a inca 2 femei, ridicind numarul victimelor maladiei in aceasta tara la 3. 1400 de persoane au fost depistate cu acest virus si 16 sunt internate in spitale in Turcia. In Italia, numarul victimelor gripei este de 11, patru persoane murind in aceasta saptamina la Neapole. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii pina acum au fost inregistrate 5000 de cazuri de gripa porcina in lume.