Zeci de diplomaţi austrieci, francezi şi uzbeci au fost decontaminaţi astăzi la sediul din New York al ONU după primirea unor scrisori conţinînd un praf alb.
Poliţia din New York a informat că au fost decontaminaţi preventiv 40 de oameni, inclusiv 33 de membri ai misiunii franceze la Naţiunile Unite.

Scrisorile au fost expediate din statul Texas, iar pulberea s-a dovedit inofensivă în urma analizelor de laborator.

În 2001, scrisori conţinînd antrax au ucis cinci oameni în Statele Unite, declanşînd un val de panică.

Peste un milion de angajaţi bugetari din România vor fi nevoiţi să-şi ia opt zile de concediu neplătit la sfârşitul anului, ca parte a eforturilor guvernului de a îndeplini criteriile unui acord cu FMI. Anunţul a fost făcut la Bucureşti de ministrul finanţelor Gheorghe Pogea.

Agenţia Reuter scrie că dacă România nu aplică măsuri de austeritate, FMI ar putea bloca următoarea tranşă dintr-un credit de 20 de miliarde de euro.
Concediul fără plată însemna pentru bugetul României o economie de un miliard de lei, adică 0,2% din PIB.

Parlamentul a eşuat în prima tentativă de-a alege preşedintele ţării. Toţi cei 53 de deputaţi ai AIE au votat candidatul propus de ei, pe liderul democrat Marian Lupu, dar comuniştii nu au participat la vot, aşa cum a anunţat de la începutul şedinţei şefa facţiunii Maria Postoico.

Potrivit legii, următoarea încercare de alegere a şefului statului trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile. Mai mulţi deputaţi comunişti au declarat astăzi că facţiunea PCRM nu-i va da nici un vot lui Lupu, nici data viitoare.

Numărul deceselor înregistrate în Moldova din cauza gripei pandemice s-a ridicat la patru, după ce o femeie de 53 de ani a murit într-un spital din Ceadâr-Lunga. Ministerul Sănătăţii a informat că pacienta a fost internată la 6 noiembrie şi suferea de boli multiple ale aparatului respiratoriu, în stare avansată.
Alte două persoane suferind de gripă pandemică, internate la Chişinău, sunt în stare gravă. Numărul total al bolvanilor de gripă pandemică se ridică la 384.

Secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac i-a asigurat pe moldovenii care aşteaptă de 5 ani şi mai mult redobândirea cetăţeniei că procedura poate fi accelerată. Potrivit Infoprim, Eugen Tomac a spus că persoanele care au depus dosarele în anii 2002-2004 sunt îndemnate să trimită o scrisoare la Direcţia Cetăţenie a Ministerului Justiţiei din România. Tomac a spus că în termen de două luni solicitanţii vor primi un răspuns oficial. El a pus neprelucrarea dosarelor din perioada respectivă pe seama fostului guvern român, care ar fi preluat doar dosarele mai recente, dându-le uitării pe cele vechi.

Cel puţin 20 oameni au fost ucişi de explozia unui automobil încărcat cu explozivi în nord-vestul Pakistanului. Alte 30 de persoane au fost rănite în atentatul petrecut în oraşul Charsadda.

Atacurile cu bombă s-au înmulţit în Pakistan după ce trupele guvernamentale sprijinite de americani au lansat o ofensivă împotriva militanţilor islamişti, în apropierea graniţei cu Afganistanul.

Nave militare din nordul şi sudul Coreei au avut un schimb de focuri în Marea Galbenă. Ministrul sud-coreean al apărării Kim Tae Yung a spus că o navă a nordului comunist a trecut ilegal linia de demarcaţie maritimă. Potrivit aceleiaşi susrse, navele sud-coreene au tras focuri de avertisment, dar nava nord-coreeană a deschis focul frontal, provocînd confruntarea. Nordul comunist a spus că navele din sud au iniţiat ceea ce Fenianul a numit „provocarea” şi a îndemnat Seoulul să-şi ceară scuze.

Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a îndemnat Uniunea Europeană să-şi clarifice politica faţă de Rusia. „Europenii nu s-au hotărât încă ce fel de Rusie doresc”, a spus Gorbaciov, adresîndu-se la Berlin unei reuniuni a laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace.

În replică, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus că Uniunea Europeană vrea o Rusie „puternică, stabilă şi prosperă, întemeiată pe respectul pentru lege şi pentru drepturile omului”.

Un sondaj de opinie BBC sugerează că la 20 de ani de la căderea zidului de la Berlin, cei care cred că sistemul capitalist funcţionează bine sunt în minoritate, inclusiv în ţările dezvoltate. Din cele 27 de ţări în care s-a făcut sondajul, capitalismul are cei mai mulţi partizani în Statele Unite şi cei mai puţini – în Franţa. În Rusia şi Ucraina, peste 77 la sută din respondenţi cred că statul ar trebuie să aibă în proprietate sau măcar să controleze întreprinderile cele mai importante. Rusia şi Ucraina sunt şi ţările unde majoritatea respondenţilor cred că dezmembrarea Uniunii Sovietice a fost un lucru rău – o părere împărtăşită de foarte puţin cehi sau polonezi.

Uniunea Europeană nu-şi va mări efectivele din Afganistan. Anunţul a fost făcut la Kabul de ministrul de externe al Suediei, Carl Bildt a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Statele Unite au cerut aliaţilor europeni să trimită în Afganistan mai mulţi militari, dar Bildt a spus astăzi că numărul soldaţilor europeni va rămâne „cam acelaşi”. Diplomatul suedez a anunţat în schimb ajutoare europene suplimentare pentru dezvoltarea Afganistanului.

Actorul român Gheorghe Dinică a murit astăzi la Bucureşti la vârsta de 75 de ani, în urma unei pneumonii.

Dinică s-a făcut cunoscut în anii 70 şi 80 ai secolului trecut şi în afara graniţelor României, mai ales datorită seriei de filme poliţiste despre comisarul Moldovan, care s-a difuzat în mai multe ţări din fostul bloc comunist.

În cariera lui de aproape 50 de ani, Gheorghe Dinică a fost apreciat nu doar pentru rolurile jucate pe scenă şi pe peliculă, ci şi pentru că nu l-a ridicat în slăvi pe dictatorul Nicolae Ceauşescu, spre deosebire de unii din colegii săi de breaslă.

In Parlamentul de la Chișinău s-a desfășurat prima rundă a alegerilor prezidențiale, în care singurul candidat a fost Marian Lupu, președintele PD. Deputații comuniști au boicotat votul, împiedicînd astfel alegerea președintelui statului, pentru care era necesar un vot a 3/5 din numărul deputaților. In favoarea lui Marian Lupu au votat toți cei 53 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană. Alegerile urmează să fie repetate.
La încheierea ședinței speciale a Parlamentului, președintele interimar, Mihai Ghimpu și-a exprimat încrederea că Marian Lupu va fi cel ales ca președinte al R. Moldova.

Astăzi are loc în Parlament primul vot pentru alegerea preşedintelui republicii Moldova. Singurul candidat este liderul partidului democrat, Marian Lupu care ar avea nevoie de 8 voturi din partea opoziţiei comuniste pentru a cîştiga votul. Dar este puțin probabil să primească voturile comuniste, după ce la plenara Comitetului Central al Partidul Comuniştilor s-a decis ca fracţiunea parlamentară să boicoteze votul.
Un lider comunist, Grigore Petrenco a spus că opoziţia va explica în Parlament motivele deciziei. În fracţiunea comunistă au fost mereu voci disidente, motiv pentru care Alianta pentru Integrare Europeană spera într-o victorie. Una din aceastea este deputatul comunist, Vladimir Ţurcan care a spus însă că nici el nu va vota, pentru că noua procedură a alegerilor la care poate participa un singur candidat i se parte anticonstituţională.

Ministerul sănătăţii de la Chişinău a decis să extindă numărul de spitale pentru internarea celor infectaţi cu virusul A(H1N1) şi să repartizeze medicamente antivirale medicilor de familie care vor trata la domiciliu formele uşoare de îmbolnăvire. Guvernul aşteaptă în cursul săptămânii primele 200 de mii doze de vaccin împotriva noii gripe. În acest moment sunt înregistrate peste 300 de cazuri de infectare cu virusul gripei pandemice. 3 persoane au decedat.

Întreprinderea Moldova Gaz speră să încheie în următoarele două zile reparaţiile la gazoductul magistral către Balcani, avariat duminică dimineaţa de o explozie în raionul Căuşeni. Moldova Gaz nu cunoaşte deocamdată cauza exploziei care a lăsat fără gaze 34 de localităţi din sud-estul Moldovei. Luni a fost înfiinţată o comisiei de stat care să ancheteze cazul. Este a doua explozie la un gazoduct din Moldova în jumătate de an. Premierul Vlad Filat a cerut conducerii de la Moldova Gaz să facă o revizie a tuturor conductelor. Ultima revizie a avut loc în 2005.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a declarat că se gândeşte la o posibilă condamnare oficială a comunismului în Republica Moldova, urmând exemplul rezoluţiei adoptată de Consiliul Europei. Ghimpu a făcut această declaraţie în cadrul unei emisiuni la ProTV Chişinău. În România , comunismul a fost condamant cu doi ani în urmă, în Parlament, după ce a fost prezentat raportul unei comisii prezidenţiale.

Preşedintele american Barack Obama va participa astăzi la un serviciu religios în memoria celor 13 militari ucisi, de un psihiatru militar, la baza militară Fort Hood din Texas. Între timp, ofiterul care şi-a împuşcat colegii şi care la rândul său a fost grav rănit de poliţia militară, îşi revine. Motivele atacului nu sunt clare dar s-a precizat deja că ofiţerul Nidal Malik Hasan va fi judecat de un tribunal militar.

Preşedintele Barack Obama a declarat că până la sfârşitul lunii decembrie speră ca Statele Unite şi Rusia să semneze un nou acord START de reducere a arsenalelor nucleare. Cel încheiat în 1991 , expiră la începutul lui decembrie. Obama s-ar putea întâlni din nou cu preşedintele rus Dimitri Medvedev la mijlocul acestei luni, cu ocazia summitului Asia-Pacific.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat un amendament care extinde baza legală pentru folosirea forţelor armate ruse în străinătate. Legea nouă îi permite preşedintelui rus să trimită trupe peste hotare pentru a apăra unităţile militare ruseşti din străinătate în caz de atac, pentru a împiedica acte de agresiune din partea altui stat, pentru a-i apăra, în caz de nevoie, pe cetăţenii ruşi din străinătate, pentru a escorta navele comerciale ruseşti şi a combate pirateria. Legea precedentă îi permitea preşedintelui rus să trimită trupe peste hotare doar pentru combaterea terorismului sau pe baza unor tratate internaţionale.

Adunarea generală ONU a declarat că alegerile prezidenţiale din Afganistan, din august sunt credibile şi fiabile deşi au fost probate foarte multe cazuri de fraudă. Într-o rezoluţie adoptată în unanimitate, preşedintelui reales Hamis Karzai i se cere să combată corupţia, să pledeze pentru un stat de drept şi să accelereze reformele in sistemul juridic. Legitimitatea noului mandat prezidenţial în Afganistan este pusă totuşi sub semnul întrebării.

Curtea Constituţională a Rusiei dezbate dacă să fie abolită pedeapsa capitală. De 13 ani, este în vigoare un moratoriu pe execuţii dar o decizie finală trebuie luată acum, până la 1 ianuarie. Deşi abolirea pedepsei capitale este susţinută de preşedinţie, reprezentantul lui Dimitri Medvedev la Curtea Constituţională a avertizat că Rusia nu ar fi încă încă pregătită pentru acest pas.

În octombrie, vânzările de maşini în Rusia au scăzut cu peste 50 la sută, ca urmare a crizei economice mondiale. Înainte de criză, piaţa rusă era considerată una din cele mai promiţătoare pentru industria de autoturisme.

Se împlinesc nu numai 20 de ani de la căderea Zidului de la Berlin dar şi de la destituirea ultimului lider comunist bulgar, Todor Jivkov. Jivkov a condus partidul comunist bulgar peste 30 de ani şi era cunoscut pentru fidelitatea faţă de Uniunea Sovietică. A fost îndepărtat de la conducerea partidului de însăşi foştii săi colegi. Succesorul lui, Petar Mladenov a organizat primele alegeri democratice din Bulgaria in 1990. Jivkov a murit la Sofia in 1998.

Concernul rus Gazprom a confirmat că Ucraina şi-a plătit consumul de gaze pentru luna octombrie. Gazpromul a confirmat primirea banilor la câteva zile după ce premierul Vladimir Putin avertizase Uniunea Europeană că Ucraina pare să aibă probleme cu plata facturilor şi că este posibilă o nouă întrerupere a livrărilor de gaze prin Ucraina către ţările europene.

Dolarul a căzut din nou – ceea ce a determinat o creştere record a preţului aurului si a barilului de petrol. Uncia de aur este cotată acum la 1.100 de dolari iar barilul de petrol a atins aproape 80 de dolari. Noua devalorizate a dolarului urmează reuniunii financiare a Grupului celor mai dezvoltate 20 de ţări din lume la care s-a cerut continuarea programelor guvernamentale de susţinere a economiilor dar nu s-a vorbit despre măsuri concertate pentru susţinerea valutelor în curs de devalorizare.