Guvernul a anunţat că medicamentele împotriva gripei de tip nou vor fi distribuite gratuit, prin intermediul medicilor de familie, indiferent dacă pacientul are sau nu asigurare medicală.

În această seară erau aşteptate la Chişinău 200.000 de doze de „Tamiflu”, cumpărate de statul moldovean de la o companie elveţiană. Tot astăzi, guvernul a promis că măştile vor reapărea în magazine. Iar vineri ar urma să se anunţe o decizie privind posibila prelungire a vacanţei elevilor.

Până astăzi, în Moldova au fost confirmate 467 de cazuri de gripă pandemică, din cauza căreia au murit patru oameni.

Şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, generalul Ion Coropcean a fost demis din funcţie printr-un decret al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.
Şefia interimară la Marele Stat Major ar urma să fie asigurată de Iurie Dominic. Generalul Coropcean a condus armata moldoveană începînd din anul 1998.

Tot astăzi guvernul l-a demis din funcţia de preşedinte al Agenţiei Apele Moldovei pe Veaceslav Iordan. El a fost candidatul comuniştilor la alegerile pentru postul de primar al Chişinăului din iunie 2007.

Gabriel Stati, Aurel Marinescu, Natalia Morari si Ghenadie Brega nu mai sunt cercetaţi pentru evenimentele din aprilie. Procurorul-general Valeriu Zubco a semnat o decizie de scoatere a celor patru de sub urmărire penală, după ce procurorii au constatat că învinuirile de tentativă de uzurpare a puterii nu au temei.

Rusia a îndemnat partidele politice din Moldova să caute un compromis „în spiritul principiilor democratice” şi „al răspunderii faţă de societate”. Potrivit agenţiei Itar Tass, apelul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei Alexander Nesterenko, la o conferinţă de presă ţinută astăzi la Moscova. Nesterenko a mai spus că Moscova urmăreşte îndeaproape evoluţiile de la Chişinău şi încearcă să ajute prin contacte atât cu liderii AIE, cât şi ai opoziţiei comuniste.

Ministrul de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceac a spus că negocierile în formatul „5+2” nu vor fi reluate, iar cei care susţin contrariul, anume Moldova şi Occidentul, sunt prea optimişti. Potrivit Interfax, Iastrebceac a spus că Tiraspolul preferă să discute acum soluţionarea unor probleme concrete, care preocupă populaţia. El a adăugat că rezolvarea unor asemenea chestiuni, pe care nu le-a precizat, ar putea în viitor îmbunătăţi climatul şi duce la reluarea negocierilor.

Preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy şi cancelarul Germaniei Angela Merkel au marcat împreună la Paris a 91-a aniversare a încheierii primului război mondial. Este pentru prima dată când un lider german participă la festivităţile care comemorează capitularea Germaniei, după patru ani de război. Preşedintele Sarkozy i-a mulţumit Angelei Merkel că a acceptat invitaţia franceză, numind participarea ei la festivităţi „un gest istoric”.

Preşedintele afgan Hamid Karzai va depune jurământul pentru al doilea mandat la 19 noiembrie. Un purtător de cuvânt de la Kabul a spus că la ceremonie vor fi prezenţi demnitari afgani, dar nu a precizat dacă vor participa şi oaspeţi străini.

Karzai a câştigat alegerile după ce rivalul său Abdullah Abdullah s-a retras din turul al doilea, nemulţumit de fraudele în favoarea lui Karzai, petrecute în mod dovedit în primul tur.

Palestinienii îl onorează astăzi pe primul lor preşedinte, Yaser Arafat, de la a cărui moarte se împlinesc cinci ani. Zecii de mii de palestinieni purtînd steaguri şi pancarte au demonstrat pe străzile oraşului Ramallah, capitala politică a Cis-Iordaniei, în memoria liderului care a luptat patru decenii pentru crearea unui stat palestinian independent.

Adresîndu-se mulţimii, succesorul lui Arafat, preşedintele palestinian Mahmud Abbas a cerut oprirea construcţiilor de locuinţe israeliene în teritoriile palestiniene, înaintea eventualei reluări a negocierilor de pace.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a avertizat din nou că dacă Ucraina fură gaz din conducte, Gazprom va întrerupe livrările spre Europa. Putin a făcut această declaraţie la Moscova, după o întâlnire cu cancelarul Austriei Werner Faymann.

Premierul rus a spus de mai multe ori în ultimele săptămâni că Ucraina nu va fi în stare să plătească factura pentru gazele ruseşti, din cauza certurilor politice de la Kiev.

În luna ianuarie, o dispută ruso-ucrainiană asupra preţului gazelor a dus la întreruperea livrărilor către mai multe ţări din centrul şi sud-estul Europei, inclusiv către Republica Moldova.

Georgia a acuzat Rusia că a răpit cinci georgieni în Marea Neagră, sub pretextul că ar fi pescuit ilegal. Potrivit guvernului de la Tbilisi, incidentul a avut loc marţi, în apropierea graniţei maritime dintre Georgia şi provincia separatistă Abhazia. Grănicierii ruşi din Abhazia au spus că acuzaţiile georgiene sunt false.

Un tribunal din Baku a condamnat doi tineri bloggeri azeri, simpatizanţi ai opoziţiei, la închisoare pe doi ani, respectiv doi ani şi jumătate, sub acuzaţia de huliganism.

Adnan Hajizada şi Emin Milli se aflau în detenţie preventivă din luna iulie, când au fost arestaţi pentru că ar fi făcut scandal într-un restaurant.
Ambii spun însă că în acel incident înscenat de poliţie, ei au fost victimele şi că motivul real al trimiterii lor în instanţă este activitatea lor politică.

Condamnarea celor doi tineri azeri a fost criticată de OSCE şi alte organizaţii internaţionale.

Serbia a declarat la scară naţională epidemie de gripă de tip nou. Ministerul sănătăţii de la Belgrad a spus că numărul cazurilor s-a dublat în ultimele zece zile, ajungînd la 258. S-au înregistrat şapte decese.

Un tribunal din Dresda l-a condamnat la închisoare pe viaţă pe asasinul unei egiptence însărcinate. Alex Wiens a înjunghiat-o pe Marwa al-Shiribni la 1 iulie în aceeaşi sală de judecată în care şi-a primit astăzi sentinţa. În iulie, egipteanca depunea mărturie împotriva tânărului german, acuzat atunci că ar fi insultat-o din cauza originii ei musulmane şi străine.

Atacul a stârnit indignare în lumea islamică, unde s-a răspândit convingerea că egipteanca de 31 de ani a fost insultată şi apoi ucisă pentru că purta vălul musulman.

Parlamentul a eşuat în prima tentativă de-a alege preşedintele ţării. Toţi cei 53 de deputaţi ai AIE au votat candidatul propus de ei, pe liderul democrat Marian Lupu, dar comuniştii nu au participat la vot, aşa cum a anunţat de la începutul şedinţei şefa facţiunii Maria Postoico.
Potrivit legii, următoarea încercare de alegere a şefului statului trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile. Mai mulţi deputaţi comunişti au declarat astăzi că facţiunea PCRM nu-i va da nici un vot lui Lupu, nici data viitoare.

Numărul deceselor înregistrate în Moldova din cauza gripei pandemice s-a ridicat la patru, după ce o femeie de 53 de ani a murit într-un spital din Ceadâr-Lunga. Ministerul Sănătăţii a informat că pacienta a fost internată la 6 noiembrie şi suferea de boli multiple ale aparatului respiratoriu, în stare avansată. Alte două persoane suferind de gripă pandemică, internate la Chişinău, sunt în stare gravă. Numărul total al bolvanilor de gripă pandemică se ridică la 384.

Peste un milion de ucrainieni au gripă şi alte boli ale aparatului respirator. Bilanţul a fost făcut public astăzi la Kiev de ministrul adjunct al sănătăţii, Vasyl Lazoryshynets, care a mai spus că gripa a provocat în Ucraina 174 de decese. Potrivit agenţiei Interfax, preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco a avertizat că populaţia trebuie să se pregătească de al doilea val de gripă şi infecţii ale căilor respiratorii. În Ucraina sunt înregistrate 67 de cazuri de gripă pandemică, din cauza căreia au murit 14 oameni.

Secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac i-a asigurat pe moldovenii care aşteaptă de 5 ani şi mai mult redobândirea cetăţeniei că procedura poate fi accelerată. Potrivit Infoprim, Eugen Tomac a spus că persoanele care au depus dosarele în anii 2002-2004 sunt îndemnate să trimită o scrisoare la Direcţia Cetăţenie a Ministerului Justiţiei din România. Tomac a spus că în termen de două luni solicitanţii vor primi un răspuns oficial. El a pus neprelucrarea dosarelor din perioada respectivă pe seama fostului guvern român, care ar fi preluat doar dosarele mai recente, dându-le uitării pe cele vechi.

Zeci de diplomaţi austrieci, francezi şi uzbeci au fost decontaminaţi astăzi la sediul din New York al ONU după primirea unor scrisori conţinînd un praf alb. Poliţia din New York a informat că au fost decontaminaţi preventiv 40 de oameni, inclusiv 33 de membri ai misiunii franceze la Naţiunile Unite. Scrisorile au fost expediate din statul Texas, iar pulberea s-a dovedit inofensivă în urma analizelor de laborator. În 2001, scrisori conţinînd antrax au ucis cinci oameni în Statele Unite, declanşînd un val de panică.

Peste un milion de angajaţi bugetari din România vor fi nevoiţi să-şi ia opt zile de concediu neplătit la sfârşitul anului, ca parte a eforturilor guvernului de a îndeplini criteriile unui acord cu FMI. Anunţul a fost făcut la Bucureşti de ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea.
Agenţia Reuter scrie că dacă România nu aplică măsuri de austeritate, FMI ar putea bloca un credit de 20 de miliarde de euro promis anul acesta. Concediul fără plată ar însemna pentru bugetul României o economie de un miliard de lei, adică 0,2% din PIB.

Cel puţin 20 de persoane au fost ucise in nord-vestul Pakistanului, intr-un atac sinucigas. Alte 40 de persoane au fost rănite. In nord-vestul Pakistanului s-a înregistrat o intensificare a atacurilor teroriste, in ultimele săptămâni, atacuri puse pe seama militiilor Taliban.

Ministrul de externe suedez, Carl Bildt, al cărui ţară deţine preşedintia prin rotaţie a Uniunii Europene, a declarat că nu vede posibilitatea unei măriri a contingentului militar european din Afganistan. Administratia americană i-a îndemnat pe aliaţii europeni să trimită mai multi soldaţi. Aflat la Kabul, Bildt a precizat însă că Uniunea va pune mai mare accent pe sprijinul pentru dezvoltare.

O pană a lăsat în Brazilia milioane de oameni fără electricitate. Cele mai afectate oraşe au fost Rio de Janeiro şi Sao Paulo.

Premierul Israelului, Benyamin Netanyahu se întîlneşte la Paris astăzi cu preşedintele Frantei, Nicolas Sarkozy. Netanyahu a sosit la Paris de la Washington unde a avut o întîlnire foarte discreta si, se relatează, tensionată cu preşedintele american Barack Obama. Tensiunile între cele două părţi au crescut după ce Netanyahu a refuzat să pună capăt politicii de colonizare a teritoriilor palestiniene - o condiţie pusă de partea palestiniană pentru a continua negocierile de pace.

Zeci de diplomaţi austrieci, francezi şi uzbeci au fost decontaminaţi astăzi la sediul din New York al ONU după primirea unor scrisori conţinînd un praf alb.
Poliţia din New York a informat că au fost decontaminaţi preventiv 40 de oameni, inclusiv 33 de membri ai misiunii franceze la Naţiunile Unite.

Scrisorile au fost expediate din statul Texas, iar pulberea s-a dovedit inofensivă în urma analizelor de laborator.

În 2001, scrisori conţinînd antrax au ucis cinci oameni în Statele Unite, declanşînd un val de panică.

Peste un milion de angajaţi bugetari din România vor fi nevoiţi să-şi ia opt zile de concediu neplătit la sfârşitul anului, ca parte a eforturilor guvernului de a îndeplini criteriile unui acord cu FMI. Anunţul a fost făcut la Bucureşti de ministrul finanţelor Gheorghe Pogea.

Agenţia Reuter scrie că dacă România nu aplică măsuri de austeritate, FMI ar putea bloca următoarea tranşă dintr-un credit de 20 de miliarde de euro.
Concediul fără plată însemna pentru bugetul României o economie de un miliard de lei, adică 0,2% din PIB.