Guvernul a adoptat un program de stabilizare si redresare a economiei, care ar putea „costa” aproximativ 10 miliarde de lei. Un plan care prevede mărirea unor taxe şi impozite, dar şi măsuri gândite să sprijine sectorul privat: se menţine încă un an impozitul 0 pe profitul reinvestit, numărul activităţilor licenţiate va fi redusă. Se mai propune ca restanţele la restituirea TVA să fie achitate cât mai curând.

Tot la şedinţa de astăzi a guvernului s-a aprobat rectificarea de buget pe 2009. Se prevede o reducere a veniturilor în anul curent cu circa 21 la suta. Cheltuielile se vor reduce cu numai 4,7 la suta. În aceste condiţii, este de asteptat un deficit bugetar de circa 4,6 miliarde lei. Produsul Intern Brut se va contracta cu aproximativ 9 la sută.

Veaceslav Negruta, ministrul Finantelor, a declarat că deficitul bugetar va fi acoperit parţial din surse interne, prin emiterea de valori mobiliare pe piata interna. Pe de altă parte, guvernul speră şi în creditele promise de Fondul Monetar International si Rusia.

Totodata, ministrul de Finante a precizat că la rectificarea legii bugetului "nu s-a umblat" la platile ce tin de salarii, pensii, plati sociale, programe de medicina. Au cazut "sub reduceri" procurări de bunuri si servicii, intretineri curente si investitii neprioritare.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a declarat că închiderea controversatei închisori de la baza militara americană Guantanamo, din Cuba, va fi amânată deoarece „lucrurile merg mult mai greu la Washington decât mi-am închipuit”. Închisoare urma să fie închisă pe 22 ianuarie.

Numărul cazurilor de gripă pandemică a ajuns astăzi la 1045. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat însă mai puţine cazuri noi decât în zilele trecute.
Ministerul Apărării a anunţat tot astăzi că toţi cei 24 de militari infectaţi cu virusul noii gripe au fost trataţi şi externaţi.

Preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu pleacă din nou în vizită în Rusia. Candidat la preşedinţie din partea AIE, Lupu va participa vineri la Sankt Petersburg la congresul partidului de guvernămînt, „Rusia unită”, cu ai cărui lideri va semna un acord de colaborare.

Săptămâna viitoare, Marian Lupu are programată o vizită la Bruxelles.

În Parlamentul de la Tiraspol s-a discutat propunerea lui Igor Smirnov de modificare prin referendum a constituţiei transnistrene. Liderul transnistrean vrea ca legea să-i permită să candideze la oricâte mandate doreşte şi să numească direct oficialităţile locale.

Cei doi foşti preşedinţi ai Sovietului suprem de la Tiraspol, Grigori Maracuţă şi Evgheni Şevciuc au criticat ideea schimbării constituţiei şi i-au sugerat lui Smirnov să-şi dea demisia.

Fostul viceministru al economiei, comunistul Iurie Munteanu a negat că ar fi implicat într-o aşa-numită „mafie a cărnii”, despre care vorbesc noile autorităţi.
Potrivit Unimedia, Munteanu a calificat drept „aberaţie totală” ideea că el şi alţi foşti oficiali ar avea controlul asupra firmelor care importă carne, în scopul de a ţine preţurile ridicate. Un alt demnitar comunist vizat în această afacere, fostul ministru al economiei Igor Dodon a declarat, potrivit site-ului „Ştirea zilei”, că acuzaţiile au „tentă politică”.

„Situaţia celor care apără drepturile omului în Rusia este un motiv de îngrijorare tot mai mare”. Declaraţia aparţine premierului Suediei Frederik Reinfeldt şi a fost făcută la Stockholm, în prezenţa preşedintelui Rusiei Dmitry Medvedev.

Un apel la democratizarea Rusiei a făcut şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Barroso a spus că societăţile pluraliste sunt baza oricărui sistem politic modern.

Preşedintele Medvedev a participat la summitul Uniunea Europeană-Rusia, unde s-au discutat mai ales probleme legate de relaţiile comerciale şi de securitatea energetică europeană.

Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti a negat că ţara sa ar susţine un candidat anume la preşedinţia României. Cu patru zile înaintea alegerilor, Mark Gitenstein a dezminţit informaţiile din presa română că favoritul Washingtonului ar fi candidatul social-democrat Mircea Geoană, fost ambasador în Statele Unite.
Sondajele de opinie arată că Geoană s-ar putea confrunta în al doilea tur de scrutin cu preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu.

Planul de a ţine alegeri generale în Irak în ianuarie a primit o nouă lovitură astăzi, când vicepreşedintele Tarek al Hashemi a respins prin veto legea electorală. Al Hashemi, care reprezintă arabii suniţi, a spus că legea oferă prea puţine locuri în parlament irakienilor care s-au refugiat în ţările vecine din cauza violenţei. Marea majoritate a refugiaţilor sunt suniţi, ca şi al Hashemi.

Săptămâna aceasta, o altă comunitate importantă din Irak, cea a kurzilor, a ameninţat că va boicota alegerile dacă nu i se rezervă mai multe locuri în parlament.

Iranul a anunţat că nu-şi va trimite uraniul la procesare în străinătate, aşa cum a propus comunitatea internaţională. Planul conceput de puterile occidentale şi Rusia prevedea ca uraniul iranian să fie îmbogăţit în Rusia şi Franţa, ca să fie înlăturate bănuielile că Teheranul ar vrea să-l folosească pentru a construi arma atomică. Iniţital Iranul anunţase că propunerea este interesantă. Ministrul de externe al Franţei Benard Kouchner a declarat astăzi că schimbarea de poziţie a iranienilor este regretabilă, dar a promis că dialogul cu Teheranul va continua.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a sosit la Kabul, unde mâine va depune jurământul preşedintele reales al Afganistanului, Hamid Karzai.
Alături de Clinton, vor asista la ceremonie zeci de demnitari din Statele Unite, din Uniunea Europeană şi din alte ţări.

Karzai a obţinut al doilea mandat după ce principalul său rival, Abdullah Abdullah, s-a retras din turul al doilea spunînd că nu crede în corectitudinea procesului electoral.

În Germania au fost anulate peste 100.000 de carduri de credit, după ce Visa şi Mastercard au avertizat că datele de pe carduri au fost furate când proprietarii legitimi au scos bani de la bancomate în Spania, în timpul vacanţei. Cei doi operatori de credit au spus că victimele furturilor vor fi despăgubite. Majoritatea cardurilor anulate erau emise de Voksbank şi Raiffeisen Bank, dar nu numai de ele. Nu există informaţii despre autorii fraudei.

Cei 2 foşti preşedinţi ai Sovietul suprem de la Tiraspol Grigori Maracuţă şi Evgheni Şevciuc i-au cerut astăzi liderului transnistrean Igor Smirnov să-şi dea demisia. Grigori Maracuţă a declarat de la tribuna legislativului transnistrean că Smirnov „a uzurpat puterea” şi că are „un comportament inadecvat”. În calitate de „vechi camarad” al liderului transnistrean, Maracuţă i-a propus lui Smirnov să iasă la pensie şi să meargă împreună la pescuit. În Sovietul suprem de la Tiraspol astăzi au avut loc audieri pe marginea iniţiativei lui Smirnov de modificare a Constituţiei privind sporirea împuternicirilor sale prezidenţiale. Audierile au avut loc în prezenţa lui Smirnov.

Presedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, va efectua o vizita la Sankt-Petersburg, la invitația conducerii partidului „Edinaya Rossia”, pentru a participa la lucrarile Congresului al XI-a. Vizita este programată pentru ziua de vineri, 20 noiembrie, în cadrul acesteia fiind planificate un șir de întîlniri bilaterale cu conducerea acestei formatiuni, precum și semnarea acordului de colaborare între Partidul Democrat din Moldova și Partidul „Edinaya Rossia”.

Totodată, pentru săptămîna viitoare, președintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, mai are programată și o deplasare la Bruxelles. In cadrul acesteia, liderul PDM va avea mai multe întrevederi cu oficialități ale Comisiei Europene, Parlamentului European, Oficiului Inaltului Reprezentant UE pentru politica externă și de securitate comună etc.

Numărul bolnavilor de gripă pandemică se apropie de o mie. Medicii au confirmat 87 de cazuri noi în 24 de ore, de luni până marţi. Ministerul sănătăţii insistă că situaţia este sub control şi că nu va declara stare epidemică. Potrivit agenţiei Infoprim, care citează autorităţile medicale de la Tiraspol, în Transnistria s-au înregistrat până acum opt cazuri de gripă pandemică.

Jurnal de Chişinău a relatat că Fabrica de zahăr din Glodeni a dat faliment din cauză că n-a fost în stare să plătească un credit luat pentru modernizarea întreprinderii. Cei 500 de angajaţi sunt de astăzi şomeri. Fabrica de zahăr Glodeni a fost inclusă anul trecut între primele 50 de companii moldoveneşti, cu un profit de aproape 130 de milioane de lei.

Cel puţin şapte poliţişti ar urma să fie judecaţi pentru maltratarea demonstranţilor după alegerile de la 5 aprilie.
Anunţul a fost făcut la Chişinău de Eduard Harunjen, oficialitate a Procuraturii Generale. El nu a dat nume, dar a spus că printre cei incriminaţi ar fi şi şefi din ministerul de interne, care au fost suspendaţi din funcţii. Procurorii au deschis până acum 32 de dosare penale asupra cazurilor de tortură şi rele tratamente din zilele de 6 şi 7 aprilie.

Procuratura capitalei a respins marți plângerea penală depusă de pensionari împotriva primăriei, în urma scumpirii transportului în comun şi a apei. Plângerea a fost înaintată de Maia Laguta, care a condus protestele împotriva scumpirilor intrate în vigoare la 1 octombrie. Procurorii au constatat că majorarea tarifelor s-a făcut cu respectarea legii. Tot ieri, primarul capitalei Dorin Chirtoacă a spus că scumpirile s-au datorat şi practicilor incorecte ale furnizorilor de servicii comunale.

Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev se află la Stockholm, unde va avea loc astăzi summitul Uniunea Europeană-Rusia. Discuţiile vor fi dominate de problemele comerciale şi ale livrărilor de gaze ruseşti către Europa. Vor participa, alături de liderul rus, premierul suedez Frederik Reinfeldt a cărui ţară deţine preşedinţia UE, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şeful politicii externe a UE, Javier Solana.
În pregătirea întâlnirii, Rusia şi UE au creat săptămâna aceasta un sistem de prevenire timpurie a crizelor gazelor, de felul celei petrecute la începutul anului curent, când Gazprom a întrerupt livrările prin Ucraina în urma unei dispute asupra preţului între Moscova şi Kiev.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama se întâlneşte la Beijing cu premierul Wen Jibao, la capătul unei vizite de trei zile în China. Discuţiile se vor concentra pe relaţiile comerciale dintre cele două ţări. Statele Unite reproşează Chinei printre altele că îşi ţine moneda naţională la un nivel prea scăzut, provocînd dificultăți economiei globale. În vizita sa în China, Barack Obama a abordat în mai multe rânduri un subiect neplăcut pentru liderii de la Beijing, anume nerespectarea de către chinezi a drepturilor omului şi oprimarea minorităţilor naţionale, cum sunt uigurii sau tibetanii.

Televiziunea de stat din Iran a relatat că au fost condamnaţi la moarte cinci participanţi la revoltele de după alegerile prezidenţiale din iunie. Potrivit unei declaraţii a Ministerului iranian al Justiţiei, cei cinci ar fi făcut parte din „grupări teroriste înarmate”. AP scrie că deja fuseseră condamnaţi la moarte, sub învinuiri asemănătoare, trei oameni.

Statele Unite şi Naţiunile Unite au criticat planul israelian de construire a 900 de locuinţe într-un cartier din Ierusalim revendicat de palestinieni. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs a spus că guvernul Statelor Unite este „dezamăgit” de proiectul israelian din cartierul Gilo, care riscă să compromită reluarea negocierilor de pace. Iar secretarul general ONU Ban Ki Moon a spus într-o declaraţie separată că planul israelian pune sub semnul întrebării şansele unei soluţionări viabile a conflictului din Orientul Mijlociu.

Jurnaliştii nu vor avea acces mâine la ceremonia depunerii jurământului de către preşedintele afgan reales, Hamid Karzai. Un purtător de cuvânt al palatului prezidenţial de la Kabul a spus că jurnaliştii nu vor avea loc la ceremonie, şi că nu le poate fi garantată siguranţa. Potrivit aceleiaşi surse, vor fi prezenţi 800 de invitaţi, inclusiv 300 de străini. Ziariştii vor fi nevoiţi să relateze despre eveniment de la un centru de presă înfiinţat la televiziunea naţională afgană din Kabul.

Piraţii din Somalia au eliberat o navă spaniolă de pescuit şi echipajul ei de 36 de marinari. Unul din piraţi a declarat agenţiei Reuters că el şi colegii lui ar fi primit o răscumpărare de 3,5 milioane de euro. Rugat la Madrid să comenteze această informaţie, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a spus doar că „guvernul a făcut ce trebuia să facă”. Nava „Alakrana” s-a aflat în captivitate o lună şi jumătate. Potrivit agenţiei Reuters, piraţii somalezi ţin ostateci 230 de marinari, de pe 13 nave capturate.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a criticat Ucraina pentru ca nu si-a restructurat sistemul energetic si a amânat pâna anul viitor raspunsul la cererea Ucrainei de a primi un credit de 300 de milioane de dolari. Ministrul francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche a avertizat Kievul sa nu finanteze promisiuni electorale cu banii primişi de la creditorii internaţionali, de pildă Fondul Monetar International sau UE.
În ianuarie 2010 , în Ucraina, au loc alegeri prezidentiale