Agenţiile de presă relatează că premierul Belgiei Herman Van Rompuy a fost propus să devină preşedinte al Uniunii Europene, o funcţie nou-creată. În al post nou, de şef al politicii externe a Uniunii, ar putea fi numită britanica Catherine Ashton.

Jurnal de Chişinău relatează că mai mulţi deputaţi comunişti l-au criticat pe vicepreşedintele PD Oleg Serebrian pentru ideea că simbolurile comuniste ar trebui interzise. Comunistul Iurie Munteanu a spus că Serebrian nu încearcă decât să atragă atenţia presei.

Vicepreşedintele PD, care este şi liderul Mişcării Europene, a spus joi că PCRM nu poate fi interzis, dar ar trebui ca măcar simbolurile lui să fie scoase în afara legii, înaintea unor eventuale alegeri anticipate.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus că pedeapsa capitală pronunţată împotriva unor participanţi la protestele din Iran este „întristătoare”.
Miercuri, televiziunea de stat din Iran a anunţat că cinci oameni au fost condamnaţi la moarte pentru că fac parte din „grupări de opoziţie înarmate şi teroriste”. Anterior, trei alţi participanţi la protestele din vară, împotriva realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad, fuseseră condamnaţi la moarte.

Federaţia Internaţională de Fotbal Amator, FIFA, a hotărât că meciul controversat de miercuri dintre naţionalele Irlandei şi Franţei nu va fi rejucat, în ciuda protestelor irlandeze. Franţa şi-a asigurat calificarea la cupa mondială de anul viitor după un meci egal, cu un gol marcat după ce un jucător francez a atins balonul cu mâna de două ori. Federaţia Irlandeză de Fotbal şi membri ai guvernului de la Dublin au cerut rejucarea meciului, dar FIFA a respins această cerere.

Fostul premier Vasile Tarlev a anunţat că pleacă din partidul Uniunea Centristă din Moldova şi din politică. La o conferinţă de presă ţinută la Chişinău, Tarlev care a fost premier între 2001 şi 2008 nu şi-a precizat motivele, dar a spus că dorinţa renunţării la politică i-a fost întărită de evenimentele din aprilie.
„Eu sunt om pragmatic... şi iubesc pacea, toleranţa, înţelegerea, şi să mergem spre scopul determinat de toţi, la unison”, a spus Tarlev.

Fostul premier, fost director al întreprinderii „Bucuria”, a spus că în continuare va munci pe tărâmul afacerilor, obştesc şi al ştiinţei.

Un diplomat american de rang înalt a spus că Statele Unite sprijină procesul democratic din Republica Moldova şi vor fi alături de ea când va lua decizii de politică externă. Daniel Russell, asistent adjunct al Secretarului de stat, responsabil de relaţiile cu câteva foste republici sovietice, a făcut această declaraţie într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere la Chişinău.

Întrebat dacă Rusia nu va bloca noua politică pro-occidentală a Moldovei, diplomatul american a spus că „Rusia nu este Uniunea Sovietică”. Daniel Russell a reiterat convingerea administraţiei Obama că vremea sferelor de influenţă a trecut şi că fiecare ţară este liberă să-şi aleagă alianţele şi structurile din care vrea să facă parte.

Presa de la Chişinău a publicat în facsimil lista localităţilor ai căror locuitori pot primi permis de trecere a frontierei cu România. Este vorba de aproape o mie de oraşe, sate şi comune al căror hotar de est se află la maximum 50 kilometri de graniţă.

Guvernul Filat a spus că de acordul privind micul trafic la frontieră vor beneficia 1.220.000 de persoane. Ele vor avea dreptul să călătorească fără viză în România numai într-o fâşie de 30 de kilometri, de-a lungul Prutului.

Guvernul Filat a rechemat în ţară şase ambasadori despre care a spus că şi-au urmărit interesele proprii, nu pe ale ţării. Printre diplomaţi rechemaţi se numără şi Lidia Guţu, care a fost ambasadoare în România înainte de a fi mutată la Sofia, după tensionarea relaţiilor moldo-române, în aprilie anul curent.

Preşedintele reales al Afganistanului Hamid Karzai a spus astăzi la depunerea jurământului că în cel mult cinci ani forţele afgane vor prelua toată răspunderea pentru siguranţa statului. La ceremonia de la Kabul au participat sute de demnitari afgani şi străini, inclusiv secretarul de stat american Hillary Clinton şi preşedintele Pakistanului Asif Ali Zardari.

Karzai a obţinut al doilea mandat după ce principalul său rival, Abdullah Abdullah s-a retras din turul al doilea spunînd că nu crede în corectitudinea procesului electoral.

Zeci de mii de oameni au participat la Belgrad la înmormântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe Pavle care a murit duminică, la vârsta de 95 de ani. Patriarhul Pavle a condus biserica ortodoxă sârbă vreme de două decenii, inclusiv în vremea războaielor din Balcani din anii 90 ai secolului trecut. El a făcut mereu apeluri la încetarea violenţelor, dar n-a condamnat niciodată explicit naţionalismul sârbesc, şi nici distrugerea moscheilor şi bisericilor catolice de către forţele militare sârbeşti.

Premierii Rusiei şi Ucrainei se întâlnesc în această seară la Ialta în ajunul summitului CSI ca să discute problema gazelor ruseşti. Întâlnirea dintre Vladimir Putin şi Iulia Timoşenco are loc după ce liderul rus a avertizat că Ucraina nu va putea plăti factura la gaze, iar Gazprom va fi nevoit să întrerupă livrările, inclusiv cele spre centrul şi sud-estul Europei.

La summitul CSI programat pentru mâine la Ialta va participa şi premierul Vlad Filat care ar urma să se întâlnească cu premierul rus Vladimir Putin.

Duminică, alegătorii români pot vota nu doar pentru noul preşedinte, ci şi pentru reforma parlamentului. Curtea de Apel de la Bucureşti a confirmat că referendumul, iniţiat de preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, este legal. Referendumul fusese contestat de unele organizaţii neguvernamentale.

Prin referendum, românii vor fi consultaţi dacă vor ca parlamentul să aibă în viitor o singură cameră, nu două, ca acum, şi dacă vor ca numărul parlamentarilor să fie redus.

O eroare de computer a dat peste cap orarul de zbor al mai multor companii aeriene din Statele Unite, provocînd numeroase întârzieri şi anulări. Autorităţile aviatice au spus că nu au informaţii complete despre impactul defecţiunii, dar au adăugat că siguranţa pasagerilor nu va avea de suferit. Pasagerii au fost sfătuiţi să verifice pe internet situaţia zborului lor înainte de a merge la aeroport. Cel mai afectat a fost aeroportul din Atlanta, care este şi cel cel mai frecventat din lume. Dintre companii, cele mai mari probleme la are AirTran, iar Delta a fost şi ea afectată.

Guvernul de la Chişinău a ratificat miercuri acordul privind micul trafic la frontieră, semnat săptămâna trecută la Bucureşti. Premierul Vlad Filat speră că acordul va intra în vigoare în cursul lunii decembrie, după avizarea lui de către Uniunea Europeană. Primul ministru a spus că aproximativ 1 milion 220 mii cetăţeni moldoveni vor putea intra în România fără viză, în baza unui permis special care va fi eliberat pe o perioadă de la 2 la 5 ani.

Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Viorel Chetraru a declarat la Guvern că deputatul comunist Iurie Muntean este bănuit de implicare în aşa numita “mafie a cărnii”. Centrul cercetează bănuielile că un monopol asupra importurilor de carne stabilit de mai multe firme apropiate fostei guvernări a menţinut preţuri exagerate în ultimii ani. Muntean, fost viceministru al economiei, a negat însă că ar fi implicat şi a spus că noile autorităţi fac presiuni asupra comuniştilor înainte de o nouă rundă a alegerilor prezidenţiale. Un alt demnitar comunist vizat în această afacere, fostul ministru al economiei Igor Dodon a declarat că acuzaţiile au „tentă politică”.

În Sovietul Suprem de la Tiraspol s-a discutat propunerea lui Igor Smirnov de modificare prin referendum a constituţiei transnistrene. Liderul transnistrean vrea ca legea să-i permită să candideze la oricâte mandate doreşte şi să numească direct oficialităţile locale. Cei doi foşti preşedinţi ai Sovietului Suprem, Grigori Maracuţă şi Evgheni Şevciuc au criticat ideea schimbării constituţiei şi i-au sugerat lui Smirnov să-şi dea demisia.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a declarat că nu-şi va putea ţine promisiunea să închidă până pe 22 ianuarie închisoarea militară pentru suspecţii de terorism de la Guantanamo Bay, Cuba. Obama a spus într-un interviu că „lucrurile merg mult mai greu la Washington” decât îşi închipuise atunci când promisese să închidă închisoarea până la finele primului său an de mandat. Într-o altă declaraţie, Obama a spus că se aşteaptă la condamnarea la moarte a lui Khalid Sheikh Mohammed, care a recunoscut că a fost organizatorul atacului terorist de pe 11 septembrie 2001 şi care va fi adus la New York pentru a fi judecat de o instanţă civilă.

Premierul ucrainean, Iulia Timoşenco îl va primi astăzi la Yalta pe omologul său rus, Vladimir Putin. În ajunul întrevederii, Timoşenco a spus că Ucraina va cere Rusiei să plătească un preţ dublu faţă de cel actual pentru tranzitul gazelor spre Uniunea Europeană. Putin avertizase că o nouă dispută cu Ucraina poate întrerupe încă o dată livrările către consumatorii europeni, aşa cum s-a întâmplat în luna ianuarie.

Planul de a ţine alegeri generale în Irak în ianuarie este pus sub semnul întrebării după ce vicepreşedintele Tarek al Hashemi a respins prin veto miercuri legea electorală. Al Hashemi, care reprezintă arabii suniţi, a spus că legea oferă prea puţine locuri în Parlament irakienilor care s-au refugiat în ţările vecine din cauza violenţei. Marea majoritate a refugiaţilor sunt suniţi, ca şi al Hashemi. Săptămâna aceasta, o altă comunitate importantă din Irak, a kurzilor, a ameninţat că va boicota alegerile dacă nu i se rezervă mai multe locuri în parlament.

Hamid Karzai va fi învestit astăzi pentru un al doilea mandat prezidenţial în Afganistan. Karzai va depune jurământul la Kabul în prezenţa a 300 de demnitari străini, între care Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton şi preşedintele Pakistanului, Asif Ali Zardari. Pe 2 noiembrie, Karzai a fost declarat învingător al alegerilor prezidenţiale după ce contracandidatul său, Abdullah Abdullah s-a retras din turul doi de scrutin, după fraudele confirmate la primul tur din luna august.

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc astăzi la un summit informal la Bruxelles pentru a se pune de acord asupra candidaturilor la funcţia de preşedinte şi ministru de externe ai Uniunii Europene. Funcţiile au fost create în premieră prin tratatul de la Lisabona care va intra în vigoare în decembrie şi care urmăreşte să simplifice luarea deciziilor într-o Uniune Europeană extinsă. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, ţara căruia deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a purtat consultări intense cu liderii europeni, dar surse diplomatice sugerează că discuţiile la summit-ul de astăzi s-ar putea încheia fără o decizie.

Consiliul de Securitate ONU a prelungit cu un an mandatul Forţei de Stabilizare a Uniunii Europene în Bosnia-Herţegovina pentru a întări implementare acordurilor de pace. Forţa europeană a înlocuit în 2004 trupele NATO care supravegheau aplicarea acordului de pace de la Dayton din 1995, care a pus capăt războiului etnic izbucnit în 1992. Într-o rezoluţie adoptată unanim de Consiliul de Securitate se mai spune că responsabilitatea primară pentru asigurarea păcii le revine autorităţilor bosniace.

Georgia a cerut Republicii Belarus să nu urmeze exemplul Rusiei de a recunoaşte independenţa republicilor separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia. Speaker-ul georgian, David Bakradze a făcut apelul după o întrevedere cu o delegaţia parlamentară belorusă care are scopul să analizeze problema. Autorităţile de la Minsk încearcă să-şi îmbunătăţească relaţia cu Uniunea Europeană şi au evitat până acum să dea curs îndemnului Moscovei de a recunoaşte republicile separatiste georgiene.

O grupare palestiniană condusă de ministrul de interne al mişcării militante Hamas ar fi promis 1.4 milioane de dolari oricărui cetăţean arab al Israelului care răpeşte un soldat israelian. Associated Press relatează că grupul Waad din Fâşia Gaza care sprijină prizonierii palestinieni aflaţi în detenţia Israelului a oferit recompensa într-un e-mail trimis presei palestiniene. AP mai scrie că palestinienii au adresat frecvent asemenea cereri arabilor israelieni, dar este pentru prima dată când promit recompense băneşti.

Guvernul a adoptat un program de stabilizare si redresare a economiei, care ar putea „costa” aproximativ 10 miliarde de lei. Un plan care prevede mărirea unor taxe şi impozite, dar şi măsuri gândite să sprijine sectorul privat: se menţine încă un an impozitul 0 pe profitul reinvestit, numărul activităţilor licenţiate va fi redusă. Se mai propune ca restanţele la restituirea TVA să fie achitate cât mai curând.

Tot la şedinţa de astăzi a guvernului s-a aprobat rectificarea de buget pe 2009. Se prevede o reducere a veniturilor în anul curent cu circa 21 la suta. Cheltuielile se vor reduce cu numai 4,7 la suta. În aceste condiţii, este de asteptat un deficit bugetar de circa 4,6 miliarde lei. Produsul Intern Brut se va contracta cu aproximativ 9 la sută.

Veaceslav Negruta, ministrul Finantelor, a declarat că deficitul bugetar va fi acoperit parţial din surse interne, prin emiterea de valori mobiliare pe piata interna. Pe de altă parte, guvernul speră şi în creditele promise de Fondul Monetar International si Rusia.

Totodata, ministrul de Finante a precizat că la rectificarea legii bugetului "nu s-a umblat" la platile ce tin de salarii, pensii, plati sociale, programe de medicina. Au cazut "sub reduceri" procurări de bunuri si servicii, intretineri curente si investitii neprioritare.