Fostul ministru al Apărării şi director al serviciilor speciale, Valeriu Pasat a revenit la Chişinău după de 2 ani, spunînd că doreşte încheierea grabnică de către procurori a tuturor dosarelor împotriva sa. Refugiat la Moscova după achitarea în dosarul vânzărilor de avioane militare, Pasat nu a putut reveni până acum pentru că îi expirase paşaportul iar vechile autorităţi refuzau să-i elibereze altul. El a primit paşaportul nou luna trecută.

La sosirea la Chişinău, Pasat a spus că se află la dispoziţia procurorilor care instrumentează dosarele privind presupusa sa implicare într-o tentativă de lovitură de stat în 2005 şi încercarea de a-l asasina pe liderul PPCD Iurie Rosca.

Premierul rus Vladimir Putin a sugerat Uniunii Europene să ofere Ucrainei un miliard de dolari pentru a o ajuta să-şi achite consumul gazelor naturale primite din Rusia. După o convorbire cu premierul danez Lars Loekke Rasmussen, Putin a spus că Uniunea Europeană „dispune de bani” pentru a ajuta Ucraina. Putin avertizase ieri preşedinţia suedeză a Uniunii Europene asupra unor posibile întreruperi în furnizarea gazelor către consumatorii europeni din cauza problemelor cu plăţile pe care le are Ucraina, principala ţară de tranzit.

Un procuror rus a anunţat că omul de afaceri israelian de origine rusă Shabtai Kalmanovic, proprietarul unei echipe importante de baschet feminin, a fost împuşcat mortal la Moscova. Anatoli Bagmet, şeful comisiei de anchetă a procuraturii de la Moscova a declarat că victima a fost împuşcată de 20 de ori de persoane necunoscute. Kalmanovic era proprietarul clubului Spartak Moscova.

Un procuror al Naţiunilor Unite l-a acuzat pe fostul lider al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic de orchestrarea masacrului de la Srebrenica în iulie 1995, când au fost asasinaţi aproximativ 8 mii de bărbaţi şi băieţi musulmani. Vorbind la procesul lui Karadzic la tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, procurorul Alan Tieger a spus că fostul lider al sârbilor bosniaci neagă responsabilitatea pentru genocid deşi „adevărul îl condamnă”.

Karadzic a refuzat până acum să participe la audierile începute luna trecută pe motiv că are nevoie de timp pentru a-şi pregăti apărarea. Dar a promis să fie prezent la audierile de marţi, 3 noiembrie.

Speakerul Mihai Ghimpu a spus că Parlamentul va lua mâine decizia ca alegerile prezidenţiale să aibă loc pe 10 noiembrie. Noua procedură permite participarea unui singur candidat, amânarea alegerilor în cazul lipsei de cvorum la şedinţa Parlamentului şi alegeri repetate în cel mult 30 de zile de la primul eşec. Singurul candidat rămâne Marian Lupu. El este sprijinit de Alianţa pentru Integrarea Europeană, dar îi lipsesc opt voturi pe care le deţine opoziţia comunistă.

Candidatul prezidenţial Marian Lupu a confirmat că Partidul Democrat pe care-l conduce va semna un parteneriat cu partidul rus de guvernare „Rusia Unită”, condus de premierul Vladimir Putin. Întors dintr-o vizită efectuată sâmbătă la Moscova, Lupu a spus că Rusia îşi doreşte alegerea grabnică a unui preşedinte la Chişinău, dar a dezminţit că el ar miza pe sprijin rusesc pentru a fi ales: „Această preocupare se face resimţită nu doar din zona estică, ci, în egală măsură resimt aceste preocupări din partea Bruxelles-ului, din partea Washington-ului”.

Vizita lui Marina Lupu la Moscova a fost precedată de o vizită a liderului comunist Vladimir Voronin.

Preşedintele României Traian Băsescu a semnat decretele privind înfiinţarea celor două consulate noi în Republica Moldova, la Cahul şi Bălţi. Deschiderea consulatelor suplimentare a fost negociată multă vreme de România cu Republica Moldova pentru a uşura eliberarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni şi primirea cererilor pentru redobândirea cetăţeniei române. Dar măsura a fost acceptată abia luna trecută, în urma instalării noilor autorităţi la Chişinău.

Încă cel puţin 10 oameni au fost găsiţi bolnavi în Moldova de aşa numita gripă porcină. Autorităţile medicale spun că noile cazuri de infectate cu virusul A(H1N1) au fost confirmate la sfârşitul săptămânii trecute, iar printre cei infectaţi se numără şi trei copii. Bolnavii au fost internaţi la spitale în Chişinău, Orhei şi Soroca. Până în prezent, în Moldova au fost confirmate 28 de cazuri de îmbolnăvire şi un deces.

Ministrul Finantelor Veaceslav Negruta a plecat la Washington pentru negocierea ajutorului financiar de 262 milioane de dolari promis de Statele Unite. Negocierile de trei zile cu reprezentanţii programului american Corporaţia Provocărilor Mileniului au ca scop semnarea acordului de asistenţă Compact, care prevede ajutoare nerambursabile pentru reabilitarea reţelei de drumuri şi modernizarea agriculturii.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi premierul Vlad Filat au promis unei delegaţii parlamentare NATO că Republica Moldova îşi va respecta angajamentele de colaborare cu Alianţa Nord Atlantică în cadrul planului individual de parteneriat, IPAP. Delegaţia are ca scop să analizeze provocările interne şi perspectivele de integrare euro-atlantică ale Moldovei, urmînd să prezinte un raport la mijlocul acestei luni în faţa Adunării Parlamentare NATO. Noua coaliţie de guvernare de la Chişinău a promis să respecte statutul de neutralitate al Moldovei şi să nu adere la vreun bloc militar.

Primăria Chişinăului a anunţat că toate blocurile de locuit care primesc căldură de la Termocom vor fi conectate la reţeaua de încălzire în decurs de 48 de ore, indiferent dacă au sau nu datorii. Tariful pentru o gigacalorie va rămâne neschimbat în noul sezon de încălzire şi va fi de 540 de lei. Nu vor fi conectate zona aeroportului şi orăşelul Codru care primesc căldură de la întreprinderea Apă Canal ale cărei staţii termice nu mai primesc de astăzi gaze naturale din cauza datoriilor faţă de MoldovaGaz.

Premierul ucrainean Iulia Timoşenco şi-a chemat la calm concetăţenii alarmaţi de epidemia de gripă şi de măsurile luate de autorităţi, inclusiv închiderea şcolilor şi anularea întrunirilor publice timp de trei săptămâni. Timoşenco a spus că în Ucraina există o epidemie de gripă obişnuită, însoţită de un număr mic de cazuri de infectare cu virusul gripei porcine. Autorităţile medicale au spus astăzi că numărul morţilor din cauza gripei a ajuns la 60. „Sarcina noastră este să aflăm care a murit de gripă obişnuită şi care de gripă porcină”, a spus Timoşenco.

Miniştrii de externe britanic şi rus au purtat convorbiri la Moscova cu scopul îmbunătăţirii relaţiilor dintre cele două ţări. David Miliband şi Serghei Lavrov nu au depăşit însă neînţelegerile care s-au aflat la baza înrăutăţirii relaţiilor în 2006, când a fost asasinat la Londra Aleksandr Litvinenko, un fost ofiţer de securitate rus cu cetăţenie britanică. Lavrov i-a spus astăzi lui Miliband că Rusia nu şi-a schimbat decizia de a nu-l extrăda autorităţilor britanice pe suspectul principal Andrei Lugovoi, devenit între timp membru al Parlamentului rus.

Rusia a avertizat preşedinţia suedeză a Uniunii Europene asupra unor posibile întreruperi în furnizarea gazelor către consumatorii europeni din cauza problemelor cu plăţile pe care le are Ucraina, principala ţară de tranzit. Potrivit preşedinţiei suedeze, premierul Fredrik Reinfeldt a primit avertismentul în timpul unei discuţii telefonice duminică seara cu premierul rus Vladimir Putin. Săptămâna trecută Putin l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco de blocarea plăţilor.

Autorităţile electorale din Afganistan au contramandat turul doi al scrutinului prezidenţial planificat pentru 7 noiembrie. Comisia electorală independentă l-a declarat învingător în alegeri pe singurul candidat, preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai. Decizia a fost luată la o zi după ce liderul opoziţiei Abdullah Abdullah s-a retras din cursă susţinînd că votul nu va fi corect şi liber. Turul doi fusese anunţat după ce o comisie sprijinită de ONU a descoperit numeroase fraude în primul tur de pe 20 august, majoritatea în favoarea câştigătorului, Hamid Karzai.

Autorităţile pakistaneze au făcut cunoscut că cel puţin 35 de oameni au fost ucişi de o explozie în oraşul garnizoană Rawalpindi, unde se află cartierul general al forţelor armate. Potrivit poliţiei, un atacator sinucigaş a detonat o bombă în timp ce traversa pe o motocicletă o zonă aglomerată din apropierea cartierului general. Atacul pare a fi o ripostă a militanţilor la ofensiva armatei pakistaneze împotriva talibanilor din Wazisistanul de Sud, o provincie la graniţa cu Afganistanul.

Ministerul de Externe al Coreei de Nord a solicitat un răspuns Statelor Unite dacă acceptă negocieri directe pe tema programului nuclear nord-coreean. Într-o declaraţie difuzată de agenţia oficială de ştiri de la Fenian se spune că autorităţile nord-coreene sunt gata să revină la negocierile internaţionale pe tema dezarmării nucleare, dar că ar dori să poarte mai întâi convorbiri bilaterale cu Statele Unite. Coreea de Nord se află sub presiunea unor sancţiuni aspre ale ONU, impuse ca răspuns la cel de-al doilea test nuclear pe care l-a efectuat în luna mai.

Marian Lupu a declarat Europei Libere după o vizită la Moscova că partidul său Democrat ar putea semna curând un acord de colaborare cu formaţiunea rusească „Rusia Unită”, aflată la guvernare. La Moscova, Lupu s-a întâlnit cu Constantin Kosaciov, preşedintele comisiei pentru Politică Externă din Duma de Stat, cu şeful administraţiei prezidenţiale, Serghei Narîşkin şi cu Tatiana Iakovleva, membră a conducerii partidului “Rusia Unită”.

Preşedintele în exerciţiu al Afganistanului Hamid Karzai are şanse mari să primească un nou mandat pe cinci ani după ce rivalul său, Abdullah Abdullah, s-a retras din cursa pentru al doilea tur de scrutin. Oficialități de la Washington au spus că Statele Unite sunt gata să coopereze în continuare cu Karzai. Abdullah Abdullah a anunţat ieri că nu va participa la turul al doilea, pentru că nu i s-a îndeplinit cererea ca şeful comisiei electorale centrale să fie înlocuit. Primul tur, din vară, a fost marcat de fraude în favoarea lui Karzai. Nu este limpede dacă al doilea tur, programat pentru 7 noiembrie, se va ţine cu un singur candidat.

Ucraina a cerut ajutor din străinătate ca să lupte cu gripa pandemică, numită şi gripa porcină. Apelul este cuprins într-o scrisoare trimisă de preşedintele Victor Iuşcenco Statelor Unite, Uniunii Europene, Alianţei nord-atlantice şi vecinilor Ucrainei. Preşedinţia de la Kiev a informat că Ucraina a comandat de asemenea 16 tone din medicamentul antiviral „Tamiflu” din Elveţia. Polonia şi Slovacia au trimis deja Ucrainei măşti de protecţie şi medicamente.

În staţiunea montană Sinaia, din România, un hotel a fost închis după ce 40 de studenţi în drept din mai multe ţări s-au contaminat cu gripa pandemică. Toţi pacienţii au fost spitalizaţi la Bucureşti. Un oficial român a spus că boala ar fi fost răspândită de o femeie din Portugalia care a refuzat să meargă la spital timp de două zile după ce a fost confirmată ca suferindă de gripa pandemică.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a avertizat Uniunea Europeană în legătură cu o posibilă nouă criză a gazelor.
Vorbind la telefon cu ministrul de externe al Suediei, Fredrik Reinfeldt, Putin a spus că livrările de gaze prin Ucraina ar putea fi întrerupte din cauza disputelor politice dintre liderii la Kiev, care riscă să întârzie plăţile către Gazprom. În ianuarie anul acesta, o dispută de o săptămână între Kiev şi Moscova a dus la reducerea drastică a livrărilor de gaze către ţările din centrul Europei.

Ministrul american al Finanţelor, Timothy Geithner, a spus că situaţia şomajului din Statele Unite s-ar putea îmbunătăţi începînd din prima parte a anului viitor. Într-un interviu televizat, oficialul american a spus că numărul locurilor de muncă ar putea creşte „cândva în primul trimestru”. Economia americană trece prin cea mai severă recesiune din ultimele decenii, iar rata şomajului a crescut la aproape 10 la sută.

Astăzi urmează să fie reluat la Haga procesul fostului lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karagici, deşi acuzatul refuză să participe. Marţea trecută, Tribunalul ONU l-a descris pe Karagici ca pe „principalul” organizator al masacrelor împotriva musulmanilor şi croaţilor din Bosnia, în războiul din anii 1992-1995. Karagici, în vârstă de 64 de ani, boicotează procesul spunînd că nu i s-a dat destul timp ca să-şi pregătească apărarea. El se confruntă cu 11 capete de acuzare, printre care genocid, crime de război şi crime împotriva omenirii.

Filmul despre ultimele repetiţii ale lui Michael Jackson bate recordurile de încasări în Statele Unite. La sfârşitul săptămânii, când americanii au sărbătorit Halloween-ul, filmul „This is it” a făcut peste 21 de milioane de dolari, urmat de filmul de groază „Activitate paranormală”, cu 16 milioane.