Premierul moldovean Vlad Filat a declarat că premierul rus Vladimir Putin a dat dovadă de deschidere faţă de noile autorităţi de la Chişinău la prima întrevedere avută astăzi de cei doi, în marginea unei reuniuni CSI la Ialta. Vlad Filat: "Am primit asigurări, am dat şi noi asigurări că vom avea o relaţie bazată pe respect reciproc, care va fi ghidată de pragmatism".

Filat a mai declarat Europei Libere că miniştrii de finanţe rus şi moldovean vor negocia în curând condiţiile tehnice ale unui împrumut promis Moldovei de Rusia.

Premierul moldovean Vlad Filat şi cel ucrainean Iulia Timoşenco s-au înţeles să micşoreze taxele pentru tranzitul băuturilor alcoolice moldoveneşti prin Ucraina şi să asigure libera circulaţie a cetăţenilor. Filat şi Timoşenco s-au întâlnit la Ialta, în marginea reuniunilor şefilor de guvern din CSI găzduită de Ucraina. La sfârşitul lunii august, autorităţile de la Kiev anunţaseră o restricţie pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în Ucraina, obligîndu-i să aibă cu ei 1100 de euro la traversarea frontierei. Restricţia a fost suspendată fără a fi pusă vreodată în practică, dar nici nu a fost anulată definitiv.

Premierul moldovean Vlad Filat le-a spus omologilor săi din CSI că Moldova nu va neglija angajamentele de colaborare în cadrul Comunităţii. Filat a prezidat astăzi la Ialta reuniunea şefilor de guverne din statele CS. Moldova deţine până la sfârşitul anului preşedinţia organizaţiei. Primii miniştri din cele 11 foste republici sovietice membre au semnat mai multe acorduri în domeniul colaborării economice şi energetice, inclusiv un acord pentru combaterea în comun a crizei economice, dar detaliile documentului încă nu au fost anunţate.

Al optulea om a murit în Moldova de gripă pandemică – un cetăţean ucrainean care locuia la sora sa din Crihana Veche. Autorităţile medicale au anunţat că bărbatul a decedat pe 17 noiembrie la spitalul din Cahul, unde fusese internat în stare gravă cu şase zile mai devreme. Până astăzi în Moldova au fost confirmate 1160 de cazuri de îmbolnăvire de gripă pandemică. Rata cazurilor înregistrate de infectare cu virusul A(H1N1) rămâne la aproximativ 80 pe zi.

Ministrul Finanţelor promite agenţilor economici că guvernul le va achita până la sfârşitul anului datorii de peste un miliard de lei acumulate de fosta guvernare. Veaceslav Negruţă a spus că datoria s-a format din plăţi întârziate pentru investiţii capitale, taxa pe valoarea adăugată neplătită la timp şi subvenţii în agricultură neacordate.

Fostul ministru al apărării, Valeriu Pasat a fost scos de sub urmărirea penală. Pasat spune că procurorii au închis ultimele două dosare, în care era învinuit de contrabandă cu arme şi de tentativă de uzurpare a puterii de stat prin încercarea de a-l omorî pe liderul PPCD, Iurie Roşca.

Valeriu Pasat: "Toate declaraţiile, cum am spus şi anterior, ale lui Iurie Roşca, referitoare la tentativă de omor, lovitură de stat, toate sunt nişte aberaţii. Procurorii s-au clarificat, au verificat şi astăzi mi-au semnat documentul respectiv că nu s-a adeverit nimic."

Fostul oficial care se refugiase la Moscova, a declarat că va cere tragerea la răspundere a lui Iurie Roşca pentru denunţuri false, precum şi a tuturor celor „care s-au făcut vinovaţi de cazul Pasat”.

Liderii ţărilor europene au justificat numirea în noile funcţii de vârf ale Uniunii Europene a unor figuri puţin cunoscute pe scena politică internaţională. Premierul belgian Herman Van Rompuy a fost numit în noua funcţia de preşedinte al Uniunii Europene iar comisarul european pentru comerţ, Catherine Ashton din Marea Britanie - şefă pentru politica externă.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că este o decizie luată prin consens, iar căutarea consensului va rămâne cuvântul de ordine în Uniunea Europeană. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy l-a descris pe Van Rompuy drept un politician „hotărât”.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică a dedclarat că Iranul încă nu a dat „răspunsul final” ofertei Naţiunilor Unite pe tema combustibilului nuclear. Mohammed ElBaradei a spus că agenţia ONU nu a primit vreun răspuns scris din partea Iranului. Pachetul de propuneri internaţionale prevede ca Iranul să trimită uraniul îmbogăţit în străinătate pentru a fi transformat în combustibil. Şase puteri internaţionale s-au întâlnit azi la Bruxelles pentru a discuta despre sugestiile iraniene că n-ar fi de acord întru totul cu propunerea.

Rusia a căzut de acord să relaxeze condiţiile pentru Ucraina prevăzute de acordurile de livrare a gazelor semnate în ianuarie, ceea ce, potrivit Moscovei, va preveni noi probleme la tranzitul gazelor spre ţările Uniunii Europene. Premierul rus Vladimir Putin a făcut anunţul la Ialta, după convorbirile purtate joi cu şefa guvernului ucrainean Iulia Timoşenco. Putin a spus că, datorită relaţiilor speciale cu Ucraina, Rusia nu o va penaliza pentru că, din cauza crizei economice, a cumpărat anul acesta mai puţine gaze ruseşti decât se angajase. Putin a spus că se simte confortabil în compania Iuliei Timoşenco şi că relaţiile Rusia-Ucraina s-au îmbunătăţit în timpul conlucrării cu ea.

Procurorii ruşi spun că un preot ortodox a fost împuşcat mortal în biserica sa de la Moscova. Crima de joi seara ar fi fost săvârşită de un bărbat mascat care a intrat în biserică şi l-a împuşcat de la mică distanţă pe preotul Daniil Sîsoiev. Preotul participase activ la eforturile bisericii să atragă mai mulţi credincioşi din rândurile tinerilor. Un purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse a spus că activitatea lui Sîsoiev pe tărâmul religiei ar putea fi cauza asasinării ale.

Procurorii germani spun că aproximativ 200 de meciuri de fotbal europene sunt cercetate din cauza suspiciunilor că ar fi fost aranjate. Meciurile au avut loc anul acesta în Germania, Belgia, Elveţia, Croaţia, Slovenia, Turcia, Ungaria, Bosnia şi Austria. În cadrul anchetei, poliţia a arestat joi 17 oameni în Germania şi Elveţia. Procurorii cred că o grupare criminală i-a mituit pe jucători, antrenori, arbitri şi alţi oficiali pentru a aranja rezultatele dinainte şi a câştiga ulterior sume mari din pariuri. Ancheta este sprijinită de autorităţile fotbalistice europene.

Opoziţia comunistă a criticat planul de măsuri al Guvernului Filat împotriva crizei economice, despre care a spus că va dăuna bunăstării populaţiei. Câţiva deputaţi comunişti au spus la o conferinţă de presă că majoritatea măsurilor preconizate prevăd mărirea taxelor şi micşorarea cheltuielilor bugetare.

Guvernul spune că programul de stabilizare şi relansare economică aprobat la 18 noiembrie urmăreşte restabilirea creşterii economice şi îmbunătăţirea protecţiei sociale. În afară de mărirea unor taxe şi impozite, programul prevede măsuri gândite să sprijine sectorul privat, între care menţinerea timp de încă un an a cotei 0 la impozitul pe profitul reinvestit.

Un diplomat american de rang înalt a spus că Statele Unite sprijină procesul democratic din Republica Moldova şi vor fi alături de ea când va lua decizii de politică externă. Daniel Russell, asistent adjunct al secretarului de stat, responsabil de relaţiile cu câteva foste republici sovietice, a făcut această declaraţie într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere la Chişinău. Întrebat dacă Rusia nu va bloca noua politică pro-occidentală a Moldovei, diplomatul american a spus că „Rusia nu este Uniunea Sovietică”. Daniel Russell a reiterat convingerea administraţiei Obama că vremea sferelor de influenţă a trecut şi că fiecare ţară este liberă să-şi aleagă alianţele şi structurile din care vrea să facă parte.

Candidatul prezidenţial, Marian Lupu crede că vizitele sale în Rusia sau în Occident îl pot ajuta să obţină voturile lipsă pentru a fi ales preşedinte al Moldovei pe 10 decembrie. Într-o declaraţie pentru Europa Liberă înainte de participa astăzi la Sankt Petersburg, la congresul partidului de guvernământ “Rusia Unită”, Lupu a negat că ar avea de plătit vreun preţ ascuns în schimbul sprijinului rusesc: „Această susţinere vine nu de la sine. Vine datorită faptului că, personal, am dat dovadă tot timpul de o poziţie echilibrată, vine în contextul continuării colaborării noastre în cadrul CSI, consolidării statutului de neutralitate a Republicii Moldova”.

Premierul moldovean, Vlad Filat se întâlneşte pentru prima dată astăzi cu cel rus, Vladimir Putin, în marginea unei reuniuni a şefilor de guvern din CSI, la Ialta, staţiunea ucraineană la Marea Neagră. Într-o declaraţie făcută agenţiei ruse Itar-Tass înainte de întâlnire, Filat a dezminţit că guvernul său ar fi anti-rus. El spus că programul de guvernare „stabileşte clar că relaţiile cu Rusia sunt strategice” iar opţiunea pentru integrarea europeană nu exclude colaborarea cu Rusia şi CSI. Filat a mai spus că va pleda la întâlnirea cu premierul rus pentru relaţii pragmatice, reciproc avantajoase.

Mai mulţi deputaţi comunişti l-au criticat pe vicepreşedintele Partidului Democrat, Oleg Serebrian pentru ideea că simbolurile comuniste ar trebui interzise. Comunistul Iurie Muntean a spus, citat de Jurnal de Chişinău, că Serebrian nu încearcă decât să atragă atenţia presei. Vicepreşedintele PD, care este şi liderul Mişcării Europene, a spus joi că PCRM nu poate fi interzis, dar ar trebui ca măcar simbolurile lui să fie scoase în afara legii, înaintea unor eventuale alegeri anticipate.

Premierul rus, Vladimir Putin a declarat că înţelegerile în vigoare cu Ucraina privind gazele naturale garantează livrări stabile către Europa. După o întâlnire aseară la Ialta cu premierul ucrainean Iulia Timoşenco, Putin a mai spus că speră la un An Nou fără „şocuri” noi în chestiunea gazelor. Premierul ucrainean a dat asigurări că Ucraina îşi va plăti la timp şi integral propriul consum aşa încât să fie evitată o întrerupere a livrărilor ruseşti similară cu cea din luna ianuarie, care a lăsat fără gaze numeroase ţări europene pe parcursul a două săptămâni.

Liderii europeni l-au nominalizat pe premierul Belgiei, Herman Van Rompuy să devină primul preşedinte al Uniunii Europene, o funcţie nou-creată. Pentru alt post nou, de şef al politicii externe a Uniunii, a fost nominalizată Catherine Ashton din Marea Britanie, actualul comisar european pentru comerţ. Anunţul a fost făcut de premierul britanic, Gordon Brown joi seara, după un summit al liderilor europeni la Bruxelles. Cele două funcţii sunt create prin tratatul de la Lisabona, care va intra în vigoare pe 1 decembrie şi are scopul să modernizeze instituţiile Uniunii Europene.

Reprezentanții celor șase puteri internaţionale angajate în negocieri cu Iranul pe tema programului nuclear iranian se întâlnesc astăzi pentru noi convorbiri. Întâlnirea de la Bruxelles va avea loc după ce preşedintele american, Barack Obama a spus joi că Statele Unite şi aliaţii lor ar putea înainta în curând un nou pachet de măsuri împotriva Iranului, care a refuzat o înţelegere mediată de ONU să trimită uraniul îmbogăţit în străinătate pentru a fi transformat în combustibil. Ministrul iranian de externe, Manuchehr Mottaki a spus că ţara sa este gata să discute un acord privind participarea străină la producerea combustibilului nuclear numai dacă întregul proces are loc în interiorul Iranului.

Ministrul american al apărării, Robert Gates a ordonat o anchetă în armată pentru a se afla dacă recentul atac de la baza militară Fort Hood în Texas putea fi prevenit şi dacă forţele armate rămân vulnerabile la atacuri similare. 13 militari au fost ucişi şi zeci răniţi când un psihiatru militar, maiorul Nidal Hasan a deschis focul la Fort Hood pe 5 noiembrie. Ministrul Gates a spus că vor fi examinate posibile „greşeli sau probleme” în armată înainte ca incidentul să se fi produs.

Organizația Hezbollah a anunţat că şeicul Hassan Nasrallah a fost reales pentru a şasea oară drept lider al grupării militante a musulmanilor şiiţi. Anunţul făcut de Hezbollah nu precizează când a fost reales Nasrallah. În vârstă de 49 de ani, el nu a avut însă nici un contra candidat. Înfiinţată în 1982, Hezbollah a căpătat notorietate în Occident datorită răpirii unor occidentali şi atacurilor cu bombă împotriva unor ţinte occidentale. Statele Unite consideră Hezbollah drept organizaţie teroristă.

Agenţiile de presă relatează că premierul Belgiei Herman Van Rompuy a fost propus să devină preşedinte al Uniunii Europene, o funcţie nou-creată. În al post nou, de şef al politicii externe a Uniunii, ar putea fi numită britanica Catherine Ashton.

Jurnal de Chişinău relatează că mai mulţi deputaţi comunişti l-au criticat pe vicepreşedintele PD Oleg Serebrian pentru ideea că simbolurile comuniste ar trebui interzise. Comunistul Iurie Munteanu a spus că Serebrian nu încearcă decât să atragă atenţia presei.

Vicepreşedintele PD, care este şi liderul Mişcării Europene, a spus joi că PCRM nu poate fi interzis, dar ar trebui ca măcar simbolurile lui să fie scoase în afara legii, înaintea unor eventuale alegeri anticipate.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus că pedeapsa capitală pronunţată împotriva unor participanţi la protestele din Iran este „întristătoare”.
Miercuri, televiziunea de stat din Iran a anunţat că cinci oameni au fost condamnaţi la moarte pentru că fac parte din „grupări de opoziţie înarmate şi teroriste”. Anterior, trei alţi participanţi la protestele din vară, împotriva realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad, fuseseră condamnaţi la moarte.

Federaţia Internaţională de Fotbal Amator, FIFA, a hotărât că meciul controversat de miercuri dintre naţionalele Irlandei şi Franţei nu va fi rejucat, în ciuda protestelor irlandeze. Franţa şi-a asigurat calificarea la cupa mondială de anul viitor după un meci egal, cu un gol marcat după ce un jucător francez a atins balonul cu mâna de două ori. Federaţia Irlandeză de Fotbal şi membri ai guvernului de la Dublin au cerut rejucarea meciului, dar FIFA a respins această cerere.