In Romania au loc alegeri prezidentiale, concomitent cu un referendum privind reducerea parlamentului intr-un structură unicamerală. Principalii candidati în alegerile prezidentiale sunt actualul prededinte Traian Basescu, sprijinit de Partidul Democrat Liberal, liderul Partidului Social-Democrat Mircea Geoana şi liderul liberal Crin Antonescu.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt deschise 13 secţii de votare, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul din România: patru la Chisinau si cite una la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Balti, Cahul, Giurgiulesti, Anenii Noi, Causeni si Soroca.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu, singurul candidat la preşedinţia Republicii Moldova, a declarat că Rusia este şi trebuie să rămână un partener strategic al Moldovei. Într-un interviu acordat agenţiei Itar-Tass, citat de hotnews.moldova, Marian Lupu precizează că Moldova trebuie să rămână activă în CSI şi să-şi menţină neutralitatea.

Marian Lupu s-a aflat la Sankt Petersburg, la congresul partidului de guvernământ Rusia Unită, cu care Partidul Democrat va încheia un acord de cooperare.

In Germania a avut loc o nouă întrevedere între preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului, legată de conflictul din Nagorno Karabach. Înainte de discuţii, preşedintele azer a avertizat că ţara sa va recurge la forţă dacă nu se găseşte o soluţie de compromis.

Nagorno-Karabach este o enclavă armeană în Azerbaidjan, adminsitrată de Armenia din 1990.

Forţele NATO au preluat întregul program de instruire a poliţiei şi armatei afgane. Prioritatea în acest moment este mărirea numărului de recruţi în armată şi poliţie.

Opoziţia socialistă din Albania a început un protest non stop în faţa reşedinţei guvernului, cerând renumărarea voturilor exprimate în alegerile generale din iunie. Partidul Socialist a câştigat 65 de mandate din totalul de 140 de locuri în parlament. Premierul Sali Berişa a declarat cu câteva zile în urmă în parlament că refuză o renumărare a voturilor.

Fostul vice-preşedinte iranian Ali Abtahi a fost condamnat la 6 ani închisiaore, relatează surse de la Teheran, fiind acuzat de tentativă de răsturnare a regimului islamic şi implicare în protestele anti-prezidenţiale din iunie.

Senatul american a decis să înceapă dezbaterile pe marginea reformei sistemului de asistenţă medicală, propusă de preşedintele Barak Obama. Camera Reprezentanţilor a adoptat deja o variantă a acestei reforme.

Milioane de americani nu au asigurare de boală, anomalie pe care preşedintele Obama vrea să o elimine prin această reformă.

La Sankt Petersburg are loc congresul partidului de guvernământ, Rusia Unită la care liderul partidului, premierul Vladimir Putin a declarat că economia trebuie modernizată. El a cerut şi o reducere a dependenţei economiei de exportul de materii prime, arătând ca anul acesta, economia se va contracta cu peste 8 la sută. Parţial datorită căderii semnificative a preţului pentru ţiţei. Putin a promis că guvernul va continua programele de susţinere a ramurilor industriale, cele mai lovite de criza economica.

La congresul de la Sankt Petersburg participă şi Marian Lupu, liderul Partidului Democrat .

Premierul moldovean Vlad Filat spune că premierul rus Vladimir Putin a dat dovadă de deschidere faţă de noile autorităţi de la Chişinău la prima întrevedere avută de cei doi, ieri la Yalta pe marginea reuniunii şefilor de guvern CSI.

Filat a mai declarat Europei Libere că Rusia ese dispusă să acorde Moldovei creditul promis incă pe timpul guvernării comuniste şi că miniştrii de finanţe rus şi moldovean vor negocia în curând condiţiile tehnice ale împrumutului.

Tot la Yalta, premierul Filat s-a întîlnit şi cu gaza reuniunii, Iulia Timoşenco, premier al Ucrainei şi candidată în alegerile prezidentiale din ianuarie 2010.

Cei doi au căzut de acord că este necesară reducerea taxelor pentru tranzitul băuturilor alcoolice moldoveneşti prin Ucraina. S-a vorbit şi despre libera circulaţie a persoanelor.

Numărul victimelor gripei pandemice în Moldova se ridică la 8. Până vineri în Moldova au fost confirmate 1160 de cazuri de îmbolnăvire de gripă pandemică.

Fostul ministru al apărării, Valeriu Pasat a fost scos de sub urmărire penală. Pasat a anunţat că procurorii au închis ultimele două dosare, în care era învinuit de contrabandă cu arme şi de tentativă de uzurpare a puterii de stat prin încercarea de a-l omorî pe liderul PPCD, Iurie Roşca.

6 mari puteri ale lumii au deplîns anunţul Iranului că nu acceptă planul ONU de a trimite în străinătate uraniul îmbogăţit pentru a fi prelucrat, măsură menită să asigure comunitatea internaţională, că Iranul nu are şi un program nuclear militar, pe lângă cel civil.

Cele 6 puteri sunt Statele Unite şi Rusia, Marea Britanie, Franta, Germania şi China. Administraţia Obama a avertizat că refuzul Iranului ar putea atrage noi sancţiuni.

Preşedintele azer Ilham Aliyev a declarat că negocierile de duminică, din Germania, cu omologul său armean vor fi decisive pentru rezolvarea conflictului din Nagorno Karabach. Dacă tratativele nu dau rezultate, Azerbaijanul îşi menţine dreptul la opţiunea militară, a mai avertizat Aliyev.

Preşedintele Venezuelei Hugo Chavez s-a ridicat în apărarea teroristului Carlos, cunoscut sub numele de Şacalul, care se află acum în închisoare în Franţa. Pentru Chavez, Carlos, originar din Venezuela, este un „luptător revoluţionar”.

Caros este bănuit că a arganizat o serie de atentate în anii 70 şi 80, inclusiv atentatul cu bombă împotriva sediului Europei libere, de la Munchen. Se bănuieşte că acesl atentat a fost comandant de regimul Ceauşescu.

La Sankt Petersburg are loc congresul partidului de guvernământ, Rusia Unită, la care participă şi liderul democrat Marian Lupu. Se aşteaptă ca în discurul său, liderul partidului, premierul Vladimir Putin să prezinte proiectul planului de redresare economică a Rusiei.

Rusia a căzut de acord să relaxeze condiţiile pentru Ucraina prevăzute de acordurile de livrare a gazelor semnate în ianuarie. Aşa vor fi prevenite noi probleme în tranzitul gazelor ruseşti spre ţările Uniunii Europene, este de părere premierul Vladimir Putin.

Premierul moldovean Vlad Filat a declarat că premierul rus Vladimir Putin a dat dovadă de deschidere faţă de noile autorităţi de la Chişinău la prima întrevedere avută astăzi de cei doi, în marginea unei reuniuni CSI la Ialta. Vlad Filat: "Am primit asigurări, am dat şi noi asigurări că vom avea o relaţie bazată pe respect reciproc, care va fi ghidată de pragmatism".

Filat a mai declarat Europei Libere că miniştrii de finanţe rus şi moldovean vor negocia în curând condiţiile tehnice ale unui împrumut promis Moldovei de Rusia.

Premierul moldovean Vlad Filat şi cel ucrainean Iulia Timoşenco s-au înţeles să micşoreze taxele pentru tranzitul băuturilor alcoolice moldoveneşti prin Ucraina şi să asigure libera circulaţie a cetăţenilor. Filat şi Timoşenco s-au întâlnit la Ialta, în marginea reuniunilor şefilor de guvern din CSI găzduită de Ucraina. La sfârşitul lunii august, autorităţile de la Kiev anunţaseră o restricţie pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în Ucraina, obligîndu-i să aibă cu ei 1100 de euro la traversarea frontierei. Restricţia a fost suspendată fără a fi pusă vreodată în practică, dar nici nu a fost anulată definitiv.

Premierul moldovean Vlad Filat le-a spus omologilor săi din CSI că Moldova nu va neglija angajamentele de colaborare în cadrul Comunităţii. Filat a prezidat astăzi la Ialta reuniunea şefilor de guverne din statele CS. Moldova deţine până la sfârşitul anului preşedinţia organizaţiei. Primii miniştri din cele 11 foste republici sovietice membre au semnat mai multe acorduri în domeniul colaborării economice şi energetice, inclusiv un acord pentru combaterea în comun a crizei economice, dar detaliile documentului încă nu au fost anunţate.

Al optulea om a murit în Moldova de gripă pandemică – un cetăţean ucrainean care locuia la sora sa din Crihana Veche. Autorităţile medicale au anunţat că bărbatul a decedat pe 17 noiembrie la spitalul din Cahul, unde fusese internat în stare gravă cu şase zile mai devreme. Până astăzi în Moldova au fost confirmate 1160 de cazuri de îmbolnăvire de gripă pandemică. Rata cazurilor înregistrate de infectare cu virusul A(H1N1) rămâne la aproximativ 80 pe zi.

Ministrul Finanţelor promite agenţilor economici că guvernul le va achita până la sfârşitul anului datorii de peste un miliard de lei acumulate de fosta guvernare. Veaceslav Negruţă a spus că datoria s-a format din plăţi întârziate pentru investiţii capitale, taxa pe valoarea adăugată neplătită la timp şi subvenţii în agricultură neacordate.

Fostul ministru al apărării, Valeriu Pasat a fost scos de sub urmărirea penală. Pasat spune că procurorii au închis ultimele două dosare, în care era învinuit de contrabandă cu arme şi de tentativă de uzurpare a puterii de stat prin încercarea de a-l omorî pe liderul PPCD, Iurie Roşca.

Valeriu Pasat: "Toate declaraţiile, cum am spus şi anterior, ale lui Iurie Roşca, referitoare la tentativă de omor, lovitură de stat, toate sunt nişte aberaţii. Procurorii s-au clarificat, au verificat şi astăzi mi-au semnat documentul respectiv că nu s-a adeverit nimic."

Fostul oficial care se refugiase la Moscova, a declarat că va cere tragerea la răspundere a lui Iurie Roşca pentru denunţuri false, precum şi a tuturor celor „care s-au făcut vinovaţi de cazul Pasat”.

Liderii ţărilor europene au justificat numirea în noile funcţii de vârf ale Uniunii Europene a unor figuri puţin cunoscute pe scena politică internaţională. Premierul belgian Herman Van Rompuy a fost numit în noua funcţia de preşedinte al Uniunii Europene iar comisarul european pentru comerţ, Catherine Ashton din Marea Britanie - şefă pentru politica externă.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că este o decizie luată prin consens, iar căutarea consensului va rămâne cuvântul de ordine în Uniunea Europeană. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy l-a descris pe Van Rompuy drept un politician „hotărât”.

Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică a dedclarat că Iranul încă nu a dat „răspunsul final” ofertei Naţiunilor Unite pe tema combustibilului nuclear. Mohammed ElBaradei a spus că agenţia ONU nu a primit vreun răspuns scris din partea Iranului. Pachetul de propuneri internaţionale prevede ca Iranul să trimită uraniul îmbogăţit în străinătate pentru a fi transformat în combustibil. Şase puteri internaţionale s-au întâlnit azi la Bruxelles pentru a discuta despre sugestiile iraniene că n-ar fi de acord întru totul cu propunerea.

Rusia a căzut de acord să relaxeze condiţiile pentru Ucraina prevăzute de acordurile de livrare a gazelor semnate în ianuarie, ceea ce, potrivit Moscovei, va preveni noi probleme la tranzitul gazelor spre ţările Uniunii Europene. Premierul rus Vladimir Putin a făcut anunţul la Ialta, după convorbirile purtate joi cu şefa guvernului ucrainean Iulia Timoşenco. Putin a spus că, datorită relaţiilor speciale cu Ucraina, Rusia nu o va penaliza pentru că, din cauza crizei economice, a cumpărat anul acesta mai puţine gaze ruseşti decât se angajase. Putin a spus că se simte confortabil în compania Iuliei Timoşenco şi că relaţiile Rusia-Ucraina s-au îmbunătăţit în timpul conlucrării cu ea.