Un număr record de alegători din Republica Moldova au participat la alegerile prezidenţiale româneşti de duminică, iar peste 90 la sută dintre ei au votat pentru preşedintele actual al României, Traian Băsescu. Autorităţile electorale române spun că la cele 13 secţii de vot deschise în diferite regiuni ale Republicii Moldova au votat aproape 9 mii de cetăţeni români, de aproape 4 ori mai mulţi decât la alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut.

Preşedintele român Traian Băsescu şi principalul său contracandidat, social-democratul Mircea Geoană se vor confrunta pe 6 decembrie în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România. Rezultatele parţiale ale primului tur de ieri arată că Băsescu a obţinut aproape 33 la sută din voturi, urmat de Geoană la o distanţă de doar 2 procente. La aflarea rezultatelor, liderul social-democrat a propus o alianţă pentru turul doi cu liberalii, a căror candidat, Crin Antonescu a ieşi duminică pe locul trei: „Suntem dispuşi şi interesaţi să creăm, în aceste zile, cu partenerii liberali, un acord politic care să permită controlarea unei majorităţi după 6 decembrie”.

Rezultatele parţiale ale referendumului organizat tot ieri arată că 75 la sută din alegătorii români s-au pronunţat pentru trecerea la parlamentul cu o singură cameră.

Ministrul italian de Externe, Franco Frattini i-a spus omologului său moldovean Iurie Lencă, aflat în vizită la Roma, că Italia este gata să joace "un rol crucial" în relaţia Moldovei cu Uniunea Europeană şi la negocierea acordului de liberalizare a regimului de vize. Un comunicat al ministerului moldovean de externe mai spune că Franco Frattini a lăudat comunităţile de moldoveni din Italia, spunînd că nu creează probleme autorităţilor italiene. Italia este o destinaţie predilectă a moldovenilor plecaţi la muncă în străinătate.

Asociaţia istoricilor din Republica Moldova acuză câţiva reprezentanţi ai Federaţiei Ruse de imixtiune în politica educaţională a autorităţilor de la Chişinău. Într-o declaraţie difuzată de Asociaţie se spune că deputatul rus Maxim Mişcenko şi Alexei Liubţov, preşedintele organizaţiei „Molodaia Gvardia”, aripa tânără a partidului de guvernare Rusia Unită, au participat duminică la o dezbatere organizată la Chişinău de Liga tineretului rus din Moldova pe tema istoriei predate în şcolile moldoveneşti. În declaraţia întitulată „Istoria Moldovei integrată în istoria Rusiei?”, Asociaţia critică faptul că cei doi l-au elogiat pe Stalin ca pe un erou şi au descris anexarea Basarabiei la URSS în 1940 şi 1944 drept un act de eliberare de sub ”jugul româno-fascist”. Asociaţia Istoricilor atenţionează „organele abilitate din Republica Moldova şi organizaţiile internaţionale să ia act de aceste tentative de imixtiune a Federaţiei Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova”.

Fostul ministru al Apărării, Valeriu Pasat a afirmat că va face tot posibilul ca să împiedice revenirea comuniştilor la guvernare, fără însă să intre în politică. Pasat a făcut declaraţiile la o conferinţă de presă după ce toate dosarele împotriva sa au fost închise de procurori săptămâna trecută ca fiind neîntemeiate. Pasat a spus că scoaterea sa de sub urmărirea penală se datorează declaraţiilor unor anchetatori că ar fi fost forţaţi să fabrice dosarele de către fosta guvernare. În ultimele două dosare, închise vineri, Pasat fusese acuzat de contrabandă cu arme şi tentativă de lovitură de stat prin încercarea de a-l asasina pe liderul creştin-democrat Iurie Roşca.

Autorităţile medicale din Chişinău spun că municipiul se află în pragul unei epidemii de gripă porcină, care va putea fi declarată dacă pentru a treia săptămâna la rând se confirmă cel puţin 250 de cazuri noi de infectare cu virusul A(H1N1). 163 de cazuri noi s-au înregistrat în întreaga ţară la sfârşitul săptămânii trecute, numărul total de cazuri confirmate ajungînd la 1410, inclusiv opt decese.

Explozia conductei magistrale de gaze în raionul Căuşeni pe 8 noiembrie a fost cauzată de uzura şi fisurarea ţevii în urma exploatării îndelungate, a anunţat comisia specială de investigaţie. Ministrul de Interne Victor Catan precizat că explozia nu a fost cauzată premeditat. Preşedintele Moldova-Gaz, Alexandr Gusev a spus că la ultimul control efectuat în 2005 porţiunea de conductă era în stare bună. Deflagraţia de pe 8 noiembrie a lăsat fără gaze timp de mai multe zile zeci de localităţi, iar livrarea gazelor ruseşti spre ţările balcanice a fost deviată prin alte conducte.

Câteva mii de oameni au participat la Moscova la înmormântarea preotului ortodox împuşcat în biserica sa de către un asasin mascat pe 19 noiembrie. Anchetatorii spun că preotul Daniil Sîsoiev primise ameninţări cu moartea din cauza criticilor aduse Islamului Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril a spus la funeralii că preotul că Daniil Sîsoiev a făcut multe pentru a apăra „cuvântul lui Dumnezeu”. Consiliul musulmanilor din Rusia a făcut apel la creştinii ortodocşi şi la musulmani să nu admită ca asasinatul să dăuneze relaţiilor dintre cele două religii.

Premierul Vlad Filat a declarat că întâlnirea avută vineri la Ialta cu premierul rus Vladimir Putin deschide o „filă nouă” în relaţia moldo-rusă. "Am văzut in Putin o persoana puternică, pragmatică, la curent cu realităţile de la noi", a spus Filat la o conferinţă de presă. El speră că va mai avea o întrevedere cu Putin până la sfârşitul anului iar Moldova va primi creditul de 150 de milioane de dolari promis de Rusia.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a sosit în Barazilia. Este prima vizită de stat a unui preşedinte iranian într-o ţară a Americii Latine. Ahmadinejad va purta convorbiri cu preşedintele Luis Inacio Lula da Silva, care a planificat şi el o vizită în Iran la începutul lui 2010, va semna o serie de acorduri comerciale, va vizita Congresul brazilian, va susţine o conferinţă de presă şi un discurs la o universitate. Duminică, peste o mie de oameni au protestat la Rio de Janeiro împotriva vizitei lui Ahmadinejad, care a negat Holocaustul şi s-a pronunţat pentru distrugerea Israelului.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că cel puţin 8 oameni au fost ucişi astăzi de o explozie la un depozit de muniţii în oraşul Ulyanovsk, pe râul Volga. Incidentul a avut loc la numai 10 zile după ce o serie de explozii la acelaşi depozit a făcut două victime şi a forţat evacuarea a mii de oameni.

Rebelii şiiţi din Yemenul de nord susţin că forţele saudite au lansat „un atac pe fronturi multiple la graniţa Yemenului”. Declaraţia rebelilor a fost dezminţită de Arabia Saudită. Luna aceasta, forţele saudite au lansat operaţiuni peste graniţă împotriva rebelilor şiiţi din Yemen după moartea unui grănicer saudit. Ministerul saudit de Interne, prinţul Nayef bin Abdul-Aziz a declarat că rebelii din Yemen ar putea avea legături cu Al-Qaida. Autorităţile din Yemen, de asemenea, au purtat lupte cu rebelii şiiţi în ultimii ani.

Numărul victimelor provocate de o explozie într-o mină din nord-estul Chinei a ajuns la 104. Presa chineză de stat relatează că, în momentul exploziei din dimineaţa de 21 noiembrie, în mina din oraşul Hegang se aflau aproximativ 500 de oameni. Operaţiunile de căutare a supravieţuitorilor continuă. Cei salvaţi spun că explozia s-a produs din cauza unei acumulări de gaze în galerii. Este cel mai grav incident în minele chineze din ultimii doi ani.

Potrivit sondajelor la ieşirea de la vot, preşedintele în exerciţiu al României Traian Băsescu a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică din România, cu aproape 34 la sută din voturi. În turul al doilea, care va avea loc la 6 decembrie, Băsescu se va confrunta cu al doilea clasat, social-democratul Mircea Geoană, care a primit ieri 31 sau 32 la sută din voturi. Tot ieri, românii au avut ocazia să voteze şi într-un referendum pentru reforma Parlamentului. Consultarea a fost iniţiată de preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu.

Presa de la Chişinău a relatat că în Republica Moldova au votat la alegerile româneşti de ieri aproape 9000 de alegători. Site-ul „Ştirea zilei” a scris că este un record. La alegerile parlamentare româneşti din noiembrie anul trecut au votat în Moldova numai 2300 de persoane. O explicaţie este că la alegerile de ieri au fost deschise în premieră secţii de votare şi în alte localităţi, nu doar la Chişinău.

Iranul a început exerciţii militare masive, care simulează apărărea instalaţiilor nucleare ale ţării. Televiziunea iraniană de stat a informat că exerciţiul va dura cinci zile şi se va desfăşura pe o treime din teritoriul Iranului.
Un comandant al Gărzilor Revoluţionare din Iran, generalul de brigadă Ahmad Mighani, a spus sâmbătă că apărarea antiaeriană iraniană este pregătită să „anihileze” avioanele militare israeliene, dacă se încumetă să atace instalaţiile nucleare iraniene.

Mediatorii internaţionali au spus că preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului au făcut „progrese importante” în discuţiile de ieri asupra conflictului din Nagorno-Karabah. Un oficial OSCE a dat această apreciere după ce liderul azer Ilham Aliev s-a întâlnit la Muenchen cu omologul său armean Serj Sarkisian. În ajunul întrevederii, liderul azer avertiza că ţara sa este gata să folosească forţa în Nagorno-Karabah dacă negocierile politice eşuează. Nagorno-Karabah se află în Azerbaidjan, dar este populată mai ales de etnici armeni, care s-au condus singuri după războiul de secesiune de la începutul deceniului trecut.

Televiziunea de stat din Irak a transmis ceea ce susţine că sunt „confesiunile” autorilor atacului terorist de luna trecută, de la Bagdad, soldat cu peste 150 de morţi. În înregistrarea video, suspecţii spun că ar fi supravegheat ţintele atacului şi au escortat vehicule pline cu explozivi la locul faptei. Ei mărturisesc de asemenea că ar avea legături cu fostul partid de guvernămînt irakian, partidul Baath, al fostului preşedinte Saddam Hussein. Aceste informaţii nu au putut fi verificate din surse independente.

Spărgătorul de gheaţă rusesc „Kapitan Khlebnikov” a ajuns ieri în portul argentinian Ushuaia, după ce a petrecut câteva zile blocat în gheţurile Antarctidei. La bordul navei s-au aflat 88 de marinari şi 105 turişti, mai ales britanici. Un purtător de cuvânt al companiei ruseşti căreia îi aparţine vasul a spus că toţi marinarii şi turiştii sunt în stare „foarte bună”. Acelaşi oficial a mai spus că înaintea unor asemenea excursii, turiştii sunt avertizaţi întotdeauna că există unele riscuri.

Duminică s-au împlinit cinci ani de la aşa-numita „revoluţie portocalie” din Ucraina, care i-a adus la putere de actualul premier Iulia Timoşenco şi pe preşedintele Victor Iuşcenco. În urmă cu cinci ani, mii de oameni au protestat la Kiev faţă de falsificarea alegerilor prezidenţiale, câştigate în mod oficial de pro-rusul Victor Ianucovici. Ieri, la aniversare au participat la Kiev doar câteva zeci de persoane, iar preşedintele Iuşcenco a ţinut un discurs în care şi-a apărat performanţele politice.

Sute de oameni au demonstrat în metropola braziliană Rio de Janeiro împotriva apropiatei vizite a preşedintelui Iranului Mahmud Ahmadinejad. La proteste au participat câţiva supravieţuitori ai Holocaustului şi reprezentanţi ai minorităţilor sexuale din Brazilia. Liderul iranian este cunoscut pentru că a negat de mai multe ori Holocaustul şi pentru atitudinea lui intolerantă faţă de homosexualitate. Protestul a avut loc pe plaja Ipanema.

Un exemplar din prima ediţie a cărţii lui Charles Darwin „Despre originea speciilor” va fi vândut mâine la licitaţie la Londra, după ce a zăcut vreme de 40 de ani pe un raft din baia unei familii britanice.
Proprietarii au spus că volumul, tipărit în 1859, fusese cumpărat după al doilea război mondial de la un anticariat, pe un preţ de nimic. Agenţia de licitaţii Christie’s speră ca preţul de vânzare să ajungă la aproximativ 100 de mii de dolari.

In Romania au loc alegeri prezidentiale, concomitent cu un referendum privind reducerea parlamentului intr-un structură unicamerală. Principalii candidati în alegerile prezidentiale sunt actualul prededinte Traian Basescu, sprijinit de Partidul Democrat Liberal, liderul Partidului Social-Democrat Mircea Geoana şi liderul liberal Crin Antonescu.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt deschise 13 secţii de votare, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul din România: patru la Chisinau si cite una la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Balti, Cahul, Giurgiulesti, Anenii Noi, Causeni si Soroca.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu, singurul candidat la preşedinţia Republicii Moldova, a declarat că Rusia este şi trebuie să rămână un partener strategic al Moldovei. Într-un interviu acordat agenţiei Itar-Tass, citat de hotnews.moldova, Marian Lupu precizează că Moldova trebuie să rămână activă în CSI şi să-şi menţină neutralitatea.

Marian Lupu s-a aflat la Sankt Petersburg, la congresul partidului de guvernământ Rusia Unită, cu care Partidul Democrat va încheia un acord de cooperare.

In Germania a avut loc o nouă întrevedere între preşedinţii Armeniei şi Azerbaidjanului, legată de conflictul din Nagorno Karabach. Înainte de discuţii, preşedintele azer a avertizat că ţara sa va recurge la forţă dacă nu se găseşte o soluţie de compromis.

Nagorno-Karabach este o enclavă armeană în Azerbaidjan, adminsitrată de Armenia din 1990.