Viceprepreşedintele Aliantei Civice, Sorin Ilieşiu a transmis preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu, candidat pentru inca un mandat la Cotroceni, un document formulat de peste 30 de organizatii civice si sindicale, printre care Societatea Timisoara, Alianta 21 Decembrie 1989, Blocul Naţional al Revolutionarilor - Romania 1989.

Documentul, intitulat "Pactul pentru reformarea Romaniei intre societatea civila si candidatii la Preşedintia Romaniei - Traian Băsescu si Mircea Geoana", le cere acestora sa se angajeze in reformarea morala a Romaniei, sa actioneze pentru reconciliere naţionala si decomunizare, conform Proclamaţiei de la Timişoara din 1990, Proclamaţiei pentru Romaniei din 2005, Apelului pentru Romania din 2005 lansat de Grupul pentru Dialog Social şi Proclamaţiei pentru decomunizarea Romaniei din 2008.

Reprezentatii societăţii civile semnatari ai acestui pact cer viitorului preşedinte al Romaniei sa garanteze "dreptul la un proces echitabil si la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil privind crimele si violenţele din decembrie 1989 şi iunie 1990", sa adopte masurile pentru decomunizarea Romaniei prevazute in Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, sa actioneze pentru condamnarea naţională şi internaţionala a Pactului Ribetrop -Molotov şi a consecinţelor lui drept " ilegitime şi criminale", sa intensifice lupta impotriva corupţiei la nivel înalt, sa solicite Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Informaţii Externe să reexamineze cele aproximativ 97 de mii de dosare din arhivele fostei Securitati comuniste considerate de siguranţa nationala şi sa le predea CNSAS pe cele care nu fac parte din aceasta categorie, solicitind CNSAS să verifice in ritm accelerat colaborarea cu fosta Securitate a persoanelor ce detin functii publice.

Potrivit vicepreşedintelui Aliantei Civice Sorin Ilieşiu, acest document a fost inminat vicepreşedintelui Partidului Democrat Liberal, Valeriu Stoica, in cadrul dezbaterii organizate de Institutul de Studii Populare, condus de vicepreşedintele PDL, pe tema poziţionării lui Traian Băsescu si a Partidului Democrat Liberal fata de valorile, principiile, politiciile si strategiile dreptei ".

Guvernul a propus să fie amnistiate persoanele care au săvârşit în timpul protestelor din aprilie infracţiuni pentru că au fost împiedicate să demonstreze paşnic, dar nu şi pe cele care au comis în acele zile tâlhării. Potrivit Moldpres, ministrul justiţiei Alexandru Tănase a spus că vor fi amnistiate persoane acuzate anterior de dezordine în masă, de uzurparea puterii în stat şi de ameninţări şi violenţă împotriva organelor de ordine. Cei care s-au dedat la jafuri, tâlhării, dar şi cei care au torturat şi maltratat, nu vor fi amnistiaţi. Această propunere guvernamentală mai trebuie aprobată de parlament.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut astazi seara o convorbire telefonica cu omologul său rus Vladimir Putin. Cei doi premieri au facut un schimb de opinii privind chestiuni ce tin de eliminarea barierelor in relatiile comercial-economice, in special solutionarea problemelor legate de exportul vinului moldovenesc in Federatia Rusa, de creditul ce urmeaza sa fie acordat Republicii Moldova de catre Federatia Rusa.

In cadrul convorbirii telefonice, premierul Filat i-a multumit omologului sau rus pentru disponibilitatea de a contribui la solutionarea problemelor existente in relatiile bilaterale.

Biroul Permanent al Parlamentului a propus data de 7 decembrie pentru noua încercare de alegere a şefului statului. Data ar urma să fie supusă la vot în plenul legislativului vineri, 27 noiembrie. Singurul candidat înscris în cursă este liderul PD Marian Lupu. El are nevoie de toate voturile coaliţiei de guvernământ şi de cel puţin opt voturi comuniste pentru a fi ales.

Crăciunul pe stil nou, adică 25 decembrie, va fi zi de odihnă în Republica Moldova. Aşa a hotărât astăzi guvernul care a mai anunţat că va încerca să schimbe legea pentru ca sărbătoarea să devină oficială. Pe lânga zilele tradiţional marcate cu roşu în calendar, guvernul a mai decis sa decreteze drept zile de odihnă perioada 4-6 ianuarie 2010, care va fi recuperata în zile de sâmbata, la 16 ianuarie, 1 februarie si 13 martie.

Vicepreşedintele PPCD Vlad Cubreacov s-a plâns că procuratura nu se grăbeşte să-l audieze, deşi dosarul dispariţiei sale a fost redeschis recent. La o conferinţă de presă ţinută la Chişinău, Cubreacov a spus că doreşte ca dosarul să fie rezolvat mai ales pentru că în ultima vreme se fac tot mai multe speculaţii pe seama incidentului petrecut în 2002.

Atunci, în vreme ce partidul său protesta prelungit la Chişinău împotriva „rusificării” Moldovei de către comunişti, Cubreacov a dispărut vreme de câteva săptămâni. După reapariţie, a spus că ar fi fost răpit şi ţinut ostatic de KGB şi de transnistreni.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus că ţara sa ar putea participa la unele proiecte din cadrul „Parteneriatului estic”, un program de cooperare între Uniunea Europeană şi vecinii ei de la răsărit. Vorbind la o întâlnire cu diplomaţi din Belarus, Lavrov a spus că Rusia urmăreşte cu atenţie programul european şi va cântări fiecare proiect în parte.

„Parteneriatul estic”, lansat în primăvară la Praga, este consacrat în primul rând unui grup de şase foste republici sovietice, inclusiv Republica Moldova.
Federaţia Rusă nu este una din ţările destinatare ale programului.

Un tribunal anti-terorist din Pakistan a pus sub acuzare şapte persoane pentru că ar fi plănuit şi sprijinit atacurile de anul trecut din oraşul indian Mumbai, soldate cu peste 160 de morţi. Toţi acuzaţii s-au declarat nevinovaţi. Dacă tribunalul le dovedeşte vina, ei pot fi condamnaţi la moarte.

Decizia tribunalului vine cu o zi înaintea primei aniversări a celui mai grav atac terorist din istoria Indiei. Autorii lui, dintre care doar unul a supravieţuit şi este judecat în prezent, au atacat între 26 şi 29 noiembrie 2008 hoteluri de lux, o gară şi alte obiective din Mumbai.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad îşi încheie în Venezuela un turneu sud-american în care a mai vizitat Brazilia şi Bolivia. Liderul iranian are legături strânse cu preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, un socialist cu puternice opinii anti-americane.

Comunitatea evreiască din Venezuela a protestat împotriva invitării lui Ahmadinejad care a negat de mai multe ori Holocaustul şi cere pe faţă distrugerea statului Israel.

Un tribunal din Elveţia a acceptat în schimbul unei cauţiuni de 4,5 milioane de dolari ca regizorul de film Roman Polanski să fie mutat din arest preventiv în arest la domiciliu, în reşedinţa sa elveţiană. Polanski a fost arestat la 26 septembrie în baza unui mandat de arestare american. El este acuzat că ar fi violat o fată de 13 ani în 1977. Statele Unite au cerut elveţenilor să-l extrădeze.

Casa Albă a anunţat că preşedintele Barack Obama va expune marţea viitoare, într-un discurs rostit la academia militară West Point, noua strategie americană privind Afganistanul. Este de aşteptat ca strategia să aducă lămuriri privind durata şi intensitatea implicării americane în pacificarea şi reconstrucţia Afganistanului. În urmă cu un an, în campanie electorală, Obama promitea să reducă prezenţa americană în Irak şi să se concentreze asupra rezolvării conflictului mai îndelungat şi mai complicat din Afganistan.

Premierul Rusiei Vladimir Putin începe joi o vizită de două zile în Franţa. Pe agendă se va afla, între altele, soarta constructorului rus de automobile Avtovaz, la care concernul francez Renault deţine un sfert din acţiuni. Se va discuta de asemenea posibila cumpărare de către ruşi a unei nave militare ultramoderne franceze şi despre eventuala participare a gigantului energetic francez EDF la proiectul conductei de gaze ruseşti South Stream. Aceasta ar urma să transporte gaze spre vestul Europei ocolind Ucraina, considerată de ruşi din ce în ce mai mult drept o ţară de tranzit în care nu pot avea încredere.

Partidul Social-Democrat şi Partidul Naţional-Liberal au încheiat o alianţă înaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale din România. La 6 decembrie, Traian Băsescu se va confrunta cu al doilea clasat în primul tur, social-democratul Mircea Geoană. Prin pactul încheiat astăzi, cele două partide îşi propun să îl numească în funcţia de premier pe primarul Sibiului, Klaus Johannis.

Premierul israelian Benianim Netanyahu a propus îngheţarea pe timp de zece luni a construcţiei de case evreieşti în Cis-Iordania, în scopul relansării procesului de pace din Orientul Mijlociu. Moratoriul nu se va aplica Ierusalimul de Est, pe care palestinienii vor să-l proclame capitala viitorului lor stat independent. Palestinienii au spus că nu vor relua negocierile de pace până ce israelienii nu opresc complet construcţia de case şi aşezări în teritoriile ocupate sau disputate.

Biserica Ortodoxă Sârbă a anunţat că va alege la 22 ianuarie un nou Patriarh, în locul lui Pavle, care a murit la 15 noiembrie, la vârsta de 95 de ani. Favoritul la succesiune este episcopul Amfilohie, care a condus Biserica timp de doi ani, când Pavle s-a aflat în spital. Amfilohie este considerat un naţionalist cu vederi anti-occidentale.

Pavle a condus Biserica Ortodoxă Sârbă din 1990, într-o perioadă de renaştere religioasă post-comunistă, dar şi de războaie care au dus la dezembrarea Iugoslaviei.

Parlamentul European urmează să discute joi un raport despre extinderea Uniunii Europene. Potrivit unei ciorne obţinută de Reuter, raportul spune că Croaţia ar putea încheia negocierile de aderare la mijlocul anului viitor şi deveni membru în Uniune în 2012. În document se spune că Islanda va primi curând statut de ţară-candidată. Raportul examinează şi progresele numite de Reuter „inegale” ale altor ţări-candidate la aderare, ca Turcia, Macedonia şi alte state din vestul Balcanilor.

Naveta spaţială americană „Atlantis” s-a decuplat astăzi de Staţia Spaţială Internaţională, începîndu-şi drumul spre casă, adică spre centrul Kennedy din Florida. În ultima săptămână, astronauţii americani au făcut la Staţia Spaţială reparaţii care ar urma să prelungească viaţa complexului orbital cu cinci până la zece ani. „Atlantis” ar urma să aterizeze în Florida vineri, 27 noiembrie.

Sute de mii de musulmani încep astăzi pelerinajul anual spre oraşele sfinte din Arabia Saudită Mecca şi Medina. În trecut la pelerinajul numit „haj” au participat în fiecare an cam două milioane de musulmani. Dar anul acesta numărul este mai redus din cauza gripei pandemice. Patru pelerini au murit deja din cauza virusului H1N1, dar autorităţile medicale din Arabia Saudită spun că sunt pregătite să prevină răspândirea infecţiei. În zona oraşelor Mecca şi Medina se află în stare de alertă 20.000 de lucrători medicali şi peste o sută de mii de poliţişti.

Liderul democrat Marian Lupu a declarat că va garanta personal ca oferta făcută partidului comuniştilor să fie şi respectată dacă va fi votat președinte al ţării. Într-un interviu acordat Europei Libere, Marian Lupu a precizat că va negocia cu partidul comuniştilor „Proiectul de lege privind opozitia, dar si capitolul ce tine de Curtea de Conturi, Comisia Electorala Centrala.”
Parlamentul va discuta astăzi data celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale iar Marian Lupu, candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, are nevoie de 8 vonturi de la opoziţia comunistă pentru a fi ales.

Încă doi oameni infectaţi cu virusul gripal A(H1N1) au decedat – un bărbat de 34 de ani din Anenii Noi şi o femeie de 26 de ani din Ungheni, mamă a unui copil de două luni. Copilul este şi el infectat, dar starea lui este stabilă. Directorul centrului de medicină preventivă, Oleg Beneş a declarat pentru jurnal.md că cele două persoane decedate, care ridică numărul deceselor la 10, nu călătoriseră în străinătate şi s-au infectat în Moldova. În total, până marți, s-au înregistrat 1475 de cazuri de îmbolnăvire de gripă pandemică. Viceministrul sănătăţii, Mihai Magdei a declarat că a sporit numărul cazurilor de infectare printre copii, mai ales în instituţiile de învăţământ din Chişinău.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dat publicităţii decizia prin care condamnă fosta guvernare comunistă într-un proces de naţionalizare şi îi dă câştig de cauză premierului actual, Vlad Filat, căruia îi fusese confiscat un imobil în centrul Chişinăului. Decizia CEDO îl pune pe primul ministru în situaţia fie să-şi ia imobilul înapoi printr-o decizie a propriului Guvern, fie să aleagă o recompensă bănească. Avocata Janeta Hanganu a spus că Vlad Filat are la dispoziţie trei luni pentru a lua o decizie. În octombrie 2008, fostul guvern moldovean evaluase la 750 de milioane de lei valoarea companiei “Ipteh” căreia îi aparţine imobilul şi a cărui acţionar principal este premierul Filat.

În România, partidul naţional liberal si cel social-democrat vor încheia astăzi un acord prin care liberalii îl sprijină, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale pe liderul PSD Mircea Geoană. Totodată cele două partide, împreună cu UDMR susţin formarea unui nou guvern sub conducerea primarului din Sibiu Klaus Johannis.
Preşedintele Traian Băsescu a câştigat primul tur al alegerilor dar la o diferentă de mai puţin de două procente faţă de Mircea Geoana. Al doilea tur de scrutin are loc pe 6 decembrie.

Preşedintele american Barack Obama a spus că va anunţa în curând noua strategie pentru Afganistan şi că intenţia sa este să ducă lucrurile la bun sfârşit în această ţară, după opt ani de război. El a făcut declaraţia la o conferinţă de presă, în compania premierului indian Manmohan Singh, aflat în vizită în Statele Unite. Anunţul lui Obama, care trebuie să decidă dacă măreşte numărul militarilor americani în Afganistan, urmează unei noi runde de dezbateri purtate luni seara cu principalii reprezentanţi ai administraţiei sale.

În Marea Britanie au început audieri în cadrul unei anchete oficiale pe tema implicării ţării în războiul din Irak. O comisie specială îi chestionează pe foştii oficiali şi funcţionari publici pentru a afla cum s-a luat decizia ca Marea Britanie să intre în război în 2003, un război devenit între timp foarte nepopular. Fostul premier, Tony Blair urmează să fie unul din martorii principali. În 2003, el a trimis aproximativ 45 de mii de militari britanici pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein. Şeful anchetei, John Chilcot a promis o investigaţie independentă chiar dacă ea este efectuată de o comisie numită de guvern.

Ministerul iranian de externe a spus astăzi că Iranul nu se opune trimiterii uraniului slab îmbogăţit în străinătate, dar doreşte garanţii solide că-l va primi înapoi sub formă de combustibil nuclear pentru un reactor de cercetări medicale. Declaraţia purtătorului de cuvânt al ministerului de externe pare să nuanţeze poziţia dură de până acum a Iranului faţă de această propunere. Mediată de ONU, propunerea are menirea să dezmintă suspiciunile occidentale despre dorinţa Iranului să construiască bomba atomică.