In incheierea mandatului de comisar european, Benita Ferrero Waldner se afla pentru doua zile la Chisinau. Comisarul pentru relatii externe a salutat orientarea europeana a noului guvern si si-a exprimat speranta ca relatiile de cooperare intre Moldova si Uniunea Europeana se vor adinci odata cu inceperea, in ianuarie, a negocierilor privind noul acord de colaborare.

In declaratia de presa data de Delegatia Comisiei Europene la Chisinau, noul acord este numit “contractual”. Uniunea Europeana se angajeaza totodata sa continue sa sprijine financiar Moldova pentru a ajuta tara sa depaseasca actuala criza economica.

Atit fostul cit noul sef al Delegatiei Comisiei Europene au precizat ca noul acord Moldova – Uniunea Europeana va fi unul comprehensiv, negocierile vor atinge si problema vizelor pentru moldoveni dar nu va fi un acord de asociere, care sa promita admiterea in Uniunea Europeana.

Ferrero-Waldner se va intalni cu presedintele parlamentului Mihai Ghimpu, cu premierul Vlad Filat, cu ministrul de externe Iurie Leanca si cu candidatul la postul de Presedinte, Marian Lupu. Comisarul European va tine un discurs in plenul Parlamentului.

Partidul comunistilor a criticat intentiile „majoritatii liberal-democrate” de a revizui Constitutia si legislatia electorala, calificindu-le drept o schimbare conjuncturala nejustificata. Potrivit agentiei de presa Info Prim, Alianta pentru Integrare Europeana argumenteaza ca modificarile sunt necesare pentru a se evita perpetuarea crizei politice.

China a anuntat ca va tempera cresterea emisiilor de dioxid de carbon, incercand astfel sa incetineasca incalzirea globala. Promisiunea a fost facuta in pregatirea reuniunii ONU de la Copenhaga, de luna viitoare, privind problemele globale de mediu. La reuniune va fi prezent premierul Chinei, alaturi de presedintele Statelor Unite. China si America sunt doua din tarile cele mai poluante din lume.

Iranul nu coopereaza cu inspectorii internationali insarcinati sa constate daca programul nuclear al Teheranului are si o componenta militara. Seful Agentiei Internationale pentru Energie aAomica, El Baradai a deplans decizia Iranului de a refuza oferta ca uraniul sau sa fie procesat in strainatate. Era o masura care ar fi temperat temeriile comunitatii internationale, a precizat El Baradai, in deschiderea reuniunii consiliului director AIEA.

Doi inalti ofiţeri ai armatei germane au demisionat ca urmare a raidului aerian NATO, din Afganistan, din 4 septembrie, raid soldat cu zeci de victime civile. Bombardmentul fusese cerut de comandantul trupelor germane din Afganistan. Desi statul major german a fost imediat informat despre victimele civile, autoritatile germaen au evitat, pentru cateva zile, sa confirme aceasta informatie.

Autoritatile ruse au acceptat, partial, responsabilitatea pentru moartea, in detentie preventiva, a avocatului Sergei Magnitsky care reprezenta interesele unui fond de investitii american si se afla de un an de zile in detentie preventiva. Sergei Magnitsky a murit saptamana trecuta, in urma unor probleme cardiace, dupa ce i se refuzare in repetate randuri asistenta medicala. Presedintele Dimitri Medvedev a cerut deja anchetarea cazului.

Saptamana viitoare, presedintele rus Dimitri Medvedev va fi primit, pentru prima data in audienta, de Papa Benedict al 16-lea. Medvedev se va afla in vizita oficiala in Italia, ocazie de a discuta cu Suveranul Pontif despre relatiile dintre biserica catolica si cea ortodoxa rusa.

Tensiunile intre cele doua biserici s-au mai aplanat in ultimul timp. Se pare ca este in pregatire chiar o intilnire istorica intre Papa si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Saptamana viitoare, presedintele rus Dimitri Medvedev va fi primit, pentru prima data in audienta,&nbsp;de Papa Benedict al 16-lea. Medvedev se va afla in vizita oficiala in Italia, ocazie de a discuta cu Suveranul Pontif despre relatiile dintre biserica catolica si cea ortodoxa rusa. <br /><br />Tensiunile intre cele doua biserici s-au mai aplanat in ultimul timp. Se pare ca este in pregatire chiar o intilnire istorica intre Papa si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Premierul rus Vladimir Putin se afla intr-o vizita de 2 zile in Franta, vizita cu o agenda aproape exclusiv economica: viitorul producatorului ruse de masini Avtovaz, unde Renault are 25 la suta din actiuni, si posibila participare a concernului energetic francez EDF la proiectul South Stream, alaturi de Gazprom si ENI din Italia.

Palestinienii au respins ideea de a relua negocierile de pace cu Israelul dupa ce guvernul Netanyahu a anuntat ca va ingheta, timp de 10 luni, constructia unor noi colonii in Cisiordania. Palestinienii insista ca Israelul sa renunte definitiv la planurile colonizare.

Biroul Permanent al Parlamentului a propus data de 7 decembrie pentru noua încercare de alegere a şefului statului. Data ar urma să fie supusă la vot în plenul legislativului vineri, 27 noiembrie. Singurul candidat înscris în cursă este liderul PD Marian Lupu. El are nevoie de toate voturile coaliţiei de guvernământ şi de cel puţin opt voturi comuniste pentru a fi ales.

Guvernul a propus sa fie amnistiate persoanele care au săvârşit, în timpul protestelor din aprilie, infracţiuni pentru ca au fost împiedicate sa demonstreze paşnic, dar nu si pe cele care au comis în acele zile tâlharii. Potrivit Moldpres, ministrul justiţiei, Alexandru Tănase a spus ca vor fi amnistiate persoane acuzate anterior de dezordine în masă, de uzurparea puterii în stat şi de ameninţări şi violenţă împotriva organelor de ordine. Cei care s-au dedat la jafuri, tâlharii, dar şi cei care au torturat şi maltratat, nu vor fi amnistiaţi. Această propunere guvernamentală mai trebuie aprobată de Parlament.

Premierul moldovean, Vlad Filat şi cel rus, Vladimir Putin au revizuit într-o discuţie telefonică miercuri seara rezultatele recentei lor întrevederi la Ialta. Un comunicat de presă al guvernului aminteşte că la prima lor întâlnire săptămâna trecută cei doi premieri au discutat despre eliminarea barierelor la exportul vinului moldovenesc în Federaţia Rusă şi despre creditul promis Republicii Moldova de Federaţia Rusă.

Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei crede că temerile legate de acordarea cetăţeniei române locuitorilor Republicii Moldova sunt mult exagerate. Mizsei a făcut declaraţia într-un interviu apărut în cotidianul Deni din Kiev, citat de jurnal.md. „Politica României în privinţa acordării cetăţeniei reprezintă o problemă internă a acestei ţări. Această practică nu se deosebeşte de practicile altor state membre ale UE”, a spus Mizsei.

Parlamentul European a dezbătut miercuri un raport despre extinderea Uniunii Europene. Raportul întocmit de preşedinţia suedeză a Uniunii Europene şi Comisia Europeană nu spune nimic despre Moldova, dar un europarlamentar britanic şi unul român au propus ca ea să fie inclusă în pachetul ţărilor balcanice cu perspective de aderare. Potrivit raportului care urmează a fi supus votului astăzi, Croaţia ar putea încheia negocierile de aderare la mijlocul anului viitor şi deveni membru în Uniune în 2012, Islanda va primi curând statut de ţară-candidată, iar ţările Balcanilor de vest şi Turcia au făcut progrese „inegale” pe calea aderării.

Americanii sărbătoresc astăzi ziua de Thanksgiving, care marchează primul ospăţ comun la care au participat, cu aproximativ 400 de ani în urmă, indienii băştinaşi şi europenii nou veniţi în ceea ce astăzi sunt Statele Unite. Preşedintele Barack Obama a spus că este o ocazie ca americanii să-şi ajute concetăţenii nevoiaşi. Cu ocazia zilei de Thanksgiving, Obama a adresat un mesaj de mulţumire şi sprijin pentru armată şi toţi cei care au avut de suferit sub aspect financiar în ultimul an, „un an dificil pentru America”.

India marchează astăzi un an de la atacurile teroriste din Mumbai printr-o paradă a forţelor de securitate dotate cu arme noi, aprinderea lumânărilor şi ţinerea rugăciunilor la locurile luptelor. Cu un an în urmă, zece militanţi înarmaţi până-n dinţi au sosit la Mumbai cu o barcă pescărească sechestrată şi au lansat o serie de atacuri soldate cu 166 de morţi. Toţi militanţii, cu o singură excepţie, au fost ucişi în lupte în următoarele trei zile. India acuză o grupare islamică bazată în Pakistan, cere autorităţilor pakistaneze să o lichideze şi să-i extrădeze pe organizatorii atacurilor.

Ministrul de externe al Germaniei a spus în ajunul unei noi întâlniri pe tema programului nuclear iranian că înarmarea Iranului cu bomba atomică ar fi inacceptabilă. Principalele puteri internaţionale cer autorităţilor iraniene să accepte o propunere ONU pentru a trimite uraniul îmbogăţit pentru a fi reprocesat peste hotare, cu scopul aplanării tensiunilor cu Occidentul. Ministrul german, Guido Westerwelle a spus la o conferinţă de presă comună cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, Mohamed ElBaradei, că răbdarea ţărilor occidentale aflate în aşteptarea unui răspuns oficial din partea Iranului are limite.

Un nou sondaj de opinie în Rusia arată că popularitatea premierului Vladimir Putin şi cea a preşedintelui Dmitri Medvedev ar fi scăzut la nivelul cel mai mic în opt luni. Potrivit sondajului de săptămâna aceasta al Fundaţiei pentru Opinia Publică, rata de susţinere populară pentru Putin a scăzut cu 7 la sută timp de o lună şi ar fi de 65 la sută, iar cea pentru Medvedev a coborât până la 54 la sută pe fondul recesiunii economice.

Membrii Guvernului român în exerciţiu vor depune la Parlament pentru a fi dezbătută, în regim de urgenţă, o iniţiativă legislativă privind acordarea unor ajutoare Republicii Moldova. Astfel, va fi acordat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane lei. Fondurile provin din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

De asemenea, România va mai acorda Republicii Moldova un ajutor de urgenţă constând în 400.000 de doze de vaccin cu tulpină pandemică. Anunţul a fost făcut de purtatorul de cuvant al Guvernului de la Bucuresti, Ioana Muntean.

Viceprepreşedintele Aliantei Civice, Sorin Ilieşiu a transmis preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu, candidat pentru inca un mandat la Cotroceni, un document formulat de peste 30 de organizatii civice si sindicale, printre care Societatea Timisoara, Alianta 21 Decembrie 1989, Blocul Naţional al Revolutionarilor - Romania 1989.

Documentul, intitulat "Pactul pentru reformarea Romaniei intre societatea civila si candidatii la Preşedintia Romaniei - Traian Băsescu si Mircea Geoana", le cere acestora sa se angajeze in reformarea morala a Romaniei, sa actioneze pentru reconciliere naţionala si decomunizare, conform Proclamaţiei de la Timişoara din 1990, Proclamaţiei pentru Romaniei din 2005, Apelului pentru Romania din 2005 lansat de Grupul pentru Dialog Social şi Proclamaţiei pentru decomunizarea Romaniei din 2008.

Reprezentatii societăţii civile semnatari ai acestui pact cer viitorului preşedinte al Romaniei sa garanteze "dreptul la un proces echitabil si la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil privind crimele si violenţele din decembrie 1989 şi iunie 1990", sa adopte masurile pentru decomunizarea Romaniei prevazute in Raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, sa actioneze pentru condamnarea naţională şi internaţionala a Pactului Ribetrop -Molotov şi a consecinţelor lui drept " ilegitime şi criminale", sa intensifice lupta impotriva corupţiei la nivel înalt, sa solicite Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Informaţii Externe să reexamineze cele aproximativ 97 de mii de dosare din arhivele fostei Securitati comuniste considerate de siguranţa nationala şi sa le predea CNSAS pe cele care nu fac parte din aceasta categorie, solicitind CNSAS să verifice in ritm accelerat colaborarea cu fosta Securitate a persoanelor ce detin functii publice.

Potrivit vicepreşedintelui Aliantei Civice Sorin Ilieşiu, acest document a fost inminat vicepreşedintelui Partidului Democrat Liberal, Valeriu Stoica, in cadrul dezbaterii organizate de Institutul de Studii Populare, condus de vicepreşedintele PDL, pe tema poziţionării lui Traian Băsescu si a Partidului Democrat Liberal fata de valorile, principiile, politiciile si strategiile dreptei ".

Guvernul a propus să fie amnistiate persoanele care au săvârşit în timpul protestelor din aprilie infracţiuni pentru că au fost împiedicate să demonstreze paşnic, dar nu şi pe cele care au comis în acele zile tâlhării. Potrivit Moldpres, ministrul justiţiei Alexandru Tănase a spus că vor fi amnistiate persoane acuzate anterior de dezordine în masă, de uzurparea puterii în stat şi de ameninţări şi violenţă împotriva organelor de ordine. Cei care s-au dedat la jafuri, tâlhării, dar şi cei care au torturat şi maltratat, nu vor fi amnistiaţi. Această propunere guvernamentală mai trebuie aprobată de parlament.

Prim-ministrul Vlad Filat a avut astazi seara o convorbire telefonica cu omologul său rus Vladimir Putin. Cei doi premieri au facut un schimb de opinii privind chestiuni ce tin de eliminarea barierelor in relatiile comercial-economice, in special solutionarea problemelor legate de exportul vinului moldovenesc in Federatia Rusa, de creditul ce urmeaza sa fie acordat Republicii Moldova de catre Federatia Rusa.

In cadrul convorbirii telefonice, premierul Filat i-a multumit omologului sau rus pentru disponibilitatea de a contribui la solutionarea problemelor existente in relatiile bilaterale.

Biroul Permanent al Parlamentului a propus data de 7 decembrie pentru noua încercare de alegere a şefului statului. Data ar urma să fie supusă la vot în plenul legislativului vineri, 27 noiembrie. Singurul candidat înscris în cursă este liderul PD Marian Lupu. El are nevoie de toate voturile coaliţiei de guvernământ şi de cel puţin opt voturi comuniste pentru a fi ales.

Crăciunul pe stil nou, adică 25 decembrie, va fi zi de odihnă în Republica Moldova. Aşa a hotărât astăzi guvernul care a mai anunţat că va încerca să schimbe legea pentru ca sărbătoarea să devină oficială. Pe lânga zilele tradiţional marcate cu roşu în calendar, guvernul a mai decis sa decreteze drept zile de odihnă perioada 4-6 ianuarie 2010, care va fi recuperata în zile de sâmbata, la 16 ianuarie, 1 februarie si 13 martie.