Parlamentul a stabilit o nouă dată, 10 noiembrie, pentru alegerile prezidenţiale. Singurul candidat rămâne liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. El este sprijinit de Alianţa pentru Integrarea Europeană, dar îi lipsesc opt voturi pe care le deţine opoziţia comunistă. Deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat astăzi că partidul său nu are motive să voteze pentru Lupu, iar alegerile parlamentare anticipate sunt pentru comunişti cea mai bună soluţie. Anticipatele vor fi convocate cel mai probabil peste aproximativ un an, dacă actualul Parlament nu reuşeşte să aleagă şeful statului.

Un oficial de rang înalt de la Kiev a mulţumit autorităţilor de la Chişinău pentru susţinerea poziţiei ucrainene faţă de foametea organizată de regimul stalinist în 1923-1933, când au murit milioane de ucraineni. Declaraţia a fost făcută la Chişinău de Raisa Bogatyreva, secretar al Consiliului Suprem de Securitate şi Apărare al Ucrainei, după o întrevedere cu ministrul moldovean de externe Iurie Leancă.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko susţine că Holodomorul a fost un act de genocid cu scopul exterminării poporului ucrainean. Kremlinul respinge această poziţie, spunînd că Stalin a exterminat milioane de oameni şi în Rusia, iar motivele sale nu au avut conotaţii etnice.

Ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu a confirmat la audieri în Parlament un al doilea deces cauzat de virusul gripei porcine A(H1N1). Este vorba de un bărbat de 35 de ani decedat luni la spitalul din Drochia, unde fusese internat cu simptome de gripă după revenire din Rusia. Numărul cazurilor confirmate de infectare cu noul virus a ajuns în Moldova la 30. Ministrul Hotineanu a spus că Moldova va primi în a doua jumătate a lunii decembrie 400 mii doze de vaccin împotriva gripei porcine din Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar până la sfârşitul lunii curente vor ajunge în ţară 20 de mii de doze de vaccine donate de România. Primii vaccinaţi vor fi pacienţii din grupele cu risc sporit, adică femeile gravide, copiii, lucrătorii medicali, bătrânii din aziluri, grănicerii, vameşii, poliţiştii.

Vicepremierul responsabil cu reglementarea transnistreană, Victor Osipov a spus că Chişinăul şi-ar putea revizui poziţia de până acum când s-a împotrivit deschiderii unor reprezentanţe diplomatice străine la Tiraspol. La o conferinţă de presă dedicată apropiatelor negocieri în formatul 5+2 la Viena, Osipov a comentat deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol. El a spus că opoziţia dura a fostei guvernări faţă de deschiderea reprezentanţelor străine în stânga Nistrului „nu împiedica marile puteri sa o facă”. Vicepremierul moldovean a sugerat că mai multe ţări şi organizaţii internaţionale şi-au manifestat interesul să-şi deschidă reprezentanţe diplomatice în regiunea transnistreană.

Preşedintele ceh Vaclav Klaus a semnat Tratatul de la Lisabona menit să modernizeze instituţiile Uniunii Europene. Cehia este ultima ţară care ratifică tratatul. Klaus a făcut anunţul la câteva ore după ce Curtea Constituţională de la Brno a respins ultima încercare a unor senatori apropiaţi preşedintelui ceh de a contesta documentul, pe motiv că ar încălca suveranitatea ţării.

Liderii europeni speră că reformele prevăzute de Tratatul de la Lisabona, între care înfiinţarea funcţiei de preşedinte european şi de ministru de externe, vor simplifica luarea deciziilor în Uniunea Europeană cu 27 de ţări membre.

Tribunalul ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie a anunţat o pauză în procesul de genocid al lui Radovan Karadzic. Fostul lider al sârbilor bosniaci, care a boicotat până acum audierile Tribunalului de la Haga începute săptămâna trecută, s-a prezentat astăzi la proces învinuindu-i pe judecătorii ONU că nu i-au acordat suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea. Tribunalul a spus că va anunţa în cursul acestei săptămâni cum va organiza audierile viitoare. Karadzic este acuzat de orchestrarea masacrului de la Srebrenica în iulie 1995, când au fost asasinaţi aproximativ 8 mii de musulmani.

Liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei a declarat că Statele Unite sunt o putere „arogantă” şi că ţara sa nu va fi înşelată de comportamentul în aparenţă conciliant al americanilor. Khamenei este citat de postul naţional de radio cu declaraţia că Iranul va respinge un dialog în problema programului său nuclear al cărui final este hotărât dinainte de la Washington.

Rusia şi Slovacia au întărit astăzi controalele la graniţa cu Ucraina pe fondul temerilor despre posibila izbucnire a unei epidemii de gripă porcină. Premierul ucrainean Iulia Timoşenko a spus că numărul deceselor din cauza gripei obişnuite sau gripei porcine a crescut astăzi la 71. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care a trimis o echipă de specialişti în Ucraina, spune că până acum a fost confirmat un singur de deces din cauza virusului gripei porcine A(H1N1).

Cancelarul german Angela Merkel a rostit un discurs în faţa camerelor reunite ale Congresului american, aducînd mulţumiri Statelor Unite pentru contribuţia la căderea Zidului Berlinului cu 20 de ani în urmă. Ea a spus că Germania nu va uita nicicând acest sprijin şi va rămâne un partener „puternic şi demn de încredere” al Statelor Unite. Angela Merkel este primul cancelar german care se adresează congresului american după Konrad Adenauer în 1957.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis astăzi că şcolile de stat italiene care au crucifixe în sălile de clasă violează dreptul copiilor să aleagă dacă sunt sau nu credincioşi. CEDO s-a pronunţat pentru înlăturarea crucilor, dar nu a obligat în mod expres autorităţile italiene să facă acest lucru. Se aşteaptă că decizia luată în urma plângerii unui părinte va da naştere unor controverse în Italia, unde până în 1984 biserica Romano Catolică a fost biserică de stat.

Parlamentul ar urma să stabilească astăzi data alegerii preşedintelui ţării. Speaker-ul Mihai Ghimpu a spus ieri că scrutinul va avea loc cel mai probabil la 10 noiembrie, cu o zi mai devreme decât termenul-limită prevăzut prin lege. Singurul candidat rămâne Marian Lupu. El este sprijinit de Alianţa pentru Integrarea Europeană, dar îi lipsesc opt voturi pe care le deţine opoziţia comunistă.

Premierul Vlad Filat se va întâlni cu preşedintele României Traian Băsescu la 13 noiembrie, la Bucureşti, iar la 20 noiembrie va fi primit la Ialta de premierul Rusiei, Vladimir Putin. Filat şi-a anunţat acest program aseară, la ProTV. El a mai spus că la Bucureşti speră să semneze convenţia micului trafic la frontieră, iar la Ialta va discuta condiţiile creditului oferit de ruşi Moldovei. De la învestirea în funcţie, Vlad Filat a vizitat Bruxelles-ul, unde a reafirmat dorinţa Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană.

Încă cel puţin 10 oameni au fost găsiţi bolnavi în Moldova de aşa-numita gripă porcină. Autorităţile medicale spun că noile cazuri de persoane infectate cu virusul A(H1N1) au fost confirmate la sfârşitul săptămânii trecute, iar printre cei infectaţi se numără şi trei copii. Bolnavii au fost internaţi la spitale în Chişinău, Orhei şi Soroca. Până în prezent, în Moldova au fost confirmate 28 de cazuri de îmbolnăvire şi un deces.

Premierul Ucrainei, Iulia Timoşenco, şi-a chemat la calm concetăţenii alarmaţi de epidemia de gripă şi de măsurile de răspuns luate de autorităţi, inclusiv închiderea şcolilor şi anularea întrunirilor publice timp de trei săptămâni. Timoşenco a spus că în Ucraina există peste 190.000 de cazuri de gripă obişnuită, însoţită de un număr mic de cazuri de infectare cu virusul gripei porcine. Autorităţile medicale au spus astăzi că numărul morţilor din cauza gripei a ajuns la 60. „Sarcina noastră este să aflăm care a murit de gripă obişnuită şi care de gripă porcină”, a spus Timoşenco.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama l-a felicitat pe Hamid Karzai pentru obţinerea unui nou mandat de preşedinte al Afganistanului şi l-a îndemnat să facă mai multe împotriva corupţiei. Potrivit purtătorului de cuvânt de la Casa Albă, preşedintele Obama s-a declarat „uşurat” de faptul că în Afganistan, complicatul proces electoral s-a încheiat. Karzai a primit un nou mandat pe cinci ani după ce rivalul său Abdullah Abdullah s-a retras din cursă, făcînd inutil turul al doilea de scrutin, programat pentru 7 noiembrie.

Cresc presiunile internaţionale asupra Iranului, care este îndemnat tot mai insistent să accepte un acord mediat de ONU, referitor la programul său nuclear. Şeful agenţiei atomice a Naţiunilor Unite Mohamed el Baradei a cerut ieri Teheranului să răspundă de îndată propunerii internaţionale. Iar secretarul de stat american Hillary Clinton a spus că Iranul se află într-un „moment crucial”. Acordul mediat de ONU prevede ca uraniul destinat producerii de energie în Iran să fie procesat în Franţa şi Rusia. Astfel, ar scădea riscul folosirii lui în scopuri militare.

Fostul lider al sârbilor bosniaci Radovan Karagici ar urma să compară astăzi în premieră la procesul său de la Haga. Până acum, Karagici a boicotat procesul început săptămâna trecută, spunînd că nu i s-a dat destul timp ca să-şi pregătească apărarea. Karagici, care a refuzat avocatul din oficiu şi se apără singur, este acuzat de genocid, crime de război şi crime împotriva omenirii pe care le-ar fi comis în timpul războiului bosniac, în anii 1992-1995.

Curtea Constituţională a Cehiei urmează să decidă astăzi dacă Tratatul de la Lisabona corespunde legilor ceheşti. Dacă răspunsul va fi pozitiv, va cădea ultimul obstacol în calea ratificării documentului în toate ţările Uniunii Europene. Cehia este singura ţară care nu l-a ratificat încă. Tratatul prevede reforma instituţiilor europene, inclusiv înfiinţarea postului de preşedinte al Uniunii Europene.

Premierul rus Vladimir Putin a sugerat Uniunii Europene să ofere Ucrainei un miliard de dolari pentru a o ajuta să-şi achite consumul gazelor naturale primite din Rusia. După o convorbire cu premierul danez Lars Loekke Rasmussen, Putin a spus că Uniunea Europeană „are bani” pentru a ajuta Ucraina. Putin avertizase duminică preşedinţia suedeză a Uniunii Europene asupra unor posibile întreruperi în furnizarea gazelor către consumatorii europeni din cauza problemelor cu plăţile pe care le are Ucraina, principala ţară de tranzit

Fostul ministru al Apărării şi director al serviciilor speciale, Valeriu Pasat a revenit la Chişinău după de 2 ani, spunînd că doreşte încheierea grabnică de către procurori a tuturor dosarelor împotriva sa. Refugiat la Moscova după achitarea în dosarul vânzărilor de avioane militare, Pasat nu a putut reveni până acum pentru că îi expirase paşaportul iar vechile autorităţi refuzau să-i elibereze altul. El a primit paşaportul nou luna trecută.

La sosirea la Chişinău, Pasat a spus că se află la dispoziţia procurorilor care instrumentează dosarele privind presupusa sa implicare într-o tentativă de lovitură de stat în 2005 şi încercarea de a-l asasina pe liderul PPCD Iurie Rosca.

Premierul rus Vladimir Putin a sugerat Uniunii Europene să ofere Ucrainei un miliard de dolari pentru a o ajuta să-şi achite consumul gazelor naturale primite din Rusia. După o convorbire cu premierul danez Lars Loekke Rasmussen, Putin a spus că Uniunea Europeană „dispune de bani” pentru a ajuta Ucraina. Putin avertizase ieri preşedinţia suedeză a Uniunii Europene asupra unor posibile întreruperi în furnizarea gazelor către consumatorii europeni din cauza problemelor cu plăţile pe care le are Ucraina, principala ţară de tranzit.

Un procuror rus a anunţat că omul de afaceri israelian de origine rusă Shabtai Kalmanovic, proprietarul unei echipe importante de baschet feminin, a fost împuşcat mortal la Moscova. Anatoli Bagmet, şeful comisiei de anchetă a procuraturii de la Moscova a declarat că victima a fost împuşcată de 20 de ori de persoane necunoscute. Kalmanovic era proprietarul clubului Spartak Moscova.

Un procuror al Naţiunilor Unite l-a acuzat pe fostul lider al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic de orchestrarea masacrului de la Srebrenica în iulie 1995, când au fost asasinaţi aproximativ 8 mii de bărbaţi şi băieţi musulmani. Vorbind la procesul lui Karadzic la tribunalul de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, procurorul Alan Tieger a spus că fostul lider al sârbilor bosniaci neagă responsabilitatea pentru genocid deşi „adevărul îl condamnă”.

Karadzic a refuzat până acum să participe la audierile începute luna trecută pe motiv că are nevoie de timp pentru a-şi pregăti apărarea. Dar a promis să fie prezent la audierile de marţi, 3 noiembrie.

Speakerul Mihai Ghimpu a spus că Parlamentul va lua mâine decizia ca alegerile prezidenţiale să aibă loc pe 10 noiembrie. Noua procedură permite participarea unui singur candidat, amânarea alegerilor în cazul lipsei de cvorum la şedinţa Parlamentului şi alegeri repetate în cel mult 30 de zile de la primul eşec. Singurul candidat rămâne Marian Lupu. El este sprijinit de Alianţa pentru Integrarea Europeană, dar îi lipsesc opt voturi pe care le deţine opoziţia comunistă.

Candidatul prezidenţial Marian Lupu a confirmat că Partidul Democrat pe care-l conduce va semna un parteneriat cu partidul rus de guvernare „Rusia Unită”, condus de premierul Vladimir Putin. Întors dintr-o vizită efectuată sâmbătă la Moscova, Lupu a spus că Rusia îşi doreşte alegerea grabnică a unui preşedinte la Chişinău, dar a dezminţit că el ar miza pe sprijin rusesc pentru a fi ales: „Această preocupare se face resimţită nu doar din zona estică, ci, în egală măsură resimt aceste preocupări din partea Bruxelles-ului, din partea Washington-ului”.

Vizita lui Marina Lupu la Moscova a fost precedată de o vizită a liderului comunist Vladimir Voronin.