Ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski a pledat, din nou, pentru staţionarea de trupe americane în noile ţări membre NATO, cum ar fi tara sa sau Cehia. Mai ales după ce administraţia Obama a renunţat la planul de a amplasa în aceste două ţări elemente ale scutului anti-rachetă. Vorbind la Washington, la Centrul pentru studii strategice şi internaţionale, Sikorski a arătat că ce a dat Germaniei de vest securitate, dupa al doilea război mondial, nu a fost articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic, ci prezenţa a 300 de mii de militari americani. „În Polonia”,a continua Sikorski ironic, „avem maximum 6 militari americani, paza ambasadei Statelor Unite”.

Serbia a anunţat că va înainta oficial o cerere de admitere în Uniunea Europeană până în luna decembrie. Olanda se opune deschiderii de negocieri şi pune ca o pre-condiţie arestarea liderului miliar al sârbilor bosniaci Ratko Mladic.

Numarul cazurilor confirmate de gripa pandemica se ridica acum la 65, a informat Ministerul Sanatati de la Chisinau. Testele de laborator au confirmat 15 cazuri noi de gripa pandemica. Pana acum s-au confirmat numai doua decese ca urmare a imbolnavirii cu virusul H1N1.

Ministrul sanatatii a asigurat intr-o conferinţă de presă că nu se poate vorbi de o epidemie de gripă nouă în Moldova. Vladimir Hotineanu a asigurat deasemeni ca pana la mijlocul lunii decembrie vor fi achizitionate 200 - 300 de mii de doze de vaccin contra gripei pandemice. 20 de mii ar putea fi aduse chiar mai repede, din România - a mai declarat ministrul sanatatii, citat de agenţia Info Prim.

Asociatia farmacistilor a informat astazi ca cererea de medicamente antivirale, cum ar fi Tamiflu, a crescut de 10 ori. A crescut si cererea de masti, desi eficienta acestora este pusa sub semnul intrebarii de multi experti.

In Romania au fost inregistrate 727 de cazuri de gripa pandemica dar nici un deces.

Ministrul ucrainean al sanatatii a informat ca 95 de ucrainieni au murit pana acum, in urma gripei pandemice.

Potrivit primului barometru de opinie, realizat dupa schimbarea de putere la Chisinau, echilibrul de forte intre actualele partide parlamentare ramane neschimbat. Sondajul realizat de Institutul de marketing si sondaje IMAS arata ca singurele modificari ar putea avea loc in cadrul Aliantei pentru integrare europeana: Partidul Democrat ar urca la peste 18 la suta, depasind Partidul Liberal Democrat, iar Alianta „Moldova Noastra” ar putea sa nu mai intre in parlament.

Comisia parlamentara de ancheta pentru elucidarea cauzelor si efectelor demonstratiilor din aprilie a apelat la cetateni sa dea comisiei orice informatie veridica pe care o au despre cele petrecute in centrul Chisinaului dupa alegerile generale. Comisia, condusa de Vitalie Nagacevshi, are 60 de zile pentru a intocmi un raport despre demonstratii, actele de violenta si incidentele din arestul politiei.

In cadrul Cancelariei de stat, condusa de Victor Bodiu, se creeaza doua birouri noi: pentru reintegrare teritoriala si pentru integrare europeana. Tot cancelaria de stat va coordona descentralizarea administrativa si relatia guvernului cu autoritatile locale.

Tribunalul international pentru crimele de razboi in fosta Iugoslavie l-a obligat pe fostul lider al sarbilor bosniaci Radovan Karadzic sa accepte un avocat, care sa-l reprezinte. Procesul va fi reluat in martie 2010. Prezenta avocatului asigura ca procesul poate continua chiar daca Karadzic ar decide sa boicoteze sedintele.

Natiunile Unite au decis sa evacueze temporar sute de colaboratori din Afganistan. Este vorba de aproximativ 600 de colaboratori, definiti de ONU drept neesentiali.

ONU are circa 5.600 de reprezentanti in Afganistan, majoritatea afgani. Decizia de evacuare a venit in urma atacului terorist din 28 octombrie, care a avut ca tinta o casa de oaspeti ONU. Cinci functionari ONU au fost ucisi, alaturi de 5 afgani.

Germania si Rusia au reactionat cu iritare la anuntul companiei americane General Motors ca renunta la planul de a vinde firma OPEL.

OPEL urma sa fie cumparat de un consortiu canadian, cu participarea bancii ruse Sberbank si cu garantii financiare acordate de guvernul german, care in schimb obtinuse promisiunea ca noul proprietar sa nu inchida fabricile OPEL din Germania.

General Motors a mai anuntat ca va elimina 10 mii de locuri de munca, cel putin jumatate in Germania, in cursul restructurarii firmei.

Premierul rus Vladimir Putin a anuntat ca guvernul va acoperi datoriile unicului producator de autoturisme AVTOVAZ dupa care va investi alte milioane de dolari in construirea unei noi linii de asamblare. Initial aceasta noua linie urma sa fie facuta in cooperare cu OPEL.

Avtovaz intentioneaza pentru moment sa elimine un sfert din locurile de munca, ca urmare a reducerii drastice a vanzarilor pe piata rusa.

Banca nationala americana, Rezervele Federale, a confirmat faptul ca economia Statelor Unite este pe cale de redresare. Ultimele date indica, surprinzator, o crestere anuala de 3,5 la suta. Rezervere Federale au declarat ca totusi vor mentine rata dobinzii cheie la 0,25 pina la 1 la suta. Banca Europeana a decis deasemni si pastreze dobinda la 1 la suta.

Guvernul suedez a aprobat astazi ca zona sa de interes din Marea Baltica sa fie traversata de gazoductul North Stream. Gazoductul va lega direct Rusia de Germania prin Marea Baltica si va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Proiectul ruso-german este criticat de Ucraina si Polonia, intre altele, tari care pierd astfel venituri din tranzitul gazului rusesc. Alte tari din Uniunea Europeana critica faptul ca North Stream va mari si mai mult dependenta Europei occidentale de gazul rusesc.

Guvernul a anunţat prelungirea vacanţei de toamnă cu o săptămână pentru a preveni răspândirea virusului gripei porcine, A(H1N1). Toate instituţiile de învăţământ vor fi închise până pe 15 noiembrie. Autorităţile au recomandat părinţilor să nu-şi trimită copiii nici la grădiniţe şi au avertizat moldovenii să evite călătoriile în ţările cu risc sporit de infectare cu noul virus gripal. Până ieri în Moldova au fost confirmate 42 de cazuri de gripă pandemică, dintre care 11 - în instituţii de învăţământ. În 2 cazuri bolnavii au decedat, pentru că s-au adresat medicului târziu. Guvernul a decis să procure 500 de mii de doze de vaccin "Tamiflu" împotriva noului virus.

Republica Belarus a anunţat marţi primele şapte decese cauzate de gripa porcină. Ministerul Sănătăţii de la Minsk a spus că în ultimele 2 săptămâni s-au înregistrat 19 cazuri fatale de pneumonie, iar noul virus gripal A(H1N1) a fost confirmat în şapte dintre acestea. Autorităţile de la Minsk mai spun că virusul a fost depistat în total la 85 de cetăţeni beloruşi, 31 dintre care sunt internaţi la spital.

Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenco şi-a acuzat rivalii politici de neglijenţă criminală în felul cum au reacţionat faţă de răspândirea gripei porcine. Acuzaţiile lansate pe fondul campaniei electorale prezidenţiale vin la câteva zile după ce guvernul Timoşenco a introdus măsuri severe, între care interzicerea întrunirilor publice chiar înainte ca preşedintele Iuşcenco să-şi lanseze campania electorală. El a spus că principalii săi contracandidaţi, premierul Iulia Timoşenco, fostul premier Victor Ianucovici şi speakerul Volodimir Litvin au ştiut cu toţii despre pericolul gripei porcine când au organizat manifestaţii în masă pentru a-şi lansa propriile campanii.

Parlamentul de la Bucureşti a respins guvernul format de Lucian Croitoru, premierul desemnat de preşedintele Traian Băsescu. Împotrivă a votat noua majoritate parlamentară a social-democraţilor, liberalilor şi partidului maghiarilor din România. Votul din Parlament, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale, pune in pericol încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional privitor la un împrumut de 20 de miliarde de euro.

Casa Albă de la Washington a exprimat îngrijorări în legătură cu intervenţia violentă a forţelor de ordine împotriva protestatarilor antiguvernamentali din Iran. Poliţia iraniană a folosit bastoane şi gaze lacrimogene pentru a dispersa, miercuri, un protest al opoziţiei la Teheran, care a avut loc în paralel cu manifestările oficiale la 30 de ani de la asaltul din timpul revoluţiei islamice împotriva ambasadei Statelor Unite. Înainte de aniversare, preşedintele american Barack Obama declarase că Statele Unite şi Iranul ar trebui să depăşească starea de „suspiciune, neîncredere şi confruntare”.

Adunarea Generală ONU urmează să continue astăzi dezbaterile pe tema rezoluţiei care acuză militanţii Hamas, dar în primul rând Israelul, de crime de război în timpul recentului conflict din Fâşia Gaza. Zeci de ţări au exprimat miercuri sprijinul pentru rezoluţia care va cere israelienilor şi palestinienilor să investigheze afirmaţiile despre crime de război făcute în aşa numitul raport Goldstone. Camera Reprezentanţilor din Congresul american a cerut preşedintelui Barack Obama să nu sprijine constatările raportului.

Premierii din Croaţia şi Slovenia au semnat acordul prin care graniţa comună va fi delimitată prin arbitraj internaţional. Înţelegerea înlătură obstacolul din calea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană. Slovenia, membră a Uniunii, blocase în decembrie trecut negocierile de aderare cu ţara vecină. Premierul croat, Jadranka Kosor şi cel sloven, Borut Pahor au semnat acordul la Stockholm, capitala Suediei, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Documentul mai trebuie ratificat de Parlamentele ţărilor semnatare.

Autorităţile pakistaneze bănuiesc că un avion nepilotat american a lansat două rachete în provincia de graniţă cu Afganistanul, Waziristanul de Nord, unde operează talibanii şi Al-Qaeda. Surse din serviciile speciale pakistaneze au declarat agenţiei Reuter că doi oameni au fost ucişi.

Cu ocazia unei ceremonii la Washington, marcînd două decenii de la căderea zidului de la Berlin, membri ai conducerii Comisiei Helsinki din Statele Unite au declarat că guvernul de la Washington trebuie să conducă lupta împotriva noilor instrumente de reprimare a drepturilor omului. Preşedintele Comisiei, senatorul Benjamin L. Cardin a declarat că zidurile care separă oamenii sau îi încarcerează nu sunt construite întotdeauna din cărămizi şi mortar. Din acest motiv, a adăugat Cardin, Statele Unite trebuie să-şi reafirme angajamentul pentru drepturile omului ca o obligaţie morală de a susţine dreptul internaţional şi principiul universal ale libertăţii.

Adresîndu-se invitaţilor, printre care au fost remarcaţi ambasadorii Germaniei şi României, senatorul republican Sam Brownback a declarat că tiraniile din zilele noastre se disting prin modul în care cenzurează şi reprimă informaţiile electronice. Din acest motiv, lupta pentru libertate se va duce în viitor nu atît prin forţa armelor ci prin cablurile de transmisie rapidă a informaţiilor.

In vederea prevenirii raspindirii gripei de tip nou H1N1, guvernul de la Chisinau a decis ca toate institutiile de invatamint din republica Moldova sa aibe o vacanta timp de o saptamina, adica intre 9 si 15 noiembrie si a recomandat parintilor sa nu trimita copiii la gradinita. Potrivit agentiei UNIMEDIA, cabinetul Filat a hotarit sa fie lansata o avertizare prin care sa se recomande moldovenilor sa evite deplasarea in tarile cu risc sporit de infectare cu acest noi virus de gripa.

Guvernul Vlad Filat a nominalizat mai multi ministrii adjuncti. La economie a fost numit Octavian Calmac care a participat, de a lungul carierei sale, la negocierile cu Organizatia Mondiala a Comertului. La externe, a fost confirmata in functia de viceministru Natalia German, fiica primului presedinte al R. Moldova, Mircea Snegur. Guvernul a avansat si candidatul Aliantei pentru functia de guvernator al Bancii Nationale a Moldovei. Este vorba de Dorin Dragutanu. Candidatura va fi supusa votului in plenul Parlamentului vineri, 6 noiembrie. Candidatura sa a fost avansata de Partidul Liberal. A fost schimbat din functie si directorul de la centrul pentru combaterea coruptiei si crimelor economice, Sergiu Burduja cu Viorel Chetraru.

Dialogul politic intre Chisinau si Tiraspol trebuie sa continue, pentru ca este mai bun decat orice ultimatum, a declarat secretarul Consiliului Superior de Securitate si Aparare al Ucrainei, Raisa Bogatireva, la intalnirea de la Tiraspol cu liderul transnistrean Igor Smirnov, transmite agentia Info-Prim Neo.

Ucraina, in calitate de stat garant in procesul de negocieri, considera important sa se actualizeze "Planul Iuscenco", propus de presedintele ucrainean in 2005.

Documentul contine 7 pasi, pe care ar trebui sa-i faca Transnistria pentru a obtine un statut special in cadrul Republicii Moldova reunificate. Acest plan presupune ca Transnistria va deveni independenta, in caz ca Moldova va dori sa adere la un alt stat.

Igor Smirnov a spus ca in 2006 populatia din Transnistria si-a expus la referendum lipsa de dorinta de a adera la Republica Moldova.

Pe 6 noiembrie la Viena la OSCE are loc o noua intilnire pentru reluarea negocierilor in problema transnistreana in formatul 5 plus 2 - adica Moldova, Tiraspolul ca parti, Rusia, Ucraina si OSCE ca mediatori si Statele Unite si Uniunea Europeana ca observatori.

Republica Moldova incalca drepturile fundamentale ale cetatenilor moldoveni din Transnistria. Aceasta este concluzia studiului „Libertatea si securitatea persoanei in regiunile de conflict" elaborat de Asociatia „Promo-LEX”. Studiul e realizat in cadrul unui proiect implementat cu suportul Balkan Trust for Democracy si Black Sea Trust for Regional Cooperation, transmite Info-Prim Neo.

Potrivit presedintele „Promo-LEX”, Ion Manole, atunci cand sunt sesizate incalcari pe teritoriul din stanga Nistrului, fortele de ordine din Moldova dau din umeri si spun ca nu pot face nimic din cauza ca nu controleaza acest teritoriu. Aceasta in conditiile in care Guvernul moldovenesc este obligat sa asigure respectarea drepturilor tuturor cetatenilor tarii.

Vicepremierul pe probleme de reintegrare, Victor Osipov a spus ca autoritatile trebuie sa-si concentreze atentia asupra problemelor reale ale cetatenilor moldoveni in stanga Nistrului, care nu se vad din spatele problemelor politice. Acest subiect, precum si incalcarea dreptului la circulatie si situatia detinutilor in izolatorul de la Tiraspol, vor fi abordate in cadrul discutiilor de la Viena” din 6 noiembrie, a declarat Osipov.