Plenara Comitetului Central al Partidul Comuniştilor a obligat deputaţii comunişti să nu voteze la alegerile prezidenţiale de mâine candidatura lui Marian Lupu. Un lider comunist, Grigore Petrenco a spus că opoziţia va explica mâine în Parlament motivele deciziei. Deputatul comunist Vladimir Ţurcan a spus că nu va vota nici el. Chiar dacă nu este membru de partid şi nu se supune Comitetului Central, Ţurcan a spus că nu votează pentru că noua procedură a alegerilor la care poate participa un singur candidat i se parte anticonstituţională.

Încă 93 de cazuri de infectare cu noua gripă au fost înregistrate la sfârşitul săptămânii trecute. Până în seara zilei de duminică numărul total depăşise 300, inclusiv 3 decese. Ministerul Sănătăţii a anunţat că o femeie din Ceadâr-Lunga şi un tânăr din Calarasi se aflau astăzi în stare gravă. Ministerul a decis să extindă numărul de spitale pentru internarea celor infectaţi cu virusul A(H1N1) şi să repartizeze medicamente antivirale medicilor de familie care vor trata la domiciliu formele uşoare de îmbolnăvire. Guvernul aşteaptă în cursul săptămânii primele 200 de mii de doze de vaccin împotriva noii gripe.

Un oficial român aşteaptă o participare sporită a cetăţenilor români din Republica Moldova la alegerile prezidenţiale şi referendumul de pe 22 noiembrie. Eugen Tomac, secretarul de stat în ministerul român de Externe pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a declarat la Chişinău că speranţele sale se întemeiază pe sporirea numărului de secţii de vot în Republica Moldova. Faţă de cele 2 secţii în capitala moldoveană la scrutinul precedent, acum vor fi deschise 13 secţii de vot, 4 la Chişinău şi 9 în provincie.

Întreprinderea Moldova Gaz speră să încheie în următoarele două zile reparaţiile la gazoductul magistral către Balcani, avariat duminică dimineaţa de o explozie în raionul Căuşeni. Moldova Gaz nu cunoaşte deocamdată cauza exploziei produse între satele Săiţi şi Opaci, care a lăsat fără gaze 34 de localităţi din sud-estul Moldovei. O comisie de stat înfiinţată astăzi are la dispoziţie 10 zile pentru a întocmi un raport amănunţit. Este a doua explozie pe un gazoduct din Moldova în jumătate de an. Premierul Vlad Filat a cerut oficialilor de la Moldova Gaz o revizie a tuturor conductelor. Ultima revizie a avut loc în 2005.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu i-a spus reprezentantului special al preşedinţiei elene a OSCE, Charalambos Christopolous că retragerea trupelor şi armamentului rusesc din stânga Nistrului este indispensabilă unei soluţii a conflictului transnistrean în cadrul unei Moldove integre. Christopolous conduce o delegaţie de documentare trimisă de preşedinţia greacă a OSCE la Chişinău, în urma negocierilor informale în formatul 5+2, organizate vineri la Viena.

Vicepremierul moldovean responsabil cu reglementarea transistreană, Victor Osipov a descris la Europa Liberă drept “bună” prima întrevedere pe care a avut-o la Viena cu reprezentantul Transnistriei, Vladimir Iastrebciak.

Cancelarul german Angela Merkel i-a mulţumit astăzi fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov pentru că a făcut posibilă căderea Zidului Berlinului cu 20 de ani în urmă. Însoţită de Gorbaciov, de fostul preşedinte polonez Lech Walesa şi de foşti lideri disidenţi est germani, Merkel a vizitat primul punct de control deschis pe 9 noiembrie 1989. Merkel, ea însăşi născută în Germania de Est, a spus că este o zi festivă nu doar pentru ţara sa, ci pentru întreaga Europă, pentru toţi cei care se bucură de mai multă libertate.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat un amendament de lege care extinde baza legală pentru folosirea forţelor armate ruse în străinătate. Legea nouă îi permite preşedintelui rus să trimită trupe peste hotare pentru a apăra unităţile militare ruseşti din străinătate în caz de atac, pentru a împiedica acte de agresiune din partea altui stat, pentru a-i apăra, în caz de nevoie, pe cetăţenii ruşi din străinătate, pentru a escorta navele comerciale ruseşti şi a combate pirateria. Legea precedentă îi permitea preşedintelui rus să trimită trupe peste hotare doar pentru combaterea terorismului sau pe baza unor tratate internaţionale.

Concernul rus Gazprom a confirmat că Ucraina şi-a plătit consumul de gaze pentru luna octombrie. Gazpromul a confirmat primirea banilor la câteva zile după ce premierul Vladimir Putin avertizase Uniunea Europeană că Ucraina pare să aibă probleme cu plata facturilor şi că este posibilă o nouă întrerupere a livrărilor de gaze prin Ucraina către ţările europene.

Concernul rus Gazprom a anunţat că profitul său net a înregistrat în prima jumătate a anului o scădere de aproape 50 la sută faţă de perioada similară a anului trecut şi au ajuns la 10.6 miliarde de dolari. Cea mai mare companie de gaze din lume a precizat că cheltuielile de întreţinere şi obligaţiile financiare au crescut cu 105 procente, reflectînd scumpirea gazelor pe care le cumpără din Asia Centrală. Gazpromul, care vinde Europei 65% din exportul de gaze, a avut de suferit şi din cauza scăderii cererii pe fondul recesiunii economice globale.

Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco s-a pronunţat împotriva introducerii stării de urgenţă pe fondul epidemiei de gripă. El a făcut declaraţia în legătură cu temerile că starea de urgenţă poate duce la amânarea alegerilor prezidenţiale din ianuarie. Ministerul ucrainean al Sănătăţii spune că infecţiile respiratorii au făcut 144 de victime în Ucraina, iar zeci de mii de oameni au fost internaţi la spital. 14 victime au murit din cauza gripei porcine.

Iranul a acuzat de spionaj trei cetăţeni americani deţinuţi. Agenţia oficială IRNA îl citează pe procurorul general de la Teheran, Abbas Jafari Dolatabadi cu declaraţia că cercetările continuă. Cei trei au fost reţinuţi de grănicerii iranieni pe 31 iulie în apropiere de graniţa cu Irakul. Familiile lor şi autorităţile americane spun că ei au traversat graniţa din greşeală în timp ce se aflau într-o excursie cu bicicletele. Secretarul de Stat american Hillary Clinton a spus că nu există dovezi care să sprijine acuzaţiile iraniene.

Premierul rus Vladimir Putin a spus că are sentimentul de nostalgie după Germania de est, unde activase ca agent KGB. Într-un interviu la postul NTV, Putin a spus că are amintiri plăcute despre cei 5 ani petrecuţi la Dresda, timp în care a luat lecţii de germană, a făcut excursii în munţi şi a avut contacte cu agenţii est-germani. Dar premierul rus a spus că este bucuros că Rusia şi Germania reunificată au o relaţie aşezată „pe o nouă bază” ceea ce face ca „orice nostalgie să fie secundară”.

Preşedintele afgan Hamid Karzai a pledat pentru relaţii comerciale mai strânse cu alte ţări musulmane, aşa încât Afganistanul să poată ieşi din cercul vicios al violenţelor. Karzai a făcut declaraţia la Istanbul unde se află în prima sa vizită în străinătate după realegerea ca preşedinte şi participă la un summit al Organizaţiei Conferinţei Islamice. La summit-ul axat pe măsuri de depăşire a sărăciei în cele 57 de ţări membre, preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad s-a pronunţat pentru programe economice bazate pe principiile islamice şi a spus că ordinea economică globală are nevoie de „o schimbare profundă”.

18 copii au fost scoşi ilegal din ţară anul acesta, iar 130 de femei au fost traficate în scopul exploatării sexuale. Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, reunit astăzi pentru prima dată într-o componenţă nouă, a constatat că numărul total al cazurilor de trafic înregistrate anul acesta este de 452. Au fost intentate tot atâtea dosare penale, iar vinovaţii au fost descoperiţi şi condamnaţi în aproape 15 la sută din cazuri. Premierul Vlad Filat l-a numit astăzi în fruntea comitetului pe ministrul de Externe Iurie Leancă şi a spus că oprirea traficului va fi o prioritate a guvernului său.

Se împlinesc 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Se aşteaptă ca mii de persoane să participe astăzi la ceremoniile care vor marca caderea Zidului si a comunismului. La Berlin se vor afla Mihail Gorbaciov, ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, alături de Lech Walesa, fost lider al Solidarităţii poloneze si primul preşedintele al Poloniei post-comuniste. La manifestaţia găzduită de cancelara Germaniei, Angela Merkel, vor mai participa preşedintele Franţei şi premierul Marii Britanii precum si Hillary Clinton, secretarul de stat american.
În ajunul ceremoniilor de la Berlin, d-na Clinton a lansat un nou apel, cerând americanilor şi europenilor să combată orice formă de extremism.
Pe de altă parte, premierul rus Vladimir Putin a declarat, intr-un interviu cu un canal german de televiziune, că-şi aduce aminte cu plăcere de anii petrecuţi în Germania de est. Putin, ca ofiţer KGB, a rezidat în RDG între 1985-1990.

Numărul cazurilor confirmate de gripă pandemică se ridică acum la 269, a informat ministerul sănătăţii de la Chişinău. Numărul deceselor a crescut la 3, ultimul caz fiind înregistrat in raionul Ciadir-Lunga.

Toate instituţiile medico-sanitare au fost puse în carantină. Prin ordinul Ministerului Sanatatii, s-a decis ca, in perioada cu risc sporit de infectare cu infectii respiratorii virale, femeile gravide si copiii să fie îngrijiţi acasă. În general vor fi evitate internările în spital, cu excepţia cazurilor grave.

În România, numărul cazurilor conformate de gripă pandemică se ridică acum la 907. Iar in Ucraina, ministerul sănătăţii informează că 144 de persoane au murit în urma epidemiei de gripă. 14 decese au fost confirmate ca fiind provocate de virusului gripei pandemice. Cu toate acestea, preşedintele Victor Iuşenco a declarat că nu crede în necesitaea de a se decreta stare de urgenţă. Un consilier prezidenţial afirmase să această masură ar putea fi necesară la fel ca amânarea alegerilor prezidenţiale, din ianuarie în luna mai.

Duminică dimineata, o explozie puternică a avariat un segment din gazoductul Razdelnaia – Ismail, in zona raionului Căuşeni. Ca urmare, 34 de localitati (10 in raionul Causeni si 24 in raionul Stefan Voda) rămân fără gaze. Tranzitul gazelor spre Balcani nu a fost însă oprit, el a putut fi deviat. Explozia puternică nu a produs victime iar autorităţile încearcă încă să stabilească cauzele exploziei. Moldovagaz informează că gazoductul ar putea fi reparat în două zile iar până pe 15 noiembrie ar putea fi relaută livrarea normală de gaze.

În cursa pentru preşedinţia Republicii Moldova se află un singur candidat: Marian Lupu, preşedintele partidului democrat, candidatul Alinaţei pentru Integrare europeană. Primul vot în parlament va avea loc marţi. Lui Marian Lupu îi lipsesc 8 voturi iar până acum, partidul comuniştilor a refuzat categoric să voteze pentru orice candidat al Aliantei. Dacă preşedintele nu este ales, nici în al doilea tur de scrutin, în decurs de cîteva luni vor fi organizate noi alegeri generale.

Noul premier desemnat al României, Liviu Negoiţă, va prezenta astăzi în Parlament lista guvernului său – fără mari şanse de a câştiga sprijinul opoziţiei, care deţine majoritatea absolută. Partidul social-democrat, Partidul naţional-liberal si Uniunea democrată a maghiarilor susţin în continuare candidatura primarului oraşului Sibiu, Klaus Johannis, respinsă însă de preşedintele Traian Băsescu. Pe 22 noiembrie are loc primul tur al alegerilor prezidențiale, concomitent cu un referendum, iniţiat de preşedintele Băsescu, privind reducerea Parlamentului la o instituţie unicamerală. Anul acesta, pentru prima dată, alegerile prezidenţiale nu au loc odată cu cele generale.

Preşedintele reales al Afganistanului, Hamid Karzai a promis că în noul său guvern nu va fi loc pentru persoane corupte. Într-un interviu cu postul public american de televiziune, PBS, Karzai a atras atenţia că şi ţările donatoare poartă o parte din responsabilitate pentru răspâdirea corupţiei, deoarece nu au impus un sistem dur de verificare. Karzai a respins însă toate acuzaţiile de corupţie la adresa unor înalţi funcţionari, mai ales la adresa fratulu său, acuzat de trafic cu opium.

Preşedintele Israelului, Simon Peres l-a îndemnat pe liderul palestinian Mahmud Abbas să revină asupra ideei de a nu mai candida la alegerile prezidenţiale din ianuarie. Argumentul lui Abbas a fost că nu mai poate înainta în negocierile de pace cu Israelul. Peres, vorbind la o ceremonie în memoria premierului asasinat Yitzhak Rabin, a reamintit că Abbas a fost cel care a semnat acordurile de la Oslo, alături de Rabin şi de el – acorduri care au adus autonomia teritoriilor palestiniene.

Camera reprezentanţilor din Congresul american a aprobat dar cu o majoritate de numai 5 voturi, propunerea preşedintelui Obama de restructurare a sistemului de ajutor medical. Prin această reformă, cea mai serioasă din ultimii 40 de ani, Obama speră să reducă, pe de o parte, costurile pentru asistenţă medicală (unele din cele mai ridicate din lume) iar, pe de altă parte, vrea sa ofere un minimum de asigurare medicala celor peste 35 de milioane de americani, care nu au in acest moment, nici o asigurare. Legea aprobata in Cameră trebuie acum pusă de acord cu varianta existentă Senat și votată de senatori, înainte de a fi promulgată de preşedintele Obama.

Încă o persoană a decedat în urma unei infecţii gripale cu virusul H1N1 - a informat Ministerul sănătăţii de la Chişinău. În Moldova, numărul total al victimelor s-a ridicat acum la 3 iar numărul cazurilor confirmate de gripă pandemică la 208.

Ministerul sănătăţii din Ucraina infomează că 135 de persoane au murit în urma epidemiei de gripă. 14 cazuri au fost confirmate ca fiind provocate de virului gripei pandemice. Din octombrie, 870 de mii de persoane au avut gripa sau infecţii respiratorii acute. Slovacia a anuntat ca nu mai lasa decât un punct de graniţa deschis la frontiera cu Ucraina.

La miezul nopţii trecute s-a scurs temenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale iar Marian Lupu, liderul partidului democrat, rămâne singurul candidat. Primul vot în Parlament va avea loc marţi, 10 noiembrie.