In cadrul Procuraturii Generale va fi creata o secţie specializată privind examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv maltratarea si tortura, a informat Procurorul General Valeriu Zubco, in cursul unei intrevederi cu delegatia Oficiului reprezentantului Organizatiei Natiunilor Unite in Republica Moldova. Zubco a precizat că va lansa un numar de telefon special, la care orice cetăţean poate informa procurorii despre orice caz de maltratare sau abuz.

"Deocamdata, nu avem procurori pregatiti sa investigheze aceste cazuri, dar mizam pe donatorii straini, care vor contribui prin diferite metode la instruirea lor in cercetarea metodelor de depistare a torturii", a mentionat Procurorul General, citat de Moldpres.

In cadrul Procuraturii Generale va fi creata o secţie specializată privind examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, inclusiv maltratarea si tortura, a informat Procurorul General Valeriu Zubco, in cursul unei intrevederi cu delegatia Oficiului reprezentantului Organizatiei Natiunilor Unite in Republica Moldova. Zubco a precizat că va lansa un numar de telefon special, la care orice cetăţean poate informa procurorii despre orice caz de maltratare sau abuz.

"Deocamdata, nu avem procurori pregatiti sa investigheze aceste cazuri, dar mizam pe donatorii straini, care vor contribui prin diferite metode la instruirea lor in cercetarea metodelor de depistare a torturii", a mentionat Procurorul General, citat de Moldpres.

Parlamentul de la Chişinău a decis să amâne discutarea bugetului pe 2010 până la sfîrşitul lunii decembrie. Vineri, Parlamentul va decide dacă televiziunea publică va transmite in direct dezbaterile din 7 decembrie şi ultimul vot pentru alegerea preşedintelui.

Organizatia Promo Lex declara ca are informatii potrivit carora 8 detinuti din izolatorul din Rabnita ar fi fost doua zile in greva foamei, protestand impotriva tratamentului inuman la care sunt supusi. Potrivit presedintelui Pro Lex Ion Manole se pare ca incidentul a avut loc cu 10 sau 20 de zile in urma, ONG-ul fiind informat de localnici. Promo Lex a trimis un observator in regiune pentru a strange mai multe informatii.

In octombrie, Promo Lex a informat si despre greva foamei declarata de circa 90 de detinuti din izolatorul militiei din Tiraspol. Ion Manole deplange faptul ca nici un ONG sau organizatie internationala, precum OSCE, nu au acces la acesti detinuti.

Alianta pentru Integrare Europeana a depur din nou cadidatura lui Marian Lupu pentru presedintia tarii, votul va avea loc pe 7 decembrie, iar in cazul unui esec, parlamentul va fi dizolvat si vor avea loc noi alegeri anticipate, anul viitor. Marian Lupu ramane singurul candidat si are nevoie de 8 voturi din partea opozitiei comuniste pentru a fi ales.

La sfirsitul saptamanii va avea loc o noua plenara a Comitetului central al partidului comunistilor la care urmeaza sa fie decisa pozitia grupului parlamentar la votul din 7 decembrie. In partid exista opinii diferite, unii membri fiind pentru alegeri noi, altii – ca Vladimir Turcan– avertizand ca noi alegeri nu sunt de dorit. Pana acum, nici un comunist nu a facut o declaratie transanta in favoarea lui Lupu.

Partidul comunistilor a informat, intr-o declaratie de presa, ca Vladimir Voronin s-a intalnit cu ambasadorul american Asif Chaundry pentru o discutie legata de „situatia politica interna din Moldova”.

De ziua interantionala a persoanelor cu disabilitati, la Chisinau, toti parlamentarii au decis sa doneze o zi de salariu organizatiilor care se ocupa de copiii cu disabilitati.

Premierul rus Vladimir Putin a lasat de inteles ca ar putea candida din nou la presedintia tarii in 2012 . Putin a facut aceasta remarca intr-o emisiunea televizata traditionala, in care raspunde la intrebarile cetatenilor. In alta ordine de idei, Putin a apreciat ca Rusia a trecut de greul crizei financiare si a criticat din nou stilul de viata ostentativ al celor bogati .

Tot astazi, dar la Roma, presedintele Dimitri Medvedev a declarat si el ca se gandeste sa candideze in alegerile prezidentiale din 2012. „Daca Putin nu excluse posibilitatea, nici eu nu o fac” a declarat Medvedev la o conferinta de presa.

Ministrii de externe ai tarilor NATO, reuniti la Bruxelles, urmeaza sa discute perspectivele de aderare la Alianta ale Muntenegrului, Bosniei, Georgiei si Ucrainei. Se pare ca Muntenegrul este singura tara cu sanse reale de a primi un plan de actiune, care-i va deschide calea aderarii.

La Bruxelles va fi discutata si misiunea din Afganistan, mai ales dupa ce presedintele Statelor Unite Barack Obama a anuntat ca va trimite 30 de mii de trupe suplimentare dar si ca misiunea americana s-ar putea incheia in doi ani.

Vineri va avea loc, tot la Bruxelles, Consiliul NATO-Rusia.

In capitala Somaliei a avut loc un atentat terorist soldat cu 19 victime, intre care 3 membri ai guvernului. Atentatul a avut loc in cursul unei ceremonii de absolvire la facultatea de medicina, motiv pentru care majoritatea victimelor sunt tineri studenti.

Rusia s-a declarat dispusa sa sprijine campania internationala din Afganistan mai ales cu ajutoare economice si consilieri pentru modernizarea fortelor afgane de politie si militare. Marea Britanie, pe de alta parte, a anuntat ca va acorda Pakistanului un ajutor de 83 de milioane de dolari pentru stabilizarea situatiei din zona de granita cu Afganistanul. Iar Italia a declarat ca va trimite intre 500 si 1.500 de militari in Afganistan pentru suplimentarea fortelor NATO.

Cel mai mare producator de aluminiu din lume, conglomeratul rus RUSAL, a anuntat ca a semnat un acord cu peste 70 de creditori pentru restructurarea unei datorii de 17 miliarde de dolari. Rusal, care apartine oligarhului rus Oleg Deripaska, a negociat noi conditii pentru credite externe in valoare de peste 7 miliarde de dolari si pentru credite interne de aproape 5 miliarde de dolari.

Anul trecut, Deripaska era considerat cel mai bogat om din Rusia, dar revista FORBES estimeaza ca anul acesta, ca urmare a crizei economice, a pierdut in jur de 24 de miliarde de dolari .

Presedintele Rusiei Dimitri Medvedev se afla in prima sa audienta la Papa Benedict al 16-lea.

Astazi urmeaza sa soseasca in Moldova 5 mii de doze de vaccin impotriva gripei pandemice. Iurie Panzaru, seful centrului municipal de medicina preventiva, a precizat, citat de agentia Infro Prim, ca primii vaccinati vor fi angajatii din sistemul de sanate si femeille gravide. Potrivit Ministerului Sanatatii, in acest moment in Moldova sunt inregistrate peste 4000 de cazuri suspecte de gripa pandemica, aproape jumatate au fost confirmate. Numarul deceselor provocate de noul virus este de 13.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la comanda Institutului Viitorul, moldovenii ar dori sa isi aleaga prin vot direct presedintele si 56 la suta dintre cei chestionati se declara impotriva organizarii de alegeri anticipate, daca parlamentul nu va reusi la 7 decembrie sa aleaga presedintele Republicii Moldova.
Daca totusi anticipatele ar avea loc, Partidul Comunistilor ar obtine cele mai multe voturi, 33 la suta, urmat de Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat si Partidul Liberal, care ar acumula impreuna tot atâtea voturi, iar Alianta Moldova Noastra nu ar intra in Parlament.

Ministrul moldovean de Externe Iurie Leanca a propus la sedinta consiliului ministerial al OSCE de la Atena sa se inceapa negocierile pentru inlocuirea trupelor de mentinere a pacii in Transnistria cu o misiune multinationala de observatori civili. El a repetat ca Moldova este profund ingrijorata de prezenta militarilor si munitiilor rusesti in stânga Nistrului si ca retragerea va usura rezolvarea conflictului si depasirea crizei pe marginea Tratatului despre armele conventionale in Europa. Consiliul ministerial al OSCE si-a incheiat ieri lucrarile la Atena fara sa adopte vreo declaratie pe tema conflictului transnistrean.

Ministrii de externe din tarile Aliantei Nord Atlantice incep la Bruxelles o reuniune de 2 zile in care va fi discutata situatia din Afgamistan, relatia aliantei cu Rusia , Ucraina si Georgia. Potrivit site-ului aliantei, in cadrul comisiilor NATO – Ucraina si NATO - Georgia vor fi discutate progresele facute de aceste tari in ultimul timp cat si evolutiile de securitate din regiune. Ieri, Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat ca portile Aliantei continua sa fie deschise pentru Ucraina si Georgia, asa cum s-a hotarit acum 2 ani la reuniunea la virf a NATO de la Bucuresti, si ca cele doua tari vor putea adera la alianta cind vor fi pe deplin pregatite. Miine se asteapta sa aiba loc si consiliul NATO-Rusia, la care ar urma sa partucipe ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Ministrul american al Apararii Robert Gates a aparut in fata Comitetului pentru afaceri militare al Senatului si a declarat ca primii militari americani din contingentul aditional de 30 de mii de soldati vor ajunge in Afganistan in 2-3 saptamâni si vor ramâne acolo intre 18 si 24 de luni, iar retragerea lor in 2011 ar urma sa fie hotarita in functie de evolutia situatiei de pe teren. Gates a mai spus si ca sprijinul oferit de regimul de la Teheran talibanilor ar fi „mic si nesemnificativ”.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus si ea in fata comitetului ca Statele Unite nu sunt inchistate in hotarirea de a retrage militarii lor din Afganistan in iulie 2011 si ca situatia va fi reanalizata in functie de progresele de pe teren.

Premierul Rusiei Vladimir Putin urmeaza sa raspunda astazi intrebarilor venite de la cetateni in cadrul unei conferinte telefonice anuale. In perioada de cind se afla la putere – ca presedinte sau premier - Putin a avut şapte astfel de convorbiri telefonice cu cetăţenii.

Autoritatile regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud au anuntat ca guvernul de la Tbilisi a eliberat cinci sud osetini, ceea ce pare a fi un prim pas in cadrul schimbului de prizonieri mediat de oficiali europeni. Potrivit paginii oficiale din internet a Osetiei de Sud, cei cinci se aflasera in detentia autoritatilor georgiene din luna august. Ei au fost acompaniati pina la linia de demarcatie astazi de catre comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg. Eliberarea lor are loc intr-un moment in care Osetia de Sud a inceput judecarea a patru georgieni arestati in noiembrie sub acuzatia ca ar fi intrat ilegal in regiune, avind asupra lor explozibil.

Presedintele Consiliului National al maghiarilor din Romania, pastorul Laslo Tokes, care este deputat in Parlamentul European, a declarat ca in turul doi de scrutin pentru alegerea presedintelui Romaniei din 6 decembrie, va vota in favoarea actualului presedinte Traian Basescu. Tokes a spus: „Voi vota raul cel mai mic, adica pe Traian Basescu", precizind ca el nu are incredere in proiectul avansat de primarul Sibiului Klaus Johannis, propus ca premier in eventualitatea in care candidatul PSD in alegeri Mircea Geoana va cistiga scrutinul de duminica.

Institutul National Roman pentru Expertiza Criminalistica a anuntat, citat de Realitatea TV, ca imaginile video de la un miting electoral din 2004 al lui Traian Basescu, in care acesta parea sa fie lovit un copil, „ nu este autentica si nu este o copie a unei inregistrari video autentice”. Presa de la Bucuresti si cea din Rusia a acordat mare atentie acestei casete, iar Traian Basescu a anuntat ca va chema in instanta ziarul Gardianul, care a lasat-o pe piata cit si pe omul de afaceri liberal Dinu Patriciu, care ar fi in spatele acestui scandal electoral romanesc.

Autoritatile de la Tiraspol nu i-au permis aseara premierului Republicii Moldova, Vlad Filat sa asiste din tribune la Tiraspol la meciul de fotbal Sheriff Tiraspol - Steaua Bucuresti . Meciul s-a terminat la egalitate si, potrivit site-ului Unimedia, dupa competitie ar fi avut loc mai multe incidente intre suporterii celor doua echipe.

Rezultatele unui sondaj de opinie arată că 56 la sută dintre alegători nu-şi doresc alegeri parlamentare anticipate. Dacă totuşi anticipatele ar avea loc din cauza unui nou eşec de a alege şeful statului în Parlament, Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi, 33 la sută, urmat de Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal, care ar acumula împreună tot atâtea voturi, iar Alianţa Moldova Noastră nu ar intra în Parlament. Sondajul centrului CBS-AXA la comanda institutului „Viitorul” mai arată că majoritatea alegătorilor doresc ca şeful statului să fie ales prin vot popular, direct.

Liderul PD Marian Lupu a spus că nu sprijină ideea adoptării unei constituţii noi. El a spus la o conferinţă de presă că pledează numai pentru modificarea prevederii constituţionale privitoare la alegerea şefului: "Circa 80 la sută din societatea moldovenească optează pentru alegerile prezidenţiale directe. Eu aş susţine această dorinţă a societăţii".

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a înfiinţat ieri o comisie, din care face parte şi Lupu, cu scopul unei reforme constituţionale ample. Ghimpu crede că este mai simplă adoptarea unei constituţii noi prin referendum, decât modificarea celei actuale prin votul parlamentului, unde nu există o majoritate constituţională.