Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul privind decorarea cu „Ordinul de onoare” a lui Veaceslav Ţîbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei” şi a lui Dan Dungaciu, profesor de istorie la Universitatea din Bucureşti.

Cei doi sunt răsplătiţi pentru ceea ce Ghimpu numeşte în decret „merite deosebite în afirmarea libertăţii de exprimare… contribuţie substanţială la procesul de renaştere naţională şi la promovarea democraţiei şi a valorilor general umane.”

Pentru aceleaşi merite au fost decoraţi săptămâna trecută cu “Ordinul Republicii” 12 ziarişti moldoveni.

În Iran, zeci de mii de oameni au participat astăzi la demonstraţii pro-guvernamentale şi împotriva acţiunilor de protest ale opoziţiei. Televizunea de stat a informat că demonstranţii au condamnat pe cei care au „întinat” o sărbătoare musulmană la sfârşitul săptămânii, adică pe participanţii la protestele anti-guvernamentale de duminică, soldate cu cel puţin opt morţi.

Vorbind astăzi la Teheran, preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a spus că „încercările de destabilizare a ţării” nu au sorţi de izbândă.

Presa de la Chişinău relatează că Valentin Todercan a fost demis din funcţia de preşedinte al companiei „Teleradio Moldova”. Potrivit Infoprim, decizia a fost luată de Consiliul de Observatori de la Teleradio Moldova, care l-a acuzat pe Todercan printre altele că a transformat televiziunea într-un instrument politic.

În replică, Todercan a spus că demiterea sa este o răfuială politică şi că o va contesta în instanţă.

Tot astăzi, Consiliul de Observatori a demis-o pe directoarea televiziunii publice, Adela Răilean.

Mai multe publicaţii electronice spun că la şedinţa de astăzi urma să fie demis şi directorul radioului public, dar întrucât nu a fost de faţă, decizia a fost amânată.

Preşedinţia de la Chişinău l-a invitat pe preşedintele României Traian Băsescu să viziteze Republica Moldova. În invitaţia dată publicităţii astăzi, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru „atitudinea frăţească” faţă de Republica Moldova. Data vizitei nu a fost precizată.

Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova o nouă tranşă de 6 milioane de euro dintr-un ajutor financiar destinat asistenţei sociale şi reducerii sărăciei. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, preluat de Moldpres, valoarea totală a programului este de 21 de milioane de euro.

Moldpres scrie că Uniunea Europeană are în desfăşurare alte două programe de asistenţă pentru Moldova, destinate sănătăţii şi aprovizionării cu apă, în valoare însumată de peste 90 de milioane de euro.

Încă un poliţist a fost trimis în judecată sub acuzaţia de tortură în timpul evenimentelor din aprilie. Fără să dea numele, Procuratura Chişinău informează într-un comunicat de presă că este vorba de un inspector al secţiei poliţiei criminale din sectorul Râşcani. Se presupune că la 9 aprilie el ar fi bătut o persoană pentru a obţine mai multe informaţii despre participanţii la protestele de după alegeri.

În comunicat se mai spune că dacă este găsit vinovat, acuzatul riscă o pedeapsă de 5 până la 10 ani de închisoare. Procuratura a mai informat că până acum au fost trimişi în judecată în legătură cu evenimentele din aprilie 11 poliţişti.

Profesorul universitar Dumitru Lozovanu a primit distincţia „Savantul anului 2009” la o ceremonie organizată de Academia de Ştiinţe a Moldovei în prezenţa premierului Vlad Filat. Potrivit serviciului de presă al guvernului, profesorul Lozovanu a fost distins „pentru ciclul de lucrări privind integrarea teroriei jocurilor şi controlului optimal discret”.

Potrivit Moldpres, la ceremonia de astăzi preşedintele Academiei, Gheorghe Duca a salutat schimbarea puterii în Republica Moldova, spunînd că numai libertatea creează condiţii pentru creaţie.

Potrivit guvernului afgan, ancheta asupra morţii a zece civili duminică în estul ţării arată că ei au fost scoşi din casele lor şi împuşcaţi de către militari străini.
Concluzia a fost făcută publică de biroul de presă al preşedintelui afgan Hamid Karzai. Comunicatul spune că militarii dintr-o unitate a forţelor internaţionale au coborât dintr-un avion, au scos din trei case 10 oameni, inclusiv opt elevi de şcoală, şi i-au împuşcat.

Asadullaf Wafa, şeful investigaţiei guvernamentale, a declarat EL că în viaţa lui nu a văzut elevi de şcoală care să facă parte din reţeaua Al Qaida. El a cerut ca vinovaţii să fie pedepsiţi şi asemenea incidente să nu se mai repete.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a declarat că „greşeli umane şi sistemice” au făcut posibilă tentativa de atentat de săptămâna trecută asupra avionului american care făcea legătura între Amsterdam şi Detroit. Preşedintele Obama a mai spus că „numai printr-o scăpare catastrofală de securitate” suspectul nigerian a putut să urce la bordul avionului la Amsterdam, deşi serviciile de informaţii aveau chiar de la tatăl suspectului indicii despre presupusele lui legături cu Al Qaida.

Tot astăzi autorităţile din Olanda au anunţat că vor folosi pentru zborurile cu destinaţii americane scannere pentru întregul corp al pasagerilor.

Ministrul de externe al Marii Britanii David Miliband a făcut cunoscut că Peter Moore, un britanic răpit în Irak în 2007, a fost eliberat. Miliband a descris detenţia de doi ani şi jumătate a britanicului drept un coşmar dominat de „mizerie, teamă şi incertitudine”.

Peter Moore, un tehnician de computere de 36 de ani, angajat al unei firme americane, fusese răpit la Bagdad împreună cu patru garzi de corp, de militanţi deghizaţi în poliţişti irakieni.

Iranul a calificat drept „nefondată” informaţia că ar vrea să cumpere peste o mie de tone de minereu de uraniu purificat din Kazahstan. Ştirea presupusului import a fost publicată de AP, care cita un document secret pus în atenţia agenţiei nucleare a Naţiunilor Unite. Kazahstanul a declarat tot astăzi că toate activităţile sale nucleare sunt în concordanţă cu cerinţele ONU.

Premierul Rusiei Vladimir Putin a salutat ceea ce pare să fie prima creştere a populaţiei ţării sale din anul 1995 şi până acum. Vorbind la o şedinţă de guvern, Putin a spus că există indicii demne de încredere privind reluarea tendinţei demografice pozitive. Populaţia Rusiei a intrat pe o tendinţă negativă după dispariţia Uniunii Sovietice.

Un purtător de cuvânt de la Kremlin a declarat agenţiei France Presse că posibila creştere a populaţiei se bazează pe natalitatea mai mare şi pe imigraţie.

Preşedintele Republicii Belarus Alexandr Lukashenka a spus că va înăspri controlul asupra internetului. Vorbind la o conferinţă de presă la Minsk, liderul din Belarus a spus că aceia care postează pe net „minciuni şi mizerii” ar trebui să fie judecaţi.

Lukashenka a mai spus că o nouă lege a internetului pe care a propus-o marţi prevede înregistrarea şi identificarea tuturor publicaţiilor online şi a fiecărui utilizator al internetului, inclusiv în aşa-numitele „cafenele internet”.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a declarat că îl aşteaptă în vizită la Chişinău pe preşedintele României Traian Băsescu după sărbătorile de iarnă: „Cred că după sărbători. A avut şi dumnealui un an nu simplu, nu uşor, ca şi noi. Avem şi noi nevoie de un răgaz să ne mai odihnim puţin...” Mihai Ghimpu a mai spus că invitaţia oficială nu a fost transmisă încă la Bucureşti iar data vizitei încă nu a fost stabilită.

Parlamentul a votat marţi componenţa delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fără să aprobe candidaturile fracţiunii comuniste, Vladimir Voronin şi Grigore Petrenco. Delegaţia este formată din patru reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană, la care se adaugă patru supleanţi, inclusiv doi deputaţi comunişti care pot ocupa locurile membrilor de bază. Dar fracţiunea comunistă a spus că îşi va retrage toţi reprezentanţi din delegaţie la APCE în semn de protest faţă de respingerea candidaturii liderului comunist.

Trei decese noi din cauza gripei pandemice au fost înregistrate în ultimele zile, numărul total al victimelor în Republica Moldova crescînd până la 25. Ministerul Sănătăţii spune că toate cele trei victime au cerut prea târziu asistenţă medicală şi nu au mai putut fi salvate. Autorităţile medicale spun că se află în plină desfăşurare campania de vaccinare împotriva virusului A(H1N1). Până pe 29 decembrie astăzi au fost confirmate 2551 cazuri de infectare cu noul virus.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama spune că tentativa explodării avionului american în ziua Crăciunului a fost posibilă din cauza a ceea ce el a numit un „eşec de sistem”. Obama a spus că „o breşă catastrofică” în sistemul de securitate a permis ca nigerianul de 23 de ani să urce la bordul avionului în pofida avertismentelor venite din partea tatălui suspectului. Umar Farouk Abdulmutallab este pus sub acuzare pentru tentativa de a detona un explozibil puternic pe 25 decembrie la bordul avionului cu 289 de oameni, când aeronava se apropia de Detroit, zburînd de la Amsterdam. Abdulmutallab a trecut de controalele aeroportuare în Lagos şi Amsterdam, unde detectoarele standard de metale nu i-au descoperit bomba.

Iranul îşi înteţeşte măsurile de represiune împotriva protestatarilor opoziţiei, în urma demonstrațiilor antiguvernamentale de duminică, soldate cu cel puţin opt morţi. Opoziţia relatează despre încă zece oameni arestaţi de poliţie, marţi, între care sora laureatei premiului Nobel pentru pace din 2003, Shirin Ebadi. Preşedintele Mahmud Ahmadinejad a spus că protestele opoziţiei ar fi urmat un scenariu al „sioniştilor şi americanilor”. Ministrul iranian de Externe, Manuchehr Mottaki a spus că Marea Britanie „va primi o palmă peste faţă”, dacă nu va înceta să lanseze acuzaţii „prosteşti” în adresa autorităţilor de la Teheran. Marţi, suporterii guvernului au organizat demonstraţii în câteva oraşe ale Iranului, cerînd pedepsirea liderilor opoziţiei.

Lumea diplomatică este îngrijorată în urma unui raport al serviciilor secrete, potrivit căruia Iranul ar încerca să importe 1,350 de tone de uraniu purificat din Kazakhstan, violînd rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU. Un rezumat al raportului obţinut de agenţia Associated Press spune că tranzacţia poate fi încheiată în câteva săptămâni. Teheranul nu a comentat deocamdată raportul, iar încercările presei de a contacta oficiile companiei kazahe, Kazatomprom din Moscova şi Kazakhstan au eşuat.

În Ucraina, candidatul prezidenţial Victor Ianucovici a spus că democraţia nu merită preţul plătit pentru ea de ucrainieni. Într-o declaraţie citată de AP, candidatul pro-rus la şefia statului a mai spus că va reîntrona domnia legii dacă va fi ales la 17 ianuarie. Ianucovici, care conduce în prezent în sondajele de opinie, a mai promis că va schimba ceea ce a numit „ucrainizarea” forţată a milioanelor de ruşi din Ucraina.

Candidatul prezidenţial ucrainian Victor Ianucovici a declarat că "democraţia nu merită preţul plătit pentru ea de ucrainieni". Într-o declaraţie citată de AP, candidatul pro-rus la şefia statului a mai spus că va reîntrona domnia legii dacă va fi ales la 17 ianuarie. Ianucovici, care conduce în prezent în sondajele de opinie, a mai promis că va schimba ceea ce a numit „ucrainizarea” forţată a milioanelor de ruşi din Ucraina.

Joe Lieberman, influent senator american, a declarat că doreşte aprobarea în Statele Unite a unei legi privind noi sancţiuni economice împotriva Iranului, cel mai târziu luna viitoare. Într-un interviu acordat serviciului iranian al postului nostru de radio, Joe Lieberman a precizat că sancţiunile sunt necesare datorită ambiţiilor nucleare iraniene şi încălcării drepturilor omului de către regimul de la Teheran. Lieberman a mai spus că e limpede că preşedintele Barack Obama şi-a pierdut răbdarea în privinţa abuzurilor Iranului.

Un soldat afgan a deschis focul asupra trupelor străine în vestul Afganistanului, omorînd un american şi rănind doi italieni. Un purtător de cuvânt militar italian a spus că incidentul a avut loc în timpul unei operaţiuni de aprovizionare în localitatea Bala Murghab, din provincia Badghis. Militarii italieni au suferit doar răni uşoare, şi au fost în stare să-şi reia munca la scurt timp după incident. Motivele atacului nu sunt cunoscute.

Parlamentul a votat componenţa delegaţiei permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fără să aprobe candidaturile fracţiunii comuniste, Vladimir Voronin şi Grigore Petrenco. Delegaţia este formată din patru reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană, la care se adaugă patru supleanţi, între care doi deputaţi comunişti care pot ocupa locurile membrilor de bază. Dar fracţiunea comunistă a spus că îşi va retrage toţi reprezentanţi din delegaţie la APCE în semn de protest faţă de respingerea candidaturii liderului comunist.

Cancelaria de stat este gata să ajute televiziunea NIT să elaboreze un calendar al eliberării spaţiilor guvernamentale închiriate, după expirarea contractului de chirie pe 31 decembrie. Ministrul de Stat Victor Bodiu a declarat în parlament, unde a fost invitat pentru audieri de fracţiunea comunistă, că NIT va păstra în edificiul închiriat de la guvern un spaţiu de 1 732 de metri pătraţi, privatizat la preţuri favorabile în perioada fostei guvernări comuniste. NIT, un post apropiat Partidului Comuniştilor, a acuzat guvernul Filat că ar urmări să-l închidă prin refuzul prelungirii contractului de chirie. Guvernul a respins acuzaţia drept lipsită de temei.