Liderii partidelor parlamentare din opoziţie s-au întâlnit astăzi şi au decis să înceapă oficial negocierile pentru crearea unei coaliţii de guvernare, a declarat Europei Libere liderul liberal democraţilor Vlad Filat. Împreună, cele patru partide dispun de o majoritate de 53 de mandate în viitorul Parlament. Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urechean şi Marian Lupu au discutat despre compatibilitatea Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal şi Alianţei Moldova Noastră cu Partidul Democrat.

Ei s-au întâlnit la scurt timp după ce liderul democraţilor Marian Lupu a anunţat la o conferinţă de presă că este gata pentru negocieri. Lupu a spus că cele patru formaţiuni au multe afinităţi, dar rămân de clarificat chestiuni de principiu cum ar fi neutralitatea militară a Moldovei pe care el o susţine, precum şi caracterul social al economiei. Liderul democraţilor a mai pledat pentru negocieri ulterioare cu Partidul Comuniştilor, fără voturile căruia nu este posibilă alegerea unui nou şef al statului.

Forţele de securitate din Spania se află în stare de alertă sporită astăzi, când se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea grupării separatiste basce ETA. În ultimele două zile, în Spania au avut loc două explozii despre care autorităţile spun că sunt opera grupării ETA. Joi, doi ofiţeri ai gărzilor civile au fost ucişi de explozia unei maşini capcană pe insula Mallorca. Iar cu o zi mai devreme, o maşină capcană a explodat în faţa sediului gărzilor civile din oraşul Burgos, rănind 60 de oameni. ETA a fost creată pe 31 iulie 1959 şi este considerată responsabilă de moartea a peste 800 de oameni în campania violentă începută 9 ani mai târziu pentru un stat independent basc.

Poliţia din Irak a făcut cunoscut că o serie de atacuri cu bombă s-a soldat astăzi la Bagdad cu cel puţin 27 de morţi şi zeci de răniţi. Bombele au explodat în timp ce credincioşii şiiţi se întorceau de la moscheile din oraş. După ce scăzuseră simţitor, violenţele in Irak au reizbucnit în perioada premergătoare retragerii forţelor americane din oraşele irakiene cu o lună în urmă. Cel puţin 300 de irakieni au fost ucişi în iunie, cel mai mare bilanţ în 11 luni.

Curtea Supremă din Pakistan a decis că decretul fostului preşedinte Pervez Musharraf prin care a instituit starea de urgenţă în 2007 a fost neconstituţional şi ilegal. Musharraf, care a venit la putere printr-o lovitură de stat în 1999, a renunţat la funcţia de preşedinte cu aproximativ un an în urmă pentru a evita demiterea de către Parlament. Decizia de astăzi vine la doi ani după ce fostul preşedinte, care deţinea şi funcţia de comandant suprem, a efectuat epurări în rândul judecătorilor şi a suspendat Constituţia în încercarea de a cîştiga un al doilea mandat prezidenţial. Un judecător al Curţii Supreme a respins însă începerea unei anchete împotriva lui Musharraf sub acuzaţia de trădare.

Departamentul de Stat al Statelor Unite şi-a exprimat îngrijorarea în urma relatărilor din Iran despre dispersarea de către forţele iraniene a unei manifestări de comemorare a celor ucişi în recentele violenţe post-electorale. Poliţia din Teheran a dispersat joi o mulţime de câteva sute de oameni adunaţi la mormântul tinerei Neda Agha-Soltan, împuşcată în timpul protestelor de luna trecută împotriva realegrii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad. Martorii oculari spun că au fost arestate câteva persoane. Intervenţia poliţiei a fost urmată joi de câteva ciocniri în centrul capitalei iraniene.

Ministerul român de externe va manifesta în continuare deschidere, rigoare şi profesionalism în relaţia Bucureşti-Chisinau, şi va susţine pe mai departe aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, a declarat la o conferinţă de presă la Bucureşti, ministrul de externe Cristian Diacoanescu. Şeful diplomaţiei române a repetat ideea că măsura de impunere a vizelor pentru români a fost: "abrupt inutila", şi nu face bine nici uneia dintre părţi. El a reamintit că în concluziile Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Uniunii Europene, dialogul dintre Uniune şi Republica Moldova este condiţionat, între altele, şi de ridicarea vizelor pentru români.

Potrivit Constituţiei moldoveneşti, Vladimir Voronin nu mai este preşedintele Moldovei cu începere de la 8 aprilie, a declarat pentru Info Prim Neo, unul din autorii Constituţiei Republicii Moldova, profesorul universitar Boris Negru. Potrivit legii supreme a statului, explică profesorul Negru, mandatul preşedinteţui ţării este de exact 4 ani, nici o zi mai mult. Boris Negru a adăugat că doar în caz de război sau catastrofă mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică.

Energiile nu trebuie să se risipească numai pentru alegerea preşedintelui Moldovei, iar fostele partide de opoziţie de la Chişinău ar trebui să se ocupe acum în primul rînd de criza economică şi socială din ţara lor, a declarat „Europei Libere” europarlamentarul român Renate Weber.

"Cred sincer că fiind vorba de o ţară atît de săracă, aşa cum este republica Moldova, e nevoie neapărată de un plan economic serios anti-criza şi de masuri sociale", a precizat Weber.

Renate Weber a adăugat că viitorul guvern de la Chişinău nu va avea deloc o sarcină uşoară, şi a spus că, dacă fostele partide de opoziţie ajung la guvernare, se va putea vorbi de o relansare a relaţiilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a dat publicităţii rezultatele finale ale alegerilor parlamentare anticipate de la 29 iulie. După numărarea tuturor voturilor valabil exprimate, Partidul Comuniştilor a obţinut 48 de locuri în Parlament, Partidul Liberal Democrat – 18, Partidul Liberal – 15, Partidul Democrat – 13, iar Alianţa "Moldova Noastră" - 7. Partidul Popular Creşdin Democrat, Partidul Social Democrat şi Partidul Ecologist Alianţa Verde nu au reuşit să treacă pragul de cinci la sută din voturi pentru a intra în legislativ.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a prezentat 10 principii care trebuie să stea la baza unei largi coaliţii democratice la care să participe toate partidele care au intrat în Parlament, inclusiv Partidul Comuniştilor. Între aceste principii se numără şi cel referitor la elaborarea unui plan anti-criză cu participarea experţilor şi reprezentanţilor societăţii civile.

Şefa guvernului croat Jadranka Kosor şi omologul ei sloven Borut Ohor şi-au exprimat speranţa că vor rezolva o dispută teritorială care a determinat Slovenia să blocheze începerea de negocieri pentru primirea Croaţiei în Uniunena Europeană. Cele două ţări îşi dispută o linie de demarcaţie în Marea Adriatică şi cîteva sate de la graniţa comună din 1991, cînd ambele s-au desprins de fost Iugoslavie.

Curtea de Arbitraj Sportiv de la Lausane a respins apelul depus de fotbalistul român Adrian Mutu împotriva deciziei FIFA care îl obligă să plătească daune de peste 17 de euro clubului Chelsea pentru încălcarea contractului, cea mai ridicată amendă dată vreodată de FIFA. Mutu a fost suspendat în 2004 de English Premier League după ce a fost testat pozitiv cu cocaină.

Într-o discuţie la masa rotundă pe care o difuzăm duminică în emisiunii Punct şi de la capăt, ministrul de externe român Cristian Diaconescu a refirmat disponibilitatea României de a susţine integrarea europeană a Republicii Moldova. „Sîntem gata să susţinem orice ţară care nutreşte astfel de ambiţii. Dacă Moldova afirmă că aspiră la integrarea europeană, ar fi absurd din partea României să nu sprijine aceste aspiraţii. Este o politică normală din punct de vedere istoric, regional şi din perspectiva stabilităţii şi securităţii în zonă”, a declarat şeful diplomaţiei române.

Într-un comunicat al Fundaţiei Române pentru Democraţie se anunţă dispariţia profesorului Sorin Bottez, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească, ASPEC.

Sorin Bottez s-a angajat încă din 1945 în mişcarea liberală, ale cărei idealuri le-a slujit până în ultima clipă a vieţii. În 1949, când era încă elev în ultimul an la liceul Mihai Viteazul din Bucureşti, a fost arestat pentru organizarea unei manifestaţii anticomuniste şi antisovietice şi a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Sorin Bottez a continuat să fie urmărit, persecutat şi marginalizat chiar şi după aşa-zisa graţiere din 1964.

În ziua de 22 decembrie 1989, împreună cu câţiva prieteni - colegi de idealuri şi de suferinţă – Sorin Bottez a iniţiat refacerea Partidului Naţional Liberal şi, înfruntând toate riscurile acelor momente turburi, a prezentat programul şi statutul partidului ambasadelor statelor occidentale din Bucureşti. De atunci şi până azi, a rămas un exponent statornic al liberalismului în tot ce are mai nobil acesta ca ideal de civilitate şi respect al drepturilor fiecărui cetăţean, fiecărei fiinţe umane.

A fost, pe rând, vicepreşedinte al PNL delegat pentru relaţia cu Alianţa Civică, şef al departamentului de relaţii externe, vicepreşedinte şi şef al grupării liberale din Acţiunea Populară, primind în 2008 calitatea de membru fondator de onoare al PNL.

După revoluţia din 1989 a îndeplinit înalte demnităţi ale statului: deputat în Parlamentul României 1990-1992, ambasador al României 1992-1994 şi ministru al Informaţiilor Publice în guvernul CDR 1996-1998, remarcându-se prin profesionalism, devotament şi cinste desăvârşite.

Comisia Electorală Centrală va da publicităţii rezultatele finale ale alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie la ora 16. După numărarea a 99,9% din voturi, Partidul Comuniştilor are tot 48 de mandate Partidul Liberal Democrat – 18, Partidul Liberal – 15, Partidul Democrat – 13, iar Alianţa "Moldova Noastră" - 7.

La o conferință de presă la Chișinău, președintele Partidului Democrat, Marian Lupu s-a pronunțat pentru un dialog transparent, deschsi, al forțelor de opoziție cu PCRM pentru a se ajunge la un compromis asupra alegerii președintelui țării. Partidul democrat, a mai spus Lupu, se pronunță pentru menținerea neutralității R. Moldova, apropierea accelerată de Uniunea Europeană, normalizarea relațiilor cu vecinii și continuarea parteneriatului cu Rusia.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek a dat publicităţii o declaraţie în care îi felicită pe locuitorii Moldovei pentru că s-au prezentat în număr mare la vot pe 29 iulie. Buzek spune că deşi în alegeri au fost respectate multe standarde şi exigenţe internaţionale, procesul democratic nu s-a terminat şi de aceea e foarte important ca partidele politice să muncească împreună pentru finalizarea lui.

Senatorul John Kerry, preşedintele comisiei de politică externă din Senatul american, a spus într-o declaraţie că alegerile au fost un moment important pentru Moldova şi i-a îndemnat pe liderii de la Chişinău să dea la o parte neînţelegerile pentru a găsi un numitor comun. Apelul lui Kerry survine după ce Uniunea Europeană a cerut partidelor moldovene să conlucreze după alegeri pentru a alege preşedintele şi a forma cît mai repede un guvern durabil, capabil să facă faţă crizei economice.

Departamentul de stat american şi-a exprimat îngrijorarea cu privire intervenţia forţelor de securitate iraniene împotriva unei mulţimi de cîteva sute de persoane care s-au adunat într-un cimitir din Teheran la mormîntul tinerei Neda Agha-Soltan, la o ceremonie de doliu în memoria protestatarilor ucişi în timpul demonstraţiilor antiprezidenţiale din iunie.

Marea Britanie pune capăt oficial astăzi prezenţei sale militare în Irak, după şase ani de implicare militară în această ţară, care a început cu invazia condusă de Statele Unite în urma căreia Saddam Hussein a fost înlăturat de la putere. Grosul trupelor britanicea fost staţionat la Basra în sudul Irakului. În timpul luptelor din 2003, Marea Britanie a avut în Irak 46 de mii de militari.

Partidele intrate în parlament după alegerile de miercuri au semnalat ieri că ar fi gata să intre în diferite alianţe, fără să anunţe însă vreun plan concret. Liderii celor trei partide de opoziţie care intraseră în parlament şi la 5 aprilie au declarat că ar saluta alăturarea la tabăra lor a democraţilor conduşi acum de fostul comunist Marian Lupu. Lupu a spus că nu va face alianţă bilaterală cu comuniştii, dar a vorbit şi despre o posibilă coaliţie largă, în care să fie reprezentate toate partidele din parlament. Iar comuniştii au anunţat prin vocea preşedintelui Voronin că sunt dispuşi să coopereze cu toate forţele parlamentare.

Uniunea Europeană a cerut partidelor moldovene să conlucreze după alegeri pentru a alege preşedintele şi a forma rapid un guvern durabil, capabil să facă faţă crizei economice. Apeluri în acest sens au lansat coordonatorul politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, Javier Solana şi comisarul pentru relaţii externe, Benita Fererro-Waldner. Iar senatorul american John Kerry, preşedintele comisiei de politică externă din Senatul american, a spus într-o declaraţie că alegerile au fost un moment important pentru Moldova şi i-a îndemnat pe liderii de la Chişinău să dea la o parte neînţelegerile pentru a găsi un numitor comun.

Preşedintele României, Traian Băsescu a salutat ieri rezultatele opoziţiei la alegerile de la 29 iulie şi a semnalat că relaţiile sale cu preşedintele Vladimir Voronin nu se vor repara în curînd. Într-un interviu acordat postului de radio România Actualităţi, preşedintele Băsescu a spus că în trecut l-ar fi ajutat pe Voronin să formeze o majoritate în parlament, dar de data aceasta nu-l va mai ajuta. Băsescu a răspuns în acest fel unei declaraţii a lui Voronin, care spunea după votul de miercuri că este gata să strângă relaţiile cu România.

În Republica Moldova s-a înregistrat ieri primul caz de gripă porcină, numită şi gripa nouă. Este vorba de o tânără de 24 de ani care a fost internată la Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” din capitală.

Ucraina şi-a menţinut decizia de a expulza doi diplomaţi ruşi, despre care ministrul interimar de externe de la Kiev a spus că s-ar fi amestecat în treburile interne ale ţării sale. Iuri Kostenko a mai spus ieri că guvernul de la Kiev “analizează” decizia Rusiei de a expulza la rândul ei doi diplomaţi ucrainieni. Noul scandal diplomatic a fost provocat de un incident petrecut la Sevastopol, unde marina rusă ar fi transportat arme în afara bazei militare pe care o închiriază de la Ucraina.