Autorităţile de la Teheran resping presiunile comunităţii internaţionale de a respecta termenul limită pentru începerea de noi discuţii asupra programului nuclear al Iranului. Consiliul de Secruitate ONU împreună cu Germania au fixat luna septembrie ca termen pentru reluarea tratativelor. Un purtător de cuvînt al ministerului iranian de externe a spus că ţara sa nu respinge negocierile, dar că nu va accepta să-i fie impuse termene. Teheranul neagă acuzaţiile venite din partea Occdientului că programul său nuclear eset destinat fabricăii bombei atomice.

La Bonn, în Germania, a început sub egida Naţiunilor Unite o conferinţă internaţională pe tema modificărilor climatice. Participă 2000 de delegaţi din 180 de ţări. Conferinţa de la Bonn premerge reuniunea la vîrf programată să aibă loc la Copenhaga, în Danemarca, la sfîrşitul anului, în cadrul căreia se va semna un nou acord de reducere a activităţilor umane care duc la încălzirea globală, acord care va înlocui Protocolul de la Kyoto, ce expiră în 2012.

Potrivit şefului delegaţiei Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti Jeffrey Franks, economia României va avea o descreştere între 8 - 8.5 la sută în 2009, ceea ce înseamnă o recesiune gravă. Franks a adăugat că, deşi sistemul bancar românesc a reuşit să facă faţă problemelor, stresul va continua. La o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile primei evaluări a acordului standby cu România, Jeffry Franks a făcut cunoscut că a fost necesară acceptarea unor corecţii la indicatorii asumaţi de guvern la negocierile iniţiale, pentru că situaţia economică este mult mai rea decât anticipase Fondul.

Prima decizie a viitorului guvern de la Chişinău ar trebui să fie eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români, a declarat într-un interviu pentru "Europa Liberă", Ion Sturza, fost prim ministiru al Moldovei la sfîrşitul anilor 90: "Eu aş declanşa o anchetă, pentru că decizia de impunere a vizelor a fost ilegală şi neconstituţională, şi în primul rînd l-aş pedepsi pe actualul minsitru de externe, care a fost un oportunist total, şi a făcut foarte mult rău nu numai relaţiilor cu România dar şi cu foarte multe alte ţări".

Ion Sturza a mai spus că partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană ar trebuie să dialogheze cu Partidul Comuniştilor, pentru că marginalizarea acestui partid n-ar fi nici democratică nici productivă.

Reprezentanţii celor patru partide din Alianţa pentru Integrare Europeană au discutat astăzi despre programul de guvernare, structura Parlamentului şi componenţa noului cabinet de la Chişinău. Preşedintele Partidului Liberal Democrat Vlad Filat a spus după terminarea reuniunii că experţii celor patru formaţiuni politice urmează să pună la punct un plan de acţiune care va fi aplicat imediat după constituirea Parlamentului. Filat a adăugat că negocierile cu partidul comuniştilor vor începe tot după constituirea noului legislativ.

Pentru a ieşi din criză, Rusia trebuie să îşi reformeze economia, care e prea dependentă de vînzările de hidrocarburi, a declarat preşedintele Dmitri Medvedev. Odată cu venirea crizei, economia s-a prăbuşit, scăderea fiind mai gravă decît cea înregistrată de alte ţări, a spus Medvedev. În urma vînzărilor mari de petrol din ultimii ani, Rusia a avut o creştere economică puternică, dar pentru 2009 autorităţile ruse anticipează un declin economic de 8,5%..

Deputatul democrat Valeriu Lazăr, fost ministru al economiei a declarat Europei Libere că la nivel economic, prioritatea viitorul guvern de coaliţie ar trebui să fie stabilizarea bugetului. Primul lucru însă pe care trebuie să-l facă noua alianţă din parlament, a spus Lazăr, este „un transfer civilizat de putere astfel încît noul viitorii guvernanţi să-şi ia dosarele pe care le au în lucru, într-o formulă constructivă şi civilizată. Este un lucru absolut necesar”.
Valeriu Lazăr a mai spus că ar putea fi posibil ca Partidul Comuniştilor să susţină şi el candidatura la funcţia de preşedinte al ţării propusă de Alianţa pentru Integrare Europeană, pentru că fostul partid de guvernămînt are putea avea interesul să nu fie organizate noi alegeri.

Familia Annei Politkovskaya a declarat că ancheta declanşată acum aproape trei ani asupra asasinării jurnalistei a devenit o farsă care demonstrează indiferenţa guvernului faţă de rezolvarea acestui caz. Într-o scrisoare deschisă publicată de „Novaya Gazeta”, cei doi copii ai ziaristei spun că guvernul nu doreşte de fapt descoperirea adevăraţilor criminali. Reacția familiei vine după ce Curtea Surpemă a refuzat retrimirea cazului la procuratură pentru începerea unei noi anchete şi a ordonat rejudecarea celor trei inculpaţi achitaţi în februarie de un tribunal de la Moscova.

Aviaţia israeliană a bombardat un tunel construit sub graniţa dintre Fîşia Gaza şi Egipt. Nu s-au înregistrat victime. Potrivit armatei israeliene a fost vorba de o ripostă la cîteva atacuri recente cu rachete şi mortiere împotriva Israelului venite din Gaza. Sub graniţa dintre Fîşia Gaza şi Egipt sînt mai multe tunele folosite pentru a sfida blocada israeliană impusă teritoriilor palestiniene. Isarelul spune că aceste tunele sînt folosite pentru a aduce arme şi materiale pntru construirea de armament pentru militanţii palestinieni.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon a cerut comunităţii internaţionale să acţioneze rapid pentru a răspunde ameninţărilor venite din partea încălzirii globale. Vorbind la Seul, Coreea de Sud, la o reuniune a Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor ONU, şeful Naţiunilor Unite a spus că lumea mai are mai puţin de 10 ani pentru a opri creşterea globală a emisiilor de gaze şi a evita astfel consecinţe catastrofice pentru planetă.

Preşedintele venezuelean Hugo Chavez susţine că trupele columbiene au pătruns pe teritoriul Venezuelei, spunînd că această incursiune este o provocare şi că armata columbiană a acţionat al ordinul Statelor Unite. Columbia a negat acuzaţia lui Chavez, care se opune unui nou acord între America şi Columbia care permite trupelor americane să folosească încă şapte baze militare. Preşedintele columbian Alvaro Uribe spune că prezenţia militarilor americani este necesară în lupta împotriva traficanţilor de droguri din ţara sa.

Autorităţile iraniene au respins acuzaţiile venite din partea Occidentului că Teheranul organizează procese în masă împotriva protestatarilor, spunînd că Iranul nu va admite amestecul străin în afacerile sale interne. Amabasadoarea Statelor Unite la ONU, Susan Rice a condamnat duminică procesele de demascare publică a celor care au participat la amplele demonstraţii de protest împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din iunie, despre care opoziţia iraniană spune că au fost falsificate.

Liderii celor patru partide ale opoziţiei intrate în noul Parlament, care au înfiinţat sîmbătă Alianţa pentru Integrarea Europeană, au lăsat să se înţeleagă la o emisiune PRO TV Chişinau ca nu vor susţine un candidat independent la preşedinția ţării, asa cum ar dori liderii partidului comunist din Moldova ci că vor propune un candidat din rîndurile lor. Liderii celor patru formaţiuni cu un număr total de cel puţin 53 de mandate în viitorul Parlament au spus însă că vor dialoga cu Partidul Comuniştilor pentru a găsi restul voturilor necesare la alegerea unui nou şef al statului.
Simbăta liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal, Partidului Democrat şi Alianţei Moldova Noastră au anunţat 5 obiective prioritare ale viitoarei guvernări, între care restabilirea statului de drept, depăşirea crizei sociale şi economice, integrarea europeană şi o politică externa echilibrată, descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale şi reintregirea teritorială a Moldovei. Liderul principalei formaţiuni a opoziţiei, liberal democratul Vlad Filat, a spus că împărţirea funcţiilor va fi subiectul negocierilor care vor urma.

Deputatul democrat Valeriu Lazăr, fost ministru al economiei, a declarat Europei Libere că la nivel economic, prioritatea viitorul guvern de coaliţie ar trebui să fie stabilizarea bugetului. Valeriu Lazăr a declarat şi că PCRM ar putea susţine candidatura propusă de Alianţa pentru Integrare Europeană pentru funcţia de preşedinte al ţării, deoarece comuniştii nu ar avea interes să declanşeze noi alegeri anticipate şi ar dori ca responsabilitatea pentru perioada crizei economice sa cada pe umerii celor 4 partide necomuniste din viitorul parlament.

Consilierul pe probleme de securitate naţională al Statelor Unite, James Jones a declarat că există dovezi ce pot fi crezute in proporţie de 90 la sută potrivit cărora liderul talibanilor din Pakistan Baitulah Mesud ar fi fost omorît in urma unui atac al forţelor americane saptamina trecuta. Declaraţii asemănătoare a făcut si purtătorul de cuvînt al armatei pakistaneze, dar el a precizat ca nu exista cadavrul liderului taliban. Pe de alta parte adjunctul liderului taliban a declarat agentiei Reuters ca Mesud ar fi in viata şi că în curînd va fi difuzata o înregistrare video care sa confirme acest lucru.

Preşedintele cecen pro-moscovit, Ramzan Kadîrov a dezminţit din nou acuzaţiile că s-ar afla în spatele asasinării unei proeminente activiste pentru drepturile omului. Într-un interviu în exclusivitate pentru postul nostru de radio, Kadîrov a spus că învinuirea de asasinarea Nataliei Estemirova îi lezează propriile drepturi şi a promis elucidarea completă a crimei. Nataliei Estemirova a fost găsită moartă în Inguşetia la sfârşitul lunii trecute, la câteva ore după ce fusese răpită în capitala cecenă Groznîi. Kadirov le-a spus corespondenţilor noştri şi că Cecenia este cea mai dezvoltata şi democrata republica a Federaţiei Ruse şi că el şi-ar dori ca premierul Vladimir Putin să fie preşedinte pe viaţa in Rusia.

Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a anunţat că armata columbiana ar fi pătruns pe teritoriul ţării sale, trecînd rîul Orinoco. Informaţia nu poate fi verificată. Intr-o intervenţie televizata preşedintele venezuelean a spus că armata columbiană acţioneaza la ordinul Statelor Unite. Venezuela şi-a exprimat nemulţumirea cu faptul că autorităţile columbiene au încheiat un acord cu Statele Unite prin care armata americana poate folosi 7 baze militare de pe teritoriul columbian.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a sosit astăzi in oraşul mexican Guadalahara, pentru o reuniune la vîrf cu preşedintele mexican Felipe Calderon si cu premierul canadian Stephen Harper. Pe agendă se află chestiuni economice si de cooperare intre cele trei ţări in domeniul combaterii traficului cu droguri.

Washingtonul spune că a trimis „mesaje puternice” Iranului, cerînd să elibereze trei cetăţeni americani arestaţi la sfârşitul lunii trecute. Consilierul american pentru securitatea naţională, James Jones a declarat televiziunii NBC că Iranul a confirmat oficial arestarea celor trei, doi bărbaţi şi o femeie, care au traversat din greşeală graniţa în timpul unui tur cu bicicletele în nordul Irakului.

Secretarul de stata american, Hillary Clinton a declarat că Statele Unite nu îşi fac iluzii că Iranul se va reintoarce la negocierile privind controversatul său program nuclear şi că nu vor mai aştepta mult un răspuns din partea Teheranului. Clinton a spus că Washintonul va evalua din nou, in luna septembrie eforturile sale de a aduce Iranul la masa negocierilor.
Ambasadorul american la Naţiunile Unite, Susan Rice, pe de altă parte, a condamnat ceea ce ea a anumit „ procesele-spectacol” din Iran, in care sunt aduşi in faţa instanţei personalităţi proeminente ale vieţii politice, cultural si ştiinţifice iraniene care au participat la protestele anti prezidentiale din luna iunie. Statele Unite sunt îngrijorate serios în legătură cu situaţia celor arestaţi şi despre care exista informaţii că ar fi torturaţi in detenţie.

Intr-o scrisoare postata pe site-ul fostului camdidat reformist la alegerile prezidenţiale din Iran, Mehdi Karubi şi adresata fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, care deţine importante poziţii in ierarhia religioasă a ţării, se arată că femei şi bărbaţi arestati in urma protestelor din iunie au fost violaţi în puşcării. Anterior seful politiei iraniene a recunoscut că unii dintre cei încarceraţi au fost brutalizaţi, dar a negat că mai multi deţinuţi ar fi murit în urma maltratărilor. El a spus ca deţinuţii au murit din cauza unei epidemii.

Delegaţia Fondului Monetar International care se află in Romania îşi va prezenta astazi, la Bucureşti concluziile misiunii sale de observare. Romania beneficiază de asistenţa FMI pentru a face fata efectelor crizei economice si financiare globale. Prima transa a unui împrumut de aproape 13 miliarde de dolari, in valoare de 5 miliarde de dolari a fost deja livrata Romaniei in luna mai. A doua transe ar urma sa fie acordata in urma actualei evaluări. Romania doreşte folosirea acestei a doua transe pentru a acoperi o parte a deficitului sau bugetar.

Ministrul roman pentru întreprinderi mici si mijlocii, Constantin Nita, care este si vicepresedintele PSD afirma, citat de agenţia Medafiax că nu exclude ca salariile si pensiile sa fie îngheţate in 2010, întrucît situaţia in economia romaneasca este „foarte grea”. Constantin Nita a spus şi ca partidul său este împotriva disponibilizărilor salariaţilor bugetari. FMI ar fi solicitat disponibilizarea a 150 de mii de bugetari, pentru a diminua cheltuielile administrative ale Bucureştiului.

Potrivit unui articol din cotidianul Evenimentul Zilei, citat de agentia Hotnews.ro, Autoritatea Electorala Permanenta din Romania ar intenţiona sa introducă, pentru alegerile prezidenţiale din acest an din Romania, o noua regula – cei care candidează să depună o cauţiune in valoare de 1 milion 200 de mii de lei, adică 300 de mii euro. Potrivit sursei citate guvernul ar urma sa anunţe data alegerilor abia la mijlocul lunii septembrie. Acest proiect ar urma sa fie discutat astăzi intre liderii partidelor de guvernare din Romania, PDL si PSD.

Un puternic taifun a lovit coasta rasariteana a Chinei, de unde un milion de oameni au fost evacuaţi. Taifunul a produs şi cele mai mari inundaţii in Taiwan, unde inundaţiile au fost cele mai grave din ultima jumătate de secol.