Liga pentru apărarea drepturilor omului din Moldova (LADOM) a calificat alegerile generale din 29 iulie drept parţial corecte şi partial libere. Într-o conferinta de presă s-a precizat că aprecierile se bazează mai ales pe deficienţele constatate de observatorii LADOM în cursul campaniei electorale.

Preşedintele LADOM, Paul Strutzescu, a declarat că la scrutinul din 29 iulie s-au înregistrat mai multe nereguli decât la scrutinul din 5 aprilie, dar decizia finală privind validarea alegerilor aparţine Curţii Constituţionale. Strutzescu a declarat că cele mai multe nereguli înregistrate de observatorii LADOM, dar şi anunţate la linia fierbinte de către alegători, au fost erorile din listele electorale.

Aceeaşi constatare a facut-o şi europarlamentara liberala Renate Weber, care a fost observator la alegerile de miercuri.

Liderii partidelor parlamentare liberale şi democrat vor continua luni negocierile privind crearea unei coaliţii de guvernare. Împreună, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa Moldova Noastră dispun de o majoritate simplă de 53 de mandate în viitorul Parlament. Dar nu de majoritatea calificată de 61 de mandate pentru alegerea preşedintelui ţării.

În aceste condiţii, liderul PD Marian Lupu a sugerat că după crearea unei platforme comune, cele patru partide trebuie să negocieze cu partidul comuniştilor sau cu deputaţi ai partidului care împărtăşesc convingeri democratice .

PCRM s-a declarat deschis unui dialog cu oponenţii politici, dar şi pregătit să intre într-o opoziţie „responsabilă”.

Conducerea Ucrainei are cea mai scazută rată de încredere din spaţiul post sovietic – arată un recent sondaj Gallup. 85 la sută din ucraineni nu aprobă modul în care este condusă ţara, situaţie explicată prin certurile continue dintre preşedintele Iuşenco şi premierul Timoşenco.

În acelasi sondaj de opinie, numai 25 la sută din moldoveni sunt mulţumiţi de modul în care este condusă ţara. Sondajul Gallup a fost realizat în mai- iunie 2009, în baza unor interviuri.

Conducerea Rusiei, pe de altă parte, se bucură în continuare de o popularitate de peste 50 la sută.

Georgia a respins acuzaţiile că ar fi bombardat un post de observaţie de la linia de demarcaţie cu regiunea separatistă Osetia de sud. Sâmbătă, ministerul rus al apărarii avertiza cu o rispostă militară dacă Georgia continuă atacurile. Săptămîna viitoare se împlineşte un an de la izbucnirea scurtului război ruso-georgian.

Fostul preşedinte al Iranului Mohammad Khatami a criticat procesele intentate celor implicaţi în demonstraţiile de protest care au avut loc după alegerile prezidenţiale. Autorităţile au fost deschis în jur de 100 de procese. Khatami a declarat că judecătorii se bazează pe mărturii obţinute prin tortură.

Noul Cecretar General NATO, Fogh Rasmussen şi-a exprimat disponibilitatea de a dialoga cu elemente moderate din rîndurile miliţiilor Taliban din Afganistan.

Kurmanbek Bakiev depune astăzi jurământul ca preşedinte al Kirghistanului după ce săptămâna trecută a fost declarat învingător cu peste 80 la suta din voturi al alegerilor prezidenţiale. Modul în care s-au desfăşurat alegerile a fost criticat de observatorii OSCE şi de ambasada Statelor Unite in Kirghistan, care a precizat că nu a fost respectat nici unul din angajamentele internaţionale, luate de Kirghistan.

Turkmenistanul va termina costrucţia unei conducte de gaz până la sfîrşitul anului, conductă prin care va exporta gaz spre Iran. Luna trecută, Turkmenistanul a anuntat că va dubla exporturile spre Iran.

Mii de filipinezi au adus un ultim omagiu fostei preşedinte Corazon Aquino, simbolul revoltei democratice din 1986, care a pus capăt dictaturii lui Ferdinand Marcos. Corazon Aquino a murit ieri, intr-un spital din Manila, la vîrsta de 76 de ani.

Ministerul apărării din Rusia a avertizat Georgia că îşi rezervă dreptul de a riposta cu forţă armată dacă mai continuă actele de provocare in Caucaz.
Georgia este acuzată de a fi bombardat de citeva ori capitala regiunii separatiste Oasetia de sud. Într-o săptămână se implinşte un an de la declanşarea scurtului război ruso-georgian.

România continuă să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova dintr- o logică „istorică, regională, de stabilitate şi securitate în regiune”, a declarat ministrul român de externe Cristian Diaconescu Europei Libere.

Diaconescu a precizat că în problema redobândirii cetăţeniei române, guvernul de la Bucureşti nu privilegiază pe nimeni în baza etniei ci „repară” o nedreptate istorică. Astfel de legi există în multe ţări europene, a mai declarat Diaconescu Europei libere.

Alături de fostul diplomat Iurie Leancă, Cristian Diaconescu este invitatul emisiunii duminicale Punct şi de la capăt pe care o difuzăm mîine.

Partidul Comunistilor este deschis unui dialog cu oponenţii politici, dar este pregătit şi pentru a intra intr-o opoziţie “responsabilă” – se arata într-o declaratie de presa dată publicitatii vineri seara, după o şedinţă a conducerii de partid. PCRM a susţinut că nu va putea accepta o colaborare cu partidele de dreapta dacă acestea crează “o coaliţie liberală cu participarea fortelor radicale extremiste". In declaraţie nu se precizează care ar fi “forţele extremiste”.

Liderii partidelor parlamentare din opoziţie au decis vineri să înceapă oficial negocierile pentru crearea unei coaliţii de guvernare, a declarat Europei Libere liderul liberal democraţilor, Vlad Filat. Împreună, cele patru partide dispun de o majoritate simplă de 53 de mandate în viitorul Parlament. Dar nu de majoritatea calificata de 61 de mandate pentru alegerea preşedintelui ţării.

Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urechean şi Marian Lupu au examint compatibilităţile dintre partidele liberale (Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal şi Alianţei Moldova Noastră) şi Partidul Democrat. Întîlnirea a avut loc la scurt timp după ce liderul democraţilor, Marian Lupu anunţase la o conferinţă de presă că este gata pentru negocieri. Lupu a precizat că după crearea unui platforme comune, din motive de aritmetica parlamentara, trebuie începute negocieri cu partidul comuniştilor:

Observatorii OSCE si europenei au constatat că alegerile din 29 iulie au respectate multe din standardele internaţionale, dar este nevoie de reforme importante pentru a reinstaura încrederea populaţiei în procesul electoral.

Renate Weber, europarlamentar liberal şi membră a misiunii de observatori a declarat Europei Libere: „Eu fac o distincţie clară între campanie şi ziua alegerilor. În mod evident campania nu s-a încadrat în ceea ce ştim noi că sunt standardele unei campanii corecte. Nu numai că a fost o campanie foarte agresivă, cu acuzaţii în legătură cu evenimentele din 7 aprilie, dar a fost în continuare o campanie în care presa a fost părtinitoare. Problema cea mai mare, uriaşă dealtfel, este cea a listei de alegători, pentru că listele nu au fost aduse la zi. În continuare s-au regăsit în ele persoane decedate, s-au regăsit persoane care nu mai locuiau în acelaşi loc, dar nu am dovezi şi nimeni nu a venit cu dovezi foarte serioase în legătură cu faptul că acele persoane înscrise în liste ar fi şi votat.”

Fostul premier danez Ander Fogt Rasmussen a preluat funcţia de secretar general NATO de la Jaap de Hoop Scheffer care a deţinut funcţia din ianuarie 2004.

În Iran au început procesele intentate unui număr de peste 100 de persoane, arestate în cursul demonstraţiilor de protest, provocate de alegerile prezidenţiale. Între cei judecaţi se numără mulţi foşti înalţi funcţioanri de stat.

Kirgistanul a acceptat ca Rusia să-şi mărească prezenţa militară pe teritoriul său. Preşedinţii celor două ţări au semnat un acord în acest sens. Se pare că un batalion rus va fi staţionat în sudul Kirghistanului, în cadrul noii forţe de reacţie rapidă creată de ţările membre in Organizaţia Tratatului de Securitate Colectiva. Din tratat fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghistan, Rusia si Tadjikistan.

Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din Kirghistan. Organizate pe 23 iulie, alegerile au fost cîştigate de preşeditnele în exerciţiu, Kurmanbek Bakizev cu 85 la suta din voturi. Ambasada americană la Bişkek a dat publicităţii o declaratie in care afirmă că „alegerile nu au respectat aproape nici unul din angajamentele internaţionale luate de Kirghistan”.

Ucraina va împrumuta aproape 2 miliarde de dolari, pentru a finanţa modernizarea gazoductelor. Uniunea Europeană a anunţat semnarea acordului între Kiev şi o serie de creditori străini.

Criza economică din America, cea mai gravă de la marea depresie de la sfârşitul anilor 20, pare să se atenueze. Datele economice ale celui de al doilea trimestru indică posibilitatea unei refaceri lente în a doua jumătate a anului. PIB-ul a scăzut cu numai un procent fata de 1,5 cit era de asteptat, în schimb consumul rămâne redus.

Fosta preşedintă a Filipinelor Corazon Aquino a murit la vîrsta de 76 de ani. Corazon Aquino a condus revolta paşnică din 1986 care a pus capăt celor 20 de ani de dictatură a lui Ferdinand Marcos.

Uniunea Europeană a prevăzut în bugetul său un sprijin în valoare de 100 de milioane de euro pentru Serbia pentru a permite Belgradului să îşi continue reformele economice în perioada de recesiune. Comisia Europeană a aprobat şi un pachet de ajutoare de 85 de milioane de euro pentru a fi impărţit intre Croaţia, Macedonia, Albania, Bosnia Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo şi Turcia pentru a face faţă actualei crize economice globale.

Politia din Moscova a arestat 47 de oameni care intenţionau sa ia parte la un miting anti guvernamental neautorizat in capitala Federatiei Ruse. Purtatoarea de cuvint a politiei de la Moscova a confirmat ca Eduard Limonov, liderul partidului interzis, National Bolsevic, a fost retinut astazi la Moscova. Protestatarii au acuza politia ca si-a depasit atributiile si a anuntat ca va continua sa organizeze alte manifestatii in viitor.

Liderii partidelor parlamentare din opoziţie s-au întâlnit astăzi şi au decis să înceapă oficial negocierile pentru crearea unei coaliţii de guvernare, a declarat Europei Libere liderul liberal democraţilor Vlad Filat. Împreună, cele patru partide dispun de o majoritate de 53 de mandate în viitorul Parlament. Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Serafim Urechean şi Marian Lupu au discutat despre compatibilitatea Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal şi Alianţei Moldova Noastră cu Partidul Democrat.

Ei s-au întâlnit la scurt timp după ce liderul democraţilor Marian Lupu a anunţat la o conferinţă de presă că este gata pentru negocieri. Lupu a spus că cele patru formaţiuni au multe afinităţi, dar rămân de clarificat chestiuni de principiu cum ar fi neutralitatea militară a Moldovei pe care el o susţine, precum şi caracterul social al economiei. Liderul democraţilor a mai pledat pentru negocieri ulterioare cu Partidul Comuniştilor, fără voturile căruia nu este posibilă alegerea unui nou şef al statului.

Forţele de securitate din Spania se află în stare de alertă sporită astăzi, când se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea grupării separatiste basce ETA. În ultimele două zile, în Spania au avut loc două explozii despre care autorităţile spun că sunt opera grupării ETA. Joi, doi ofiţeri ai gărzilor civile au fost ucişi de explozia unei maşini capcană pe insula Mallorca. Iar cu o zi mai devreme, o maşină capcană a explodat în faţa sediului gărzilor civile din oraşul Burgos, rănind 60 de oameni. ETA a fost creată pe 31 iulie 1959 şi este considerată responsabilă de moartea a peste 800 de oameni în campania violentă începută 9 ani mai târziu pentru un stat independent basc.