Preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov a dezminţit într-un interviu pentru radio „Europa liberă” informaţia lansata de un portal de ştiri de la Chişinău potrivit căreia el ar putea fi acceptat în funcţia de şef de stat în schimbul a 5 voturi pe care democraţii ar fi pregătiţi să le dea pentru realegerea liderului comunist Vladimir Voronin în funcţia de preşedinte al parlamentului.
Diacov a declarat, între altele: „Este o aberaţie. Pînă la urmă o să demonstrăm că şi Diacov şi Partidul Democrat în întregime o să aibă o singură poziţie, unică, şi ea este mai fermă decît la unii...”
Potrivit lui Diacov, candidatura Alianţei pentru Integrare Europeană pentru funcţia de speaker al Parlamentului va fi anunţată imediat după formarea fracţiunilor parlamentare, o procedură pentru care legislaţia alocă un termen de 10 zile.

Preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat a respins informaţiile privind existenţa unor puncte de vedere diferite în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, precizînd că în Alianţă au loc discuţii, cum e normal să se întîmple într-o astfel de structură politică. În cadrul unei conferinţe de presă organizată la Chişinău, Filat şi-a exprimat speranţa că noul Parlament va reuşi să-şi aleagă conducerea în prima sa şedinţă, care va avea loc mîine.

Şase persoane, între care şi doi piloţi moldoveni şi-au pierdut viaţa ieri după prăbuşirea unui avion de tip Antonov în apropiere de oraşul Brazzaville, Congo. Aeronava aparţinea unei companii locale, numită Aero Fret Business iar cauzele accidentului sînt deocamdată necunoscute.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev urmează să aibă convorbiri cu omologul său din Belarus Aliaksandr Lukaşenka. Întîlnirea de la Soci ar loc la două luni după ce Rusia a interzis importurile de produse lactate din Belarus, o măsură despre care Lukaşenka spune că a pus pe butuci sectorul agricol al ţării sale. Relaţiile dintre Rusia şi Belarus s-au deteriorat în timpul din urmă şi din cauza faptului că Moscova a suspendat acordarea unui împrumut Minsk-ului de teamă că Republica Belarus ar putea intra în stare de faliment.

Premierul israelian Biniamin Netanyahu se întîlneşte la Berlin cu şefa guvernului german Angela Merkel, în ultima etapă a turneului său în Europa. Convorbirile se vor concentra asupra tentativei de a revigora procesul de pace în Orientul Mijlociu. Berlinul susţine solicitarea americanilor ca Israelul să pună capăt construirii de noi aşezări în Cisiordania şi în Ierusalimul de Est înainte de reluarae tratativelor de pace.

Conform ultimelor date economice făcute publice de ministerul comerţului de la Washington, vînzările de case, automobile şi alte bunuri de consum au crescut în Statele Unite, ceea ce e un semn că cea mai mare economie a lumii e pe cale de însănătoşire.

Guvernul şi-a dat ieri demisia, pe care o va prezenta oficial noului parlament la şedinţa inaugurală, programată pentru vineri. Zinaida Greceanîi va rămâne premier interimar, până la formarea unui nou guvern. Alianţa pentru Integrare Europeană are destule mandate în noul parlament ca să formeze guvernul, dar nu suficiente pentru a alege noul preşedinte al ţării. Deocamdată, cele patru partide din alianţă negociază şi nu au anunţat propunerile lor pentru funcţiile de conducere în stat.

Autorităţile din Osetia de Sud şi Abhazia au sărbătorit ieri un an de când regiunile lor au fost recunoscute ca ţări independente de către Federaţia Rusă. Până acum, în afara Rusiei independenţa celor două regiuni a recunoscut-o numai Nicaragua. Celelalte ţări şi instituţiile internaţionale le consideră în continuare părţi ale teritoriului Georgiei.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev urmează să poarte convorbiri astăzi cu omologul său belorus, Alyaksandr Lukaşenka, în speranţa să aplaneze tensiunile recente. Întâlnirea celor doi la Soci urmează să aibă loc la două luni după ce Rusia oprise importul de produse lactate din Belarus, provocînd pagube, potrivit lui Lukaşenka, sectorului agricol din ţara sa. Tensiunile au crescut când Rusia a oprit un împrumut promis Minskului pentru depăşirea crizei economice.

Liderul religios suprem al Iranului spune că nu a văzut vreo dovadă că liderii protestelor opoziţiei izbucnite după disputatele alegeri prezidenţiale din iunie ar lucra pentru puteri străine. Declaraţia ayatolahului Ali Khamenei difuzată de televiziunea iraniană de stat a fost făcută pe fondul procesului împotriva mai multor lideri ai opoziţiei. Ea contrazice acuzaţiile anterioare lansate de reprezentanţii puterii, potrivit cărora protestele împotriva realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad au fost sprijinite din afară, mai ales de către Marea Britanie şi Statele Unite, într-o încercare de a răsturna regimul islamic din Iran.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen începe astăzi o vizită de două zile în Turcia, prima de la numirea în funcţie în pofida obiecţiilor înaintate de Turcia împotriva candidaturii sale. Rasmussen are programate întrevederi cu preşedintele Abdullah Gul şi premierul Recep Tayyip Erdogan. Ankara se opusese numirii lui Rasmussen în fruntea NATO între altele din cauză că, în calitate de premier danez, acesta apărase decizia unui ziar local să publice caricaturi ale profetului musulman Mahomed, ceea ce provocase în 2005 furia lumii musulmane.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a adus un ultim omagiu senatorului american Edward Kennedy, care a murit de cancer cerebral la vârsta de 77 de ani. Unul din cei mai influenţi membri ai Partidului Democrat, Kennedy a fost ales în Senatul Statelor Unite în urmă cu 47 de ani, pe vremea când fratele său, John F. Kennedy era preşedintele Statelor Unite. Ieri, preşedintele Obama a spus că Edward Kennedy a fost „unul din cei mai mari senatori” din toate timpurile şi o personalitate „unică” în istoria Statelor Unite.

În capitala iraniană Teheran urmează să aibă loc ceremonia de înmormântare a liderului celui mai puternic partid al musulmanilor şiiţi din Irakul vecin. Abdul Aziz al-Hakim, care a condus Consiliul Islamic Irakian Suprem, a decedat miercuri în timpul tratamentului de cancer pulmonar în Iran. Corpul neînsufleţit al lui al-Hakim urmează a fi transportat ulterior la Najaf, oraşul său natal din Irak. În timpul regimului lui Saddam Hussein dominat de sunniţi, şiitul al-Hakim născut în una din cele mai cunoscute familii de clerici din Najaf, s-a aflat în exil în Iran. El a contribuit la înfiinţarea unei mişcări de opoziţie în exil şi a revenit acasă după răsturnarea lui Saddam de la putere de către forţele americane în 2003.

Un consilier de securitate francez, răpit de insurgenţi în Somalia luna trecută, a dezvăluit cum a reuşit să scape la libertate. Poliţia spune că fostul ostatec i-ar fi ucis pe trei dintre cei care-l ţineau în captivitate. Marc Aubriere a dezminţit însă că ar fi ucis pe cineva şi a spus că a reuşit să fugă în timp ce gardienii săi dormeau. El s-a refugiat ulterior la palatul prezidenţial din Mogadishu. Aubriere este unul din doi francezi răpiţi la un hotel din capitala somaleză pe 14 iulie, cel de-al doilea rămânînd în captivitate.

Guvernul şi-a dat astăzi demisia, pe care o va prezenta oficial noului parlament la şedinţa inaugurală, programată pentru vineri. Zinaida Greceanîi va rămâne premier interimar, până la formarea unui nou guvern.
Alianţa pentru Integrare Europeană are destule mandate în noul parlament ca să formeze guvernul, dar nu suficiente pentru a alege noul preşedinte al ţării. Deocamdată, cele patru partide din alianţă negociază şi nu au anunţat propunerile lor pentru funcţiile de conducere în stat.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a adus un ultim omagiu senatorului american Edward Kennedy, care a murit de cancer cerebral la vârsta de 77 de ani. Unul din cei mai influenţi membri ai Partidului Democrat, Kennedy a fost ales în Senatul Statelor Unite în urmă cu 47 de ani, pe vremea când fratele său, John F. Kennedy era preşedintele Statelor Unite. Astăzi, preşedintele Obama a spus că Edward Kennedy a fost „unul din cei mai mari senatori” din toate timpurile şi o personalitate „unică” în istoria Statelor Unite.

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova Marian Lupu este citat de agenţia Info-Prim Neo că Alianţa pentru Integrarea Europeană nu a decis încă împărţirea funcţiilor de bază în stat şi că discuţiile continuă. Lupu a dezminţit de asemenea informaţiile apărute în presa moldoveană, conform cărora ar fi pretins funcţia de preşedinte al Parlamentului, contrar înţelegerilor anterioare cu ceilalţi lideri din Alianţă. Liderul democrat a subliniat că discuţiile din cadrul Alianţei nu au la bază împărţirea posturilor şi că „datoria Alianţei pentru Integrare Europeană este să ajungă la guvernare (....) indiferent de piedicile şi loviturile din partea Partidului Comuniştilor”.

Fostul preşedinte moldovean Petru Lucinschi a îndemnat Partidul Comuniştilor să accepte că a pierdut alegerile şi să treacă în opoziţie. Vorbind la o conferinţă de presă, Lucinschi şi-a exprimat speranţa că formaţiunile intrate în Parlament vor ajunge la o înţelegere şi a avertizat că ar fi foarte periculoasă o eventuală destrămare a Alianţei pentru Integrarea Europeană.

Autorităţile electorale din Afganistan au anunţat că actualul preşedinte Hamid Karzai şi-a mărit avansul în faţa celui de-al doilea plasat, fostul ministru de externe Abdullah Abdullah. După numărarea a 17 la sută din voturile exprimate la alegerile prezidenţiale din 20 august, Karzai are zece procente în plus faţă de Abdullah. Mulţi candidaţi se plîng de presupuse fraude electorale, iar Abdullah a declarat într-un interviu pentru agenţia Reuter că nu va accepta rezultatele alegerilor pînă ce acuzaţiile de fraudă nu vor fi anchetate temeinic.

Autorităţile chineze au recunoscut că majoritatea organelor umane folosite în operaţiile de transplant din China provin de la persoane condamnate la moarte şi executate. Informaţia a fost dată publicităţii de presa de stat de al Beijning după lansarea oficială a primului sistem naţional de donare de organe umane. Organizaţii medicale şi pentru respectarea omului din străinătate au criticat China pentru folosirea de organe umane prelevate de la condamnaţi al moarte executaţi.

Premierul israelian Biniamin Netaniahu a avut convorbiri la Londra cu George Mitchell, emisarul special al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Într-o declaraţie comună dată publicităţii după discuţii se spune că e nevoie de de începerea unor negocieri serioase între Israel şi palestinieni pentru a se ajunge la o înţelegere de pace în regiune.

Fostul preşedinte iranian Mohamed Hatami a spus că procesul intentat mai multor reformişti acuzaţi că au pus la cale protestele antiprezidenţiale din luna iunie sînt distructive pentru Iran şi nu au bază legală. Zeci de persoane, între care şi cîteva înalte oficialităţi din fosta dministraţie a lui Hatami, sînt judecate pentru incitare la demonstraţii după victoria lui Mahmud Ahmadinejad în alegerile din iunie, despre care opoziţia spune că au fost falsificate.

Cei patru lideri din Alianţa pentru Integrarea Europeană spun că tactica Partidului Comuniştilor de a-i dezbina este sortită eşecului, după ce comuniştii au spus că nu recunosc alianţa ca structură politică unitară şi că doresc să negocieze cu fiecare formaţiune componentă în parte.
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu i-a îndemnat însă pe foştii săi colegi comunişti să accepte dialogul cu Alianţa pentru evitarea unor noi alegeri.

A încetat din viaţă, în vîrsta de 77 de ani, senatorul american Edward Kennedy. Edward Kennedy a fost una din cele mai importante personalităţi ale Partidului Democrat din Statele Unite şi unul din cei mai influenţi şi longevivi congresmani americani. A fost ales prima oară în senatul american acum 47 de ani, cînd fratele său John F Kenendy, asasinat în 1963, era preşedinte. Preşedintele american Barack Obama a spus la încetarea din viaţă a lui Edward Kennedy că Statele Unite au pierdut un mare lider.

Statele Unite ocupă locul 28 în topul ţărilor cu cele mai rapide conexiuni de internet din lume şi nu fac progrese semnificative în a construi o reţea mai rapidă. Într-un raport al Asociaţiei Lucrătorilor în Comunicaţii din Statele Unite, se spune că media vitezei de descărcare de pe net în Coreea de Sud e de 20,4 megabiţi pe secundă, de patru ori mai mare ca în America, unde media e de 5,1 megabiţi. Coreea de Sud, Singapore, Olanda, Danemarca şi Taiwan ocupă primele cinci locuri în topul ţărilor cu acces la internet de mare viteză.