Un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat că îndemnurile ruseşti la un embargo asupra vânzărilor de arme Georgiei sunt nepotrivite. Phil Gordon, asistent al secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, a spus că Statele Unite nu vând în prezent arme Georgiei, dar a adăugat că nu e atribuţia Rusiei să decidă dacă Georgia vrea să se apere, şi nici cum anume se apără.

Rusia şi Georgia s-au acuzat din nou de provocări şi intenţii războinice în ajunul primei aniversări a conflictului lor armat, început la 7 august anul trecut.

Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Ankara va începe lucrări de explorare pentru construcţia conductei ruseşti de gaze South Stream. Erdogan a făcut anunţul după întâlnirea avută astăzi la Ankara cu premierul Rusiei Vladimir Putin.

Noua conductă ar urma să treacă prin apele turceşti din Marea Neagră, ocolind apele ucrainiene, şi va merge apoi prin Bulgaria şi alte ţări balcanice spre Italia.

Analiştii spun că Rusia încearcă astfel să-şi menţină poziţia dominantă pe piaţa energiei din UE, fără a mai depinde de ţări de tranzit cu care a avut probleme în trecut, ca Ucraina.

Date publicate astăzi la Vilnius arată că Lituania se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Centrale lituaniene, economia ţării ar urma să contracte anul acesta cu peste 19% - cea mai mare scădere din 1992, când Lituania suferea de pe urma prăbuşirii industriei moştenită din epoca sovietică.

Letonia vecină ar urma să aibă anul acesta o creştere economică negativă de 18%, iar Estonia de peste 15%. Până acum, dintre cele trei ţări baltice numai Letonia a cerut credite de urgenţă, dar oficialii lituanieni au sugerat astăzi că ţara lor recurge la împrumuturi de la FMI şi de la UE.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton a promis sprijin american sporit pentru guvernul interimar al Somaliei împotriva unor militanţi islamici despre care se crede că au legături cu reţeua teroristă Al Qaida.

Vorbind astăzi la Nairobi, Hillary Clinton a avertizat un alt stat din estul Africii, Eritreea, că va avea de suportat sancţiuni dacă îi mai ajută pe extremiştii din Somalia.

Tot la Nairobi, doamna Clinton a adus un omagiu celor 200 de persoane ucise în atacurile teroriste din 1998 asupra ambasadelor americane din Kenia şi Tanzania.

În Irak o adolescentă a fost condamnată astăzi la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru o tentativă de atac terorist sinucigaş. Rania Ibrahim a fost arestată în urmă cu un an, pe când avea 15 ani, într-o piaţa aglomerată din oraşul Bakuba, înainte de a detona cele 20 de kilograme de explozivi ascunse în îmbrăcăminte.

Rania a spus mereu la proces că ar fi fost silită de persoane străine să ducă la capăt un atentat.

Uniunea Europeană nu intenţionează să-i trimită liderului iranian Mahmud Ahamdinejad tradiţionalul mesaj de felicitare cu prilejul instalării în funcţie a unui preşedinte. Ahmadinejad a depus miercuri jurămîntul pentru încă un mandat de patru ani, după ce a fost declarat învingător la alegerile de la 12 iunie, despre care opoziţia din Iran spune că au fost falsificate. Potrivit unui purtător de cuvînt de la Bruxelles, decizia Uniunii Europene este legată de reprimarea violentă a protestelor antiprezidenţiale care au urmat anunţului că Ahmadinejad a fost reales.

Japonia a marcat astăzi 64 de ani de la primul atac nuclear american asupra oraşului Hiroshima, făcînd un apel pentru eliminarea armamentului nuclear din întreaga lume. Aproximativ 50 de mii de persoane au luat parte la ceremoniile de astăzi. Primarul Hiroshimei Tadatoshi Akiba l-a lăudat pe preşedintele american Barack Obama pentru că în luna aprilie a spus într-un discurs că, fiind singura ţară care a folosit vreodată arma atomică, Statele Unite au datoria morală de acţiona pentru scoaterea acesteia în afara legii. 140 de mii de persoane au fost ucise în atacul nuclear împotriva Hiroşimei la 6 august 1945. Trei zile mai tîrziu, Statele Unite au lansat o doua bombă atomică la Nagasaki.

Într-un studiu publicat astăzi în Statele Unite se spune că oamenii de ştiinţă americani au reuşi să decodifice structura genetică a virusului HIV care generează boala SIDA la oameni. Cercetătorii spun că descoprirea este un important pas înainte pentru găsirea de căi de combatere a acestui virus.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a trimis la Curtea Constituţională raportul său privind alegerile de la 29 iulie, iar Curtea va examina rezultatele scrutinului într-o şedinţă programată pentru 14 august. Potrivit serviciului de presă al Curţii Constituţionale, în cadrul şedinţei vor fi audiaţi reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale, observatori internaţionali şi reprezentanţi ai partidelor care au intrat în noul Parlament.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune de la Bucureşti, preşedintele român Traian Băsescu a spus din nou că România este cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova. „Este un element de politică externă solid, dar trebuie să avem un partener la Chişinău pe care să-l sprijinim", a spus şeful statului roman, adăugînd că există o şansă ca forţele democratice să ajungă la putere în Moldova.

Aproximativ 2000 de muncitori de la compania constructoare de maşini rusească AvtoVAZ au organizat o demnstraţie de protest în care au cerut autorităţilor de la Moscova să naţionalizeze uzina, de teamă că vor urma concedieri masive şi reduceri salariale. Demonstranţii au solicitat de asemenea demiterea conducerii de la AvtoVAZ. Compania, deţinută de firma franceză Renault, statul rus şi cîţiva investitori privaţi, neagă că ar intenţiona să reducă numărul muncitorilor, dar a anunţat că vrea să introducă de la 1 septembrie săptămîna de lucru de 20 de ore, ceea ce va reduce salariile.

Serviciul de microblogging Twitter a fost scos din funcţiune joi în ceea ce compania susţine că a fost un atac coordonat. Potrivit blogului companiei, serverele sale au fost invadate cu date într-un efort de a le scoate din funcţiune.

Istoricul, eseistul şi publicistul Adam Michnik, unul dintre principalii organizatori ai opoziţiei democratice din Polonia, între anii 1968 şi 1989, este laureatul Premiului „Ion Raţiu” pentru Democraţie, ediţia 2009. Înmînarea premiului va avea loc la Centrul Woodrow Wilson din Washington, în ziua de 3 decembrie 2009, în cadrul celei de a cincea ediţii a Conferinţei „Ion Raţiu” pentru Democraţie (CIRD). Discursul deschidere va fi susţinut de Zbigniew Brzeziński, om de stat american, fost Consilier pentru Securitate Naţională al preşedintelui Jimmy Carter. Conferinţa „Ion Raţiu” pentru Democraţie îşi propune să confere vizibilitate şi recunoaştere internaţională ideilor şi muncii acelor persoane care, prin eforturile lor, propagă sistemul democratic.

Uniunea Europeană aşteaptă formarea neîntîrziată a noului guvern în Republica Moldova şi anularea regimului de vize pe care Chişinăul l-a impus cetăţenilor români. Abia după aceasta Bruxellesul va putea începe negocierile privind noul acord de colaborare, mai avansat, cu Chişinăul, a declarat „Europei Libere”, Kalman Mizsei, reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova. Potrivit diplomatului, Uniunea Europeană aşteaptă de la noul guvern să promoveze în mod energic reformele democratice, lipsa cărora a ieşit în evidenţă în ultimele luni, şi un program puternic de reforme economice. Totodată, Uniunea Europeană aşteaptă de la noua guvernare să creeze o comisie pentru cercetarea multiplelor încălcări ale drepturilor omului produse în urma evenimentelor din 7 aprilie şi a celor ce au urmat, precum şi pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în procesul electoral.

Curtea de Apel Chişinău şi-a declinat competenţa privind plîngerea depusă de Alianţa “Moldova Noastră” şi Partidul Liberal în ce priveşte modul de distribuire a mandatelor în parlament şi a spus că această plîngere trebuie trimisă la Curtea Constituţională.

Preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, Eugeniu Ştirbu a declarat că nimeni nu are dreptul să interpreteze prevederile Codului Electoral în funcţie de interesele sale. În opinia lui Ştirbu, legalitatea acestor prevederi poate fi examinată doar de Parlament. Declaraţia a fost făcută în replică la iniţiativa Alianţei "Moldova Noastră" şi a Partidului Liberal, care vor să obţină cîte un mandat în plus în noul legislativ prin intermediul justiţiei. Cele două partide au dat în judecată Comisia Electorală Centrală, pe care o acuză că a formulat greşit repartizarea mandatelor parlamentare. Potrivit celor două formaţiuni, formula matematică arată că ele trebuie să aibă cîte un deputat în plus în noul Parlament.

Centrul Român de Politici Europene a lansat la Bucureşti studiul "Alegeri în Republica Moldova: Patru scenarii pesimiste şi cum pot fi ele evitate", semnat de Florin Niţă. Potrivit acestui studiu, dat fiind că în noul parlament de la Chişinău nu există o majoritate clară care să poată alege noul preşedinte al ţării, partidele liberale şi stînga moderată din Moldova trebuie sa acţioneze coerent şi unitar, atît în ce priveşte preluarea puterii cît şi într-o eventuală guvernare comună, care se anunţă oricum foarte dificilă.

Moldova continuă să fie o rută de tranzit spre Uniunea Europeană a traficanţilor de droguri şi de maşini, a declarat în exclusivitate pentru radio „Europa Liberă”, şeful misiunii EUBAM, Generalul Ferenc Banfi. Banfi a mai spus starea de securitate relativ stabilă înregistrată în ultima vreme la graniţa dintre Moldova şi Ucraina se datorează mai mult eforturilor făcute de autorităţile ucrainene, decît de cele moldoveneşti. Reamintim că la Chişinău se desfăşoară o conferinţă internaţională organizată de EUBAM avînd ca temă modalităţile de combatere a crimei organizate în Moldova şi în spaţiul european.

La baza aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, România, a început exerciţiul militar româno - american „Joint Task Force – East Rotation 09”. Exerciţiul va dura pînă la 6 octombrie şi la el participă a aproximativ 600 de militari români, 1200 de militari americani, 2 militari francezi şi 3 sîrbi cu statut de observatori. Exerciţiul se desfăşoară în baza acordului dintre România si Statele Unite privind activităţile trupelor americane staţionate pe teritoriul românesc, semnat în anul 2005 şi ratificat de parlamentul de la Bucureşti în 2006.

Ministerul rus de externe a avertizat din nou Occidentul să nu furnizeze armament Georgiei. Purtătorul de cuvînt Andrei Nesterenko a declarat că sprijinul militar i-ar putea face pe liderii georgieni să creadă că şi-ar putea rezolva problemele pe cale armată. Vineri se împlineşte un an de la războiul de cinci zile dintre Georgia şi Rusia în regiunea separatistă Osetia de Sud. În ultimele zile cele două ţări s-au acuzat reciproc că pregătesc o nouă agresiune.

Preşedintele României, Traian Băsescu a atacat sever guvernul de la Bucureşti şi partidele din coaliţia de guvernare, pe care le acuză că se gîndesc mai mult la campania electorală decît la măsurile anti-criză. “Nu cred că avem nevoie să alegem preşedinte peste o ţară muribundă, ci avem nevoie să scăpăm de criză", a spus Băsescu într-un interviu pentru televiziunea publică de la Bucuerşti.

El a calificat drept ridicol faptul că, în loc să discute despre lucruri importante, cum ar fi problemele economiei, Partidul Social Democrat şi Partidul Democrat Liberal discută despre comisia Elena Udrea, ministrul turismului. Udrea ar urma să fie anchetată de o comisie perlamentară pentru presupuse nereguli în cheltuirea banului public.

Premierul rus Vladimri Putin şi omologul său turc Regep Erdogan urmează să semneze la Ankara un acord care va permite trecerea noii condute de gaze naturale, cunoscută sub numele de Magistrala Sudică, prin apele teritoriale turceşti. Rusia doreşte să grăbească lucrările la Magistrala Sudică pentru a-şi menţine poziţia dominantă în furnizarea de energie către ţările europene.

Autorităţile de la Teheran au interzis toate pelerinajele din Iran către locurile sfinte musulmane din Arabia Saudită, pe perioada postului Ramadan – care se ţine anul acesta din 22 august pînă în 19 septembrie. Potrivit unor oficialităţi iraniene din domeniul sănătăţii, măsura a fost luat pentru a preveni posibilele îmbolnăviri cu virusul gripei porcine.

Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a anunţat că ţara sa intenţionează să cumpere tancuri rusești pentru dotarea mai multor batalioane, din cauza unei recente decizii a Statelor Unite de a-şi întări prezenţa militară în Columbia. Chavez a condamnat acordul militar dintre cele două ţări care permite armatei Statelor Unite să folosească şapte baze militare columbiene. Liderul socialist al Venezuelei acuza Columbia că pregăteşte un act ostil împotriva ţării sale şi a aliaţilor săi şi a avertizat Statele Unite că întărirea prezenţei militare americane în regiune ar putea duce la un război în America de Sud.

Ziarul ”New York Times relatează că preşedintele Barack Obama intenţionează să modifice substanţial controversatul regulament de deţinere al imigranţilor ilegali din Statele Uniet. Potrivit sursei citate, e vorba de un control central mai mare asupra sistemului de centre de tip închisoare unde sînt ţinuţi cei aproximativ 400 de mii de imigranţi ilegali. Reforma politicii de imigraţie a fost îndelung dezbătută în congresul merican, dar fără rezultate concrete. Se estimează că în Statele Unite se află 12 milioane de imigranţi ilegali.