Preşedintele rus Dmitri Medvedev i-a decorat astăzi pe militarii ruşi care au luptat în războiul de anul trecut cu Georgia şi a declarat că liderii georgieni vor primi „o răsplată severă” pentru începerea ostilităţilor în Osetia de Sud. La un an de la războiului de 5 zile declanşat pe 7 august 2008, Medvedev le-a mai spus militarilor ruşi din oraşul Vladikavkaz că Rusia nu va reveni asupra recunoaşterii independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Mii de militari ruşi rămân în cele două republici separatiste georgiene.

Într-o scrisoare trimisă preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, liderul rus susţine că ţara sa şi-a îndeplinit toate angajamentele luate prin acordul de încetare a focului mediat de preşedinţia franceză a Uniunii Europene în august trecut. Documentul cerea ambelor părţi să-şi retragă forţele pe poziţiile de până la conflict.

Zeci de simpatizanţi ai opoziţiei iraniene au fost trimişi astăzi în instanţa de judecată, fiind acuzaţi de participare la protestele în masă după realegerea preşedintelui Mahmud Ahmadinejad în luna iunie. Un profesor universitar francez, un angajat local al ambasadei franceze la Teheran şi unul al celei britanice se numără printre cei judecaţi. Săptămâna trecută a început procesul primului grup de aproximativ 100 de protestatari. Liderii opoziţiei au descris procesele drept mijloace de a intimida societatea iraniană.

Formaţiunea Fatah a preşedintelui Autorităţii Palestiniene Mahmud Abbas a amânat astăzi pentru a doua oară alegerile interne pentru funcţiile de conducere. Delegaţii adunaţi în Cisiordania la primul congres al formaţiunii ţinut în 20 de ani au decis că alegerea noului comitet central şi noului consiliu revoluţionar, principalele structuri de luare a deciziilor, va avea loc mâine, deşi votul fusese planificat iniţial pentru ziua de vineri. Fatah a fost slăbită de lupte interne, corupţie şi pierderea alegerilor parlamentare din 2006 în faţa mişcării islamiste Hamas, care a preluat de atunci controlul în Fâşia Gaza. Săptămâna aceasta Hamas a împiedicat membrii Fatah din regiune să se deplaseze la congresul formaţiunii lor ţinut la Bethlehem.

Viitorul comandant al forţelor armate britanice a declarat că Marea Britanie poate juca un rol în Afganistan timp de încă 40 de ani. Generalul David Richards a afirmat într-un interviu acordat ziarului Times că va fi nevoie de trupe doar pe termen mediu, dar că participarea ţării sale la „dezvoltarea, guvernarea şi reformarea sectorului de securitate” din Afganistan se poate prelungi pe 30-40 de ani. El a mai spus că nu vede nici o posibilitate ca NATO să-şi retragă militarii din Afganistan înainte ca forţele afgane să fie pe deplin pregătite pentru a asigura securitatea ţării. Generalul Richards va deveni şef al marelui stat major britanic luna aceasta. Marea Britanie are în Afganistan aproximativ 9 mii de militari. 195 de militari britanici au murit de la invazia din 2001, care a dus la răsturnarea talibanilor de la putere.

Liderii celor patru partide ale opoziţiei intrate în noul Parlament au semnat astăzi, la 10 zile după alegeri, acordul de înfiinţare a unei coaliţii de guvernare, întitulată Alianţa pentru Integrarea Europeană. Liderii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal, Partidului Democrat şi Alianţei Moldova Noastră au semnat acordul în prezenţa presei.

Corespondentul nostru Vitalie Enache relatează că acordul conţine 5 obiective prioritare ale viitoarei guvernări: restabilirea statului de drept; depăşirea crizei social economice şi asigurarea creşterii economice; descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; reintegrarea teritorială a Republicii Moldova; integrarea europeană şi promovarea unei politici externe echilibrate.

Acordul nu se referă însă la împărţirea funcţiilor între cele patru formaţiuni, care au obţinut împreună o majoritate de cel puţin 53 de mandate în viitorul Parlament. Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Serafim Urechean au spus că funcţiile care vor reveni fiecărui partid în viitoarea conducere a Republicii Moldova vor fi negociate de acum încolo. De asemenea, ei s-au pronunţat pentru un dialog cu Partidul Comuniştilor, care să se rezume însă numai la depăşirea impasului la alegerea unui nou şef al statului, pentru care este nevoie de 61 de voturi în Parlament.

Partidul Comuniştilor ar putea accepta un dialog cu opoziţia pentru a sprijini un candidat comun la funcţia de şef al statului. Unul din liderii comunişti, Vladimir Ţurcanu a declarat Europei Libere că viitorii deputaţi comunişti ar putea fi de acord cu un candidat care să nu facă parte din nici un partid parlamentar. Vladimir Ţurcanu a mai spus, fără să dea detalii, că partidul său ar avea şi alte condiţii.

Un tribunal de la Moscova a decis ieri că noul proces în cazul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia va continua şi a respins cererea familiei sale pentru declanşarea unei anchete noi. Politkovskaia, cunoscută pentru criticile aduse Kremlinului, a fost împuşcată în octombrie 2006 în scara blocului său de la Moscova. Susţinătorii ei sunt convinşi că asasinatul a fost comandat de oficiali ruşi. Trei bărbaţi suspectaţi de participare la asasinat sunt judecaţi pentru a doua oară, după ce fuseseră achitaţi în luna februarie. Bărbatul bănuit că a apăsat pe trăgaci se află încă la libertate.

În Iran a început astăzi procesul unui nou grup de simpatizanţi ai opoziţiei arestaţi pentru participarea la protestele în masă împotriva realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad pe 12 iunie. Printre cei judecaţi se află câţiva politicieni reformişti proeminenţi. Săptămâna trecută au fost deschise lucrările procesului primului grup de aproximativ 100 de protestatari, între care un profesor universitar francez, acuzaţi de implicare în tulburările postelectorale. Liderii opoziţiei au declarat că procesele sunt menite să intimideze societatea civilă iraniană.

Forţele de securitate din Indonezia au luat cu asalt un centru clandestin al militanţilor islamişti, după un asediu care a durat 16 ore. Presa locală relatează că cel mai căutat terorist indonezian, Noordin Mohammad Top s-ar afla printre cei trei militanţi ucişi, dar poliţia nu a confirmat aceste relatări. Poliţia spune că raidul la o casă din regiunea centrală a insulei Java a urmat arestării, vineri, a câtorva militanţi apropiaţi de Noordin. Născut în Malaezia, el este acuzat în legătură cu multiple atacuri în Indonezia după anul 2003, în care au murit aproximativ 50 de oameni, inclusiv de implicare în atacurile sinucigaşe cu bombă luna trecută la Jakarta.

Noaptea trecută s-a împlinit un an de la declanşarea războiului dintre Rusia şi Georgia. Manifestări de comemorare paralele au avut loc în Georgia şi în republica separatistă Osetia de Sud aflată în centrul conflictului armat de 5 zile. La Moscova, preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus într-un interviu televizat că a luat de unul singur decizia de a trimite trupele ruse în luptă împotriva Georgiei, o decizie pe care a sperat până în ultima clipă că o va putea evita. Medvedev este aşteptat să viziteze Osetia de Sud astăzi.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, vorbind ieri în oraşul Gori bombardat de forţele ruse anul trecut, a spus că Rusia ar fi suferit de atunci şi până astăzi o „înfrângere completă pe plan diplomatic”. Saakaşvili a adăugat că Georgia rămâne pe calea aderării la NATO şi întăririi legăturilor cu Uniunea Europeană.

Curtea Supremă de Justiţie a recomandat Partidului Liberal şi Alianţei Moldova Noastră să-şi revendice la Curtea Constituţională dreptul la câte un mandat de parlamentar în plus faţă de cele repartizate de Comisia Electorală Centrală. Cele două formaţiuni contestă metoda de calcul folosită de CEC, despre care spun că favorizează partidele mai mari, în cazul de faţă comuniştii şi liberal-democraţii. Curtea Constituţională a primit joi rezultatele finale ale alegerilor din 29 iulie şi trebuie să decidă până cel târziu 17 august dacă le validează sau nu, după ce va examina toate plângerile.

Un tribunal de la Moscova a decis că va continua noul proces în cazul asasinării jurnalistei Anna Politkovskaia, respingînd cererea familiei sale pentru refacerea anchetei de către procuratură. Politkovskaia, cunoscută pentru criticile aduse Kremlinului, a fost împuşcată în octombrie 2006 în scara blocului său de la Moscova. Susţinătorii ei cred că asasinatul a fost comandat de oficiali ruşi, dar Kremlinul dezminte că ar fi implicat. Trei bărbaţi suspectaţi de participare la asasinat sunt judecaţi pentru a doua oară, după ce fuseseră achitaţi în luna februarie. Bărbatul bănuit că a apăsat pe trăgaci se află încă la libertate.

Autorităţile din Pakistan au anunţat că liderul talibanilor pakistanezi, Baitullah Mehsud a fost probabil ucis într-un atac cu rachetă cu două zile în urmă. Potrivit oficialilor pakistanezi, Mehsud a fost ucis împreună cu soţia sa şi un bodyguard, miercuri, în regiunea Waziristanul de Sud, de o rachetă lansată probabil de forţele americane. Ministrul pakistanez de Externe Shah Mahmood Qureshi a spus că autorităţile se deplasează la locul atacului pentru a verifica moartea liderului taliban.

Poliţia din Kosovo a arestat doi bărbaţi bănuiţi că au furat computere portabile de la o bază militară NATO. Şapte notebookuri recuperate ulterior au fost furate de la o bază franceză în apropierea oraşului Mitrovica. Comandamentul francez nu a dat detalii despre natura datelor stocate pe computerele furate. În Kosovo se află aproximativ 14 mii de militari NATO.

"Obiectivul Romaniei este ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană şi nu vizează revizuirea de frontiere", a declarat preşedintele României Traian Băsescu, răspunzînd întrebării unui jurnalist moldovean legată de o eventuală unire a celor doua ţărri. "Din punct de vedere al spaimelor care pot exista, singura spaimă ar fi cea a prosperitatii. Eu cred ca România este partenerul cel mai loial al Republicii Moldova", a mai spus Băsescu.

Şeful statului român şi-a expirimat speranţa că politicienii care reprezintă forţele democratice din Republica Moldova vor găsi formula politică pentru a guverna astfel ca acest stat să intre în Uniunea Europeană. Băsescu a precizat că Uniunea a pregătit deja un nou acord pentru Republica Moldova, care vizeaza un sistem de vize mult mai relaxat, un sistem comercial favorabil, acord la care şi România a avut o mare contribuţie.

Astăzi se împlineşte un an de la declanşarea războiului dintre Rusia şi Georgia pe 7 august 2008. Manifestări de comemorare paralele au avut loc în Georgia şi în republica separatistă Osetia de Sud aflată în centrul conflictului armat de 5 zile. La Moscova, preşedintele rus, Dmitri Medvedev a spus într-un interviu televizat că a luat de unul singur decizia să trimită trupele ruse în luptă împotriva Georgiei, o decizie pe care a sperat până în ultima clipă că o va putea evita. Medvedev este aşteptat să viziteze Osetia de Sud sâmbătă.

Pe de altă parte preşedintele georgian, Mihail Sakaşvili a vorbit în oraşul Gori bombardat de forţele ruse anul trecut. El a spus că Rusia ar fi suferit de atunci şi până astăzi o „înfrângere completă pe plan diplomatic” şi că Georgia rămâne pe calea aderării la NATO şi întăririi legăturilor cu Uniunea Europeană.

Noul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen s-a pronunţat pentru trimiterea mai multor militari în Afganistan. Vorbind astăzi la Kabul, Rasmussen a mai spus că misiunea dificilă a dezvoltării societăţii afgane şi a asigurării securităţii a fost subestimată de comunitatea internaţională, dar că unele lecţii au fost învăţate. În ultimele două zile în Afganistan au murit şapte militari străini, patru americani şi trei din alte ţări ale NATO.

Economia Rusiei va trece printr-o situaţie foarte dificilă anul acesta şi anul viitor, a spus şeful misiunii Fondului Monetar Internaţinal la Moscova Poul Thomsen. Într-o înregistrare video postată pe un site afiliat la FMI, Thomsen a spus că Fondul se aşteaptă la o contractare economiei ruseşti cu 6,5 la sută anul acesta, ceea ce e o răsturnare substanţială a situaţiei, avînd în vedere că anul trecut Rusia avut o creştere economică de 5,5 la sută. Între cauzele acestei situaţii Thomsen a numit scăderea preţului la petrol şi ieşirile de capital din Rusia.

Majoritatea posturilor de televiziune din Moldova i-au prezentat tendenţios şi inechitabil pe actorii politici de la Chişinău, ceea ce a făcut ca procesul electoral de la 29 iulie să nu fie unul total liber şi în deplină cunoştinţă de cauză în ce-i priveşte pe alegători – este principala concluzie a ultimului raport de monitorizare a felului cum au acoperit televiziunile campania electorală din Moldova, elaborat de Asociaţia Presei Electronice.

Guvernul albanez spune că va investiga afirmaţiile despre răpirea a sute de etnici sârbi din Kosovo de către gherilele kosovare, care i-ar fi transportat în Albania pentru prelevarea de organe. Ministrul Justiţiei, Enkeiled Alibeaj a spus că autorităţile „sunt deschise tuturor cererilor pentru a deschide o anchetă”. Oficialul albanez a făcut declaraţia după o întâlnire cu Dick Marty, un oficial al Consiliului Europei responsabil cu apărarea drepturilor omului. Marty a călătorit la Tirana după discuţii avute la Belgrad şi Priştina pe tema suspiciunilor că aproximativ 500 de sârbi au fost ucişi pentru a le fi prelevate organele în timpul conflictului din Kosovo din 1998-1999. Serbia a deschis o anchetă proprie după semnalarea unor astfel de cazuri într-un raport publicat anul trecut de procurorul şef al Tribunalului ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie, Carla Del Ponte.

Fostul şef al companiei care administrează aeroportul internaţional din Beijing a fost executat după ce fusese condamnat la moarte pentru corupţie. Presa de stat din China relatează că Li Peiying a fost găsit vinovat în luna februarie că a acceptat o mită de aproape 4 milioaen de doalari şi că a a deturnat timp de 14 ani fonduri publice în valoare de 12 milioane de dolari.

Cele patru partide necomuniste care au intrat în Parlamentul de la Chişinău vor face publice rezultatele negocierilor pe care le poartă pentru formarea unei coaliţii după ce Curtea Constituţională va valida alegerile anticipate de la 29 iulie, a declarat pentru Info-Prim Neo, Serafim Urecheanu, liderul Aliantei „Moldova Noastră”. Urecheanu a făcut cunoscut că liderii celor patru partide au avut întrevederi cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi al Fondului Monetar Internaţional. Acum două zile, Mihai Ghimpu liderul Partidului Liberal a spus că formula viitoarei coaliții de guvernare a fost negociată în proporţie de 99 la sută.

Partidul Comuniştilor ar putea să acorde opt voturi pentru ca oponenţii lor politici să acumuleze cele 61 de voturi necesare alegerii preşedintelui Republicii Moldova în anumite conditii, iar una dintre ele este ca această candidatură „sa fie acceptată de toti deputaţii", a declarat deputatul communist Vlad Ţurcanu, citat de agenţia Novosti Moldova. Decizia definitivă va fi luată însă numai după finalizarea negocierilor dintre partidele necomuniste. Un alt deputat comunist, Mark Tkaciuk, este citat de „Ştirea Zilei” cu declaraţia că cele opt persoane care ar putea vota cu necomuniştii urmează să fie decise la şedinţa Comitetului Central al comuniştilor peste două săptămîmni.

Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea înaintată de Alianţa "Moldova Noastră" şi Partidul Liberal cu privire la anularea deciziei Comisiei Electorale Centrale de repartizare a mandatelor parlamentare, calificînd această solicitare drept neîntemeiată. Colegiul de contencios administrativ al Curţii Supreme a aprobat decizia de ieri a Curţii de Apel, care a refuzat să dezbată cererea celor două partide, spunînd că nu are competenţa de a examina astfel de cauze.

Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa din Congresul american a a organizat o audiere pe tema perspectivelor relaţiei dintre Statele Unite şi Moldova în urma rezultatului alegerilor anticipate de la 29 iulie. Printre participanţii la discutie s-a numărat şi Louis O’Neill, fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău, care a pledat pentru reconciliere, cooperare şi reforme. Într-un interviu acordat „Europei Libere” O’Neill a avertizat împotriva prelungirii prea mult a negocierilor pentru formarea noului cabinet: „N-as vrea sa vad convorbiri fără sfârşit despre formarea coaliţiei de guvern. Şi ar fi foarte rău pentru Moldova dacă politici(enii) acuma s-ar pregăti numai pentru încă noi alegeri anticipate. Moldova are nevoie de un guvern, de reconciliere acum, de colaborare şi de reformă”.