Vladimir Voronin a anunţat că-şi va prezenta săptămâna viitoare demisia din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi va rămâne deputat. Anunţul făcut la o reuniune a Partidului Comuniştilor, a fost urmat de înfiinţarea fracţiunii parlamentare a PCRM, compusă din 48 de deputaţi şi condusă de Maria Postoico. Fără a decide dacă vor vota pentru un nou şef al statului propus de majoritatea parlamentară a Alianţei pentru Integrarea Europeană, comuniştii au repetat însă că nu renunţă la încercările de a înfiinţa o altă majoritate de centru-stânga.

Majoritatea parlamentară a Alianţei pentru Integrarea Europeană a adoptat o declaraţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de efectele crizei economice. Guvernul Greceanîi este îndemnat să se abţină de la împrumuturi de la bănci comerciale locale pentru finanţarea deficitului bugetar. Cele mai recente date statistice arată că economia a scăzut cu 7 la sută în prima jumătate a anului, iar deficitul bugetar a atins aproximativ 2 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului, fiind de aproape 4 ori mai mare decât cel prognozat de guvern pentru întregul an. Guvernul a explicat refuzul să prezinte astăzi în Parlament un raport despre starea economiei prin faptul că şi-a dat demisia săptămâna trecută.

Alianţa pentru Integrarea Europeană l-a acuzat pe preşedintele companiei Teleradio Moldova, Valentin Todercan că ar fi un complice al comuniştilor şi că ar promova o campanie de dezinformare a publicului despre lucrările noului Parlament. Majoritatea parlamentară a înfiinţat o comisie pentru a cerceta dacă există motive întemeiate pentru a-l demite pe Todercan. El a refuzat astăzi să se prezinte în faţa deputaţilor iar luni a respins cererea să transmită în direct lucrările noului Parlament, acuzînd Alianţa pentru Integrarea Europeană de imixtiune în politica editorială a companiei.

Preşedintele român Traian Băsescu a propus guvernului de la Bucureşti să înfiinţeze o agenţie pentru acordarea cetăţeniei. „Este evident că structurile care funcţionează pe lângă Ministerul Justitiei nu pot face faţă numărului mare de solicitări”, a spus Traian Băsescu la reuniunea anuală a diplomaţiei române unde a abordat tema relaţiei cu Republica Moldova. Băsescu a repetat că România doreşte să convingă Uniunea Europeană să includă Moldova în pachetul Balcanilor de Vest aflate într-un stadiu mai avansat pe calea integrării europene. „Republica Moldova nu poate fi lăsată în pachetul cu Ucraina (...). Ar fi o mare eroare”, a spus Traian Băsescu.

Ministrul Apărării Vitalie Vrabie a declarat că dialogul cu NATO nu contravine principiului de neutralitate al Republicii Moldova. La o conferinţă de presă dedicată împlinirii a 18 ani de la înfiinţarea Armatei Naţionale, ministrul Vrabie a explicat că relaţiile cu NATO se bazează pe prevederile planului individual de colaborare, IPAP care contribuie la modernizarea armatei şi pregătirea ei pentru operaţiuni de pacificare în cadrul unor misiuni internaţionale. Criza financiară şi economică ar putea compromite achiziţiile de tehnică şi armament modern. "în aceste condiţii investim în instruirea cadrelor militare”, a spus ministrul Apărării.

Un atacator sinucigaş l-a asasinat pe şeful adjunct al serviciilor secrete afgane şi a făcut alte 22 de victime. Atentatorul a detonat o bombă în mijlocul unei mulţimi lângă o moschee în oraşul Mehterlam în estul Afganistanului, în timp ce o delegaţie oficială părăsea locaşul. Guvernatorul regiunii a confirmat moartea lui Abdullah Laghmani. Printre victime se numără şi câţiva oficiali locali. Talibanii şi-au revendicat responsabilitatea pentru atac.

Potrivit Naţiunilor Unite, cultivarea şi producţia de opiu s-a redus puternic în Afganistan anul acesta. Oficiul ONU împotriva Drogurilor şi Criminalităţii spune într-un raport anual că scăderea este de 22 la sută în cazul terenurilor cultivate şi cu 10 la sută pentru producţie. Oficiul ONU consideră că ieftinirea drogurilor i-a făcut pe fermierii afgani să treacă la cultivarea altor culturi. Afganistanul acoperă aproximativ 90 la sută din consumul de opiu la scară internaţională, mare parte a profiturilor obţinute din traficul cu droguri fiind folosite la finanţarea insurgenţei.

Parlamentul din Iran care urma să se pronunţe astăzi asupra componenţei noului guvernul propusă de preşedintele Mahmud Ahmadinejad a amânat votul pentru mâine. Parlamentul dezbate de duminică lista celor 21 de miniştri desemnaţi, între care se află şi trei femei, pentru prima dată în istoria Republicii Islamice. Votul este văzut ca un test pentru Ahmadinejad după victoria sa controversată la alegerile prezidenţiale din luna iunie. Unii parlamentari au sugerat că nu au încredere în calităţile unor candidaţi, inclusiv ale candidatului la şefia ministerului Informaţiilor.

Autorităţile separatiste din Abhazia au ameninţat că vor deschide focul asupra vaselor georgiene care intră în ceea ce abhazii consideră a fi apele lor teritoriale la Marea Neagră. Lansat pe fondul încercărilor Georgiei de a bloca comerţul maritim al Abhaziei, avertismentul vine la două zile după ce un tribunal de la Tbilisi l-a condamnat la 24 de ani de închisoare pe căpitanul unui tanc petrolier turcesc, arestat în drum spre Abhazia. Ministerul turc de Externe a spus că acuzaţiile de contrabandă şi violare a frontierei împotriva căpitanului sunt incorecte şi că va exercita presiuni pentru eliberarea celui condamnat.

Un puternic cutremur de pământ produs pe fundul oceanului a afectat principala insulă indoneziană Java. Autorităţile au făcut cunoscut că cel puţin 33 de oameni au murit, 40 sunt daţi dispăruţi iar peste 300 au fost răniţi.. Cutremurul cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter a provocat pagube importante clădirilor aflate mai aproape de epicentru în vestul insulei. Un avertisment împotriva valurilor ţunami lansat iniţial a fost anulat ulterior, când a devenit clar că nu valurile nu reprezintă pericol.

Potrivit relatărilor din Pakistan, ministrul afacerilor religioase a fost rănit iar şoferul său ucis într-un atac asupra maşinii lor. Poliţia spune că atacul a avut loc în apropiere de oficiul ministrului Hamid Saeed Kazmi la Islamabad. Kazmi a formulat în repetate rînduri critici la adresa militanţilor islamişti acuzaţi de numeroase atacuri în Pakistan.

O maşină capcană a explodat lângă bursa de la Atena, rănind uşor o femeie şi avariind clădirea. O a două bombă a explodat în apropierea unei clădiri oficiale în oraşul Salonic în nordul Greciei, provocînd pagube minore. Ambele atacuri au fost precedate de avertismente anonime primite de presa greacă, dar nimeni nu a revendicat responsabilitatea. Poliţia bănuieşte că în spatele exploziei de la Atena se află o grupare militantă de extremă stânga.

Un fost comandant paramilitar sârb a câştigat un proces în Australia împotriva extrădării sale în Croaţia unde este acuzat de crime de război. Curtea Federală din Australia a acceptat argumentele lui Dragan Vasiljkovic, cetăţean australian, că ar putea să nu beneficieze de un proces corect în Croaţia. Aflat în detenţie în Australia din 2006, Vasiljkovic este acuzat de autorităţile croate că ar fi ordonat asasinarea unor civili în timpul destrămării violente a fostei Iugoslavii la începutul anilor 1990.

Într-un comunicat de presă al guvernului în exerciţiu se exprimă nedumerire faţă de iniţierea de către Parlament a audierii Guvernului. În comunicat se suţine că mandatul guvernului Greceanîi a încetat odată cu validarea alegerilor din 29 iulie. În comunicat se afirmă de asemenea că, în momentul actual, Guvernul îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern. Din aceste motive, guvernul în exerciţiu consideră că iniţiativa parlamentară ar avea doar scopul de a prezenta fosta guvernare într-o lumină defavoarabilă.

Partidul Comuniştilor a contestat oficial alegerea lui Mihai Ghimpu în fruntea parlamentului, vinerea trecută. Într-o sesizare depusă ieri la Curtea Constituţională, comuniştii spun că decizia luată în absenţa deputaţilor PCRM ar contrazice Regulamentul parlamentului şi Constituţia Republicii Moldova.
Ghimpu a fost ales cu voturile celor patru partide necomuniste, după ce deputaţii comunişti plecaseră în bloc de la şedinţa parlamentului, sub motivul că nu sunt pregătiţi să-şi constituie fracţiunea parlamentară.

România a anunţat că aşteaptă un prim pas din partea Chişinăului înainte de a-şi trimite un ambasador în Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută la Bucureşti de ministrul de externe Cristian Diaconescu. El a spus că legăturile româno-moldovene au fost „tensionate în mod artificial” şi că aşteaptă ca noile autorităţi de la Chişinău să transmită României „un semnal de normalizare a relaţiilor”.

Parlamentul Iranului ar urma să voteze astăzi noul guvern propus de preşedintele reales al ţării, Mahmud Ahmadinejad. Numirile în diferite posturi au fost discutate de parlamentari încă de duminică. Unii membri ai legislativului şi-au exprimat îndoieli în legături cu viitorul ministru al informaţiilor, Heydar Moslehi.
Votul de astăzi este considerat un test al capacităţii preşedintelui Ahmadinejad de a-şi menţine puterea după realegerea sa contestată din luna iunie.
În urmă cu patru ani, fostul parlament a respins patru din propunerile preşedintelui pentru posturi de miniştri.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a găzduit aseară o cină cu ocazia începerii Ramadanului, luna sfânta a musulmanilor. Printre oaspeţii preşedintelui american s-au numărat membri ai executivului, ai Congresului, ambasadori ai unor ţări islamice şi lideri de comunităţi musulmane din Statele Unite.

Ramadanul a început sâmbătă. În timpul lui, musulmanii nu au voie să mânânce peste zi, ci doar după apusul soarelui sau înainte de răsărit.
Reuniunile de felul celei găzduite de preşedintele Obama nu sunt cu totul noi. În cei opt ani de preşedinţie, predecesorul său George Bush a găzduit şi el un aşa-numit „iftar”, adică o cină de Ramadan.

Emisarul special al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, George Mitchell se întâlneşte astăzi la Washington cu doi oficiali israelieni. Tema principală de discuţie ar urma să fie dorinţa americană ca Israelul să stopeze ridicarea de noi locuinţe evreieşti în Cisiordania şi în Ierusalimul arab, de răsărit.
Premierul israelian Beniamin Netanyahu a declarat în trecut că doreşte ca aşezările respective să poată „creşte în mod natural”, în zonele pe care ţara sa vrea să le anexeze în cadrul unui viitor acord de pace. Palestinienii, însă, vor îngheţarea ridicării de noi locuinţe evreieşti ca precondiţie a reluării negocierilor de pace.

Mii de etnici unguri din Slovacia au protestat ieri împotriva unei noi legi care reduce folosirea limbii maghiare în contactul cu structurile administrative slovace. În oraşul Dunajska Streda, la graniţa cu Ungaria, au participat ieri la demonstraţia de protest aproximativ 12.000 de etnici unguri.
Proteste mai mici au avut loc la Bruxelles şi la Budapesta.

În Slovacia locuiesc aproximativ o jumătate de milion de etnici unguri. Plângerile lor au tensionat în ultima vreme relaţiile dintre Slovacia şi Ungaria, două ţări membre în NATO şi în Uniunea Europeană.

Ucraina şi Rusia spun că au rezolvat o nouă dispută privind livrările de gaze. Premierii Iulia Timoşenco şi Vladimir Putin au căzut de acord asupra termenilor furnizării de gaz rusesc ieri, la o întâlnire avută în Polonia. Cei doi lideri au spus că s-au înţeles ca în viitorul apropiat livrările de gaze ruseşti către Ucraina să fie reduse cu aproximativ 20 la sută, iar în viitor să fie dimensionate în funcţie de nevoile pe termen scurt al ucrainienilor.

Vladimir Putin a mai spus că reprezentanţii companiilor de gaze din cele două ţări vor discuta detaliile noului sistem de plăţi luna viitoare, la Kharkiv.

Ucraina şi Rusia au rezolvat o nouă dispută privind livrările de gaze. Premierii Iulia Timoşenco şi Vladimir Putin au căzut de acord asupra termenilor furnizării de gaz rusesc astăzi, la o întâlnire avută în Polonia. Cei doi lideri au spus că s-au înţeles ca în viitorul apropiat livrările de gaze ruseşti către Ucraina să fie reduse cu aproximativ 20 la sută, iar în viitor să fie dimensionate în funcţie de nevoile pe termen scurt al ucrainienilor.
Vladimir Putin a mai spus că reprezentanţii companiilor de gaze din cele două ţări vor discuta detaliile noului sistem de plăţi luna viitoare, la Kharkiv.

Partidul Comuniştilor a contestat oficial alegerea lui Mihai Ghimpu în fruntea parlamentului, vinerea trecută. Într-o sesizare depusă azi la Curtea Constituţională, comuniştii spun că decizia luată în absenţa deputaţilor PCRM ar contrazice Regulamentul parlamentului şi Constituţia Republicii Moldova.

Ghimpu a fost ales cu voturile celor patru partide necomuniste, după ce deputaţii comunişti plecaseră în bloc de la şedinţa parlamentului, sub motivul că nu sunt pregătiţi să-şi constituie fracţiunea parlamentară.

România a anunţat că aşteaptă un prim pas din partea Chişinăului înainte de a-şi trimite un ambasador în Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută la Bucureşti de ministrul de externe Cristian Diaconescu. El a spus că legăturile româno-moldovene au fost „tensionate în mod artificial” şi că aşteaptă ca noile autorităţi de la Chişinău să transmită României „un semnal de normalizare a relaţiilor”.

Ambasadorul român la Chişinău Filip Teodorescu a fost expulzat din Moldova în aprilie, în legătură cu protestele de după alegerile parlamentare. Autorităţile comuniste moldovene au spus atunci că violenţele de stradă din capitală ar fi fost organizate cu ajutorul României.

Moldpres a informat că în Republica Moldova au fost înregistrate 10 cazuri de îmbolnăvire cu noul tip de gripă virală, iar încă un caz suspect este investigat de laboratorul naţional. În total, au fost semnalate 77 de suspiciuni, dar 67 s-au dovedit neîntemeiate.
Până acum, în Republica Moldova nu s-a înregistrat nici un deces din cauza noii gripe, cunoscută şi ca „gripă porcină”.