Hackerii au scos din funcţiune astăzi site-ul MasterCard într-un aparent act de răzbunare pentru decizia firmei de cărţi de credit să blocheze donaţiile pentru WikiLeaks. MasterCard a anunțat că a înregistrat un „trafic intens” pe site-ul său, dar purtătorul de cuvânt James Issokson a spus că firma sa nu poate confirma dacă există vreo legătură cu WikiLeaks.

MasterCard este ultima dintr-o serie de companii cu sediul în Statele Unite ca Visa, Amazon.com, PayPal Inc şi EveryDNS care întrerup legăturile cu WikiLeaks pe fundalul unor presiuni guvernamentale în creştere.

De asemenea, serviciul bancar al poştei suedeze, PostFinance a spus că site-ul său a fost supus atacurilor cibernetice după ce a închis contul fondatorului WikiLeaks, Julian Assange.

Preşedintele american Barack Obama i-a mulţumit omologului său polonez Bronislaw Komorowski aflat în vizită la Washington pentru sprijinul acordat de Polonia ca ţară vecină cu Rusia noului tratat ruso-american START.

Statele Unite şi Rusia au semnat noul tratat de reducere a armelor nucleare în luna aprilie, dar documentul nu a fost ratificat încă de Senatul american.

Convorbirile purtate de Obama şi Komorowski la Washington au loc după ce WikiLeaks a publicat depeşe confidenţiale în care diplomaţii americani descriu frustrarea Poloniei din 2008, când a aflat că nu va primi rachete americane Patriot pentru a-şi întări sistemul de apărare.

Miniştrii de externe ai Poloniei şi Suediei, Radoslaw Sikorski şi Carl Bildt au îndemnat liderii politici de la Chişinău să folosească ceea ce au numit „momentul unui avantaj unic apărut în istoria ţării” de a duce Moldova pe calea integrării europene.

După discuţii cu partidele angajate în negocieri post-electorale, ministrul polonez a spus că Moldova are şansa unei „echipe guvernamentale de vis”, dacă liderii politici dau dovadă de chibzuinţă: „Dacă liderii politici fac acest lucru, venind aici am dorit să le spunem că nouă în Europa ne pasă şi suntem gata să îi ajutăm”, a spus Radoslaw Sikorski.

Vizita celor doi miniştri, supranumiţi „părinţii” Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, va fi urmată în zilele următoare de vizite ale comisarului european pentru extindere Stefan Fule şi preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a spus că negocierile trilaterale de astăzi cu liderii liberal-democraţi şi liberali „ar fi un posibil punct de pornire pentru formarea unei alianţe”.

Lupu a dezminţit din nou că ar fi ajuns deja la o înţelegere cu Partidul Comuniştilor pentru înfiinţarea unei coaliţii de guvernare de centru-stânga. „Nici într-o direcţie, nici în alta nu am semnat absolut nimic. Vorbesc serios şi responsabil”.

Liderii liberal-democraţilor şi liberalilor au spus că obiectivul lor rămâne refacerea Alianţei pentru Integrarea Europeană împreună cu Partidul Democrat şi că negocierile vor fi reluate în cursul după-amiezii de vineri.

Ministrul de externe al Australiei, Kevin Rudd a spus că Statele Unite sunt de vină pentru scurgerea a mii de depeşe diplomatice confidenţiale din sistemul american, nu fondatorul australian al WikiLeaks, Julian Assange.

Ministrul australian a mai spus că lui Assange trebuie să i se recunoască prezumţia de nevinovăţie şi că Australia îl va sprijini ca pe oricare alt cetăţean arestat în străinătate.

Assange a fost reţinut marţi la Londra pe baza unui mandat internaţional eliberat de Suedia unde este acuzat de viol. Fondatorul WikiLeaks respinge acuzaţiile şi spune că sunt motivate politic.

Oficiali palestinieni şi-au exprimat dezamăgirea în legătură cu eşecul Statelor Unite de a convinge Israelul să îngheţe pe încă trei luni extinderea coloniilor în Cisiordania pentru a face posibilă reluarea negocierilor de pace. Statele Unite au anunţat marţi că renunţă la aceste încercări.

Un oficial palestinian de rang înalt, Yasser Abed Rabbo a declarat că Statele Unite au primit „o lovitură” din partea Israelului. Purtătorul de cuvânt guvernamental Ghassan Khatib a repetat că oprirea construcţiilor evreieşti a fost o condiţie a continuării convorbirilor.

Convorbirile de pace directe între israelieni şi palestinieni au fost reluate pe 2 Septembrie după o pauză de 20 de luni, dar s-au oprit după câteva săptămâni, când a expirat moratoriul israelian de 10 luni asupra extinderii coloniilor.

Depeşe diplomatice americane publicate de WikiLeaks relevă temerile Marii Britanii că Libia va riposta dacă teroristul de la Lockerbie ar muri în închisoare. Într-un mesaj din 2009, ambasadorul american în Libia Gene Cretz scria că autorităţile libiene au amenințat cu înrăutăţirea relaţiilor politice dacă Abdelbaset al-Megrahi nu va fi eliberat din închisoarea din Scoţia.

Al-Megrahi a fost singurul condamnat pentru detonarea unui avion american în 1988 la Lockerbie, soldată cu 259 de victime.

Miniştrii de externe ai Poloniei şi Suediei Radoslaw Sikorski şi Carl Bildt, supranumiţi „părinţii” Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, poartă discuţii miercuri la Chişinău cu liderii partidelor parlamentare angajaţi în negocieri pentru formarea noii coaliţii de guvernare.

Cei doi miniştri s-au întâlnit cu Vladimir Voronin, Marian Lupu, Vlad Filat şi Mihai Ghimpu, urmând să ţină o conferinţă de presă în cursul serii împreună cu ministrul de externe Iurie Leancă. Un comunicat de presă al guvernului spune că la un prânz de lucru cu premierul Filat, Sikorski şi Bildt au vorbit despre nevoia continuării reformelor democratice pentru integrara europeană a Moldovei.

Vizita precede o reuniune a ţărilor din Parteneriatul Estic, planificată pentru săptămâna viitoare la Bruxelles. La Chişinău mai sunt aşteptaţi săptămâna aceasta Comisarul european pentru extindere Stefan Fule şi preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek.

Hackerii au scos din funcţiune astăzi site-ul MasterCard într-un aparent act de răzbunare pentru decizia firmei de cărţi de credit să blocheze donaţiile pentru WikiLeaks.

De asemenea, serviciul bancar al poştei suedeze PostFinance a anunțat că site-ul său a fost supus atacurilor cibernetice după ce a închis contul fondatorului WikiLeaks, Julian Assange.

Se crede că suporterii lui Assange au atacat şi site-ul procuraturii suedeze noaptea trecută.

Un incendiu la o închisoare din Santiago de Chile a făcut astăzi 81 de victime printre deţinuţi. Alţii 19 au suferit răni grave. Nu se cunoaşte deocamdată cauza incendiului la închisoarea despre care presa scrie că ar găzdui 1900 de deţinuţi, deşi ar dispune de numai 700 de locuri.

Potrivit relatărilor de presă, pompierii au intervenit abia după două ore de la izbucnirea incendiului. Rudele deţinuţilor au declarat televiziunii de stat că poliţia ar fi închis porţile închisorii, blocând accesul pompierilor.

Uniunea Europeană a criticat aspru decizia Serbiei aspirante la aderare de a se alătură celor 18 ţări care boicotează ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace.
Ministrul de externe Vuk Jeremic a spus că Belgradul nu-şi va trimite reprezentanţii la evenimentul de vineri de la Oslo pentru a-l onora pe laureatul de anul acesta, disidentul chinez Liu Xiaobo, condamnat în China la 11 ani de închisoare pentru subversiune. O purtătoare de cuvânt a Comisarului european pentru extindere a spus că Uniunea Europeană este „dezamăgită şi îngrijorată” de hotărârea Serbiei.

La Chișinău s-au desfășurat primele convorbiri trilaterale post-electorale între liderii PLDM-PD și PL, pe tema reînoirii Alianței de Integrare Europeană. In declarații făcute la încheierea primelor discuții, ce vor fi continuate vineri, Marian Lupu, liderul PD a negat că ar fi ajuns la o înțelegere cu PCRM pentru constituirea unei alianțe de guvernare de centru-stînga. Vlad Filat a caracterizat convorbirile drept „constructive”, iar liderul PL, Mihai Ghimpu a apreciat că există șanse ca Moldova să continue pe calea democratică și de integrare europeană.

Liderii celor trei partide din AIE care au intrat în noul Parlament se vor întâlni peste câteva ore la Chişinău. Întâlnirea vine după ce ieri premierul liberal-democrat Vlad Filat a propus ieri partenerilor din alianţă repetarea împărţirii funcţiilor în stat din legislatura trecută.

Oferta a fost salutată ieri de Partidul Liberal. Liderul acestuia, Mihai Ghimpu, a spus că este binevenită, chiar dacă vine cam târziu.
Tot ieri, conducerea partidului comuniştilor a aprobat strategia unei coaliţii de guvernare cu Partidul Democrat, sub numele „Pentru Moldova”. Împreună, cele două partide ar avea 57 de mandate în Parlament, lipsindu-le patru pentru a alege şeful statului.
Liderul PCRM Vladimir Voronin a spus însă ieri site-ului „Ştirea zilei” că restul de voturi ar putea veni de la Partidul Liberal Democrat.

Miniştrii de externe ai Poloniei şi Suediei sunt aşteptaţi astăzi la Chişinău. Vizita lui Radek Sikorski şi Carl Bildt a fost anunţată ieri de premierul Vlad Filat, care a amintit că Suedia şi Polonia s-au aflat la baza „Parteneriatului estic”, program de colaborare cu Uniunea Europeană în care este cooptată şi Republica Moldova, alături de alte cinci foste republici sovietice.
Filat a spus tot ieri că la Chişinău va veni şi polonezul Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.
În opinia exprimată ieri de premierul liberal-democrat, aceste vizite demonstrează interesul UE pentru continuarea guvernării democratice a Moldovei.

La o zi după arestarea sa în Marea Britanie, fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, a apărat într-un editorial activitatea site-ului său, specializat în dezvăluiri.
În articolul apărut într-un ziar din ţara sa natală, Australia, Assange spune că democraţia are nevoie de o presă puternică, şi că WikiLeaks joacă un rol important în acest context.
Julian Assange, în vârstă de 39 de ani, a fost arestat ieri la Londra în baza unui mandat internaţional emis de Suedia. Procurorii suedezi îl acuză de mai multe delicte cu caracter sexual, inclusiv de viol.
Suedezii au spus ieri că arestarea lui Assange nu are nici o legătură cu activitatea WikiLeaks, care publică de zece zile depeşe diplomatice americane. Assange susţine însă că este victima unei răzbunări politice.

Parlamentul României a aprobat mărirea vârstei minime de pensionare, în cadrul unui vast program de reducere a cheltuielilor bugetare.
Până în 2015, bărbaţii români vor ieşi la pensie la 65 de ani, faţă de 63 în prezent. Vârsta de pensionare pentru femei va creşte de la 59 de ani la 63.
În varianta iniţială, legea prevedea ieşirea la pensie la 65 de ani atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor. Dar legea a fost trimisă înapoi Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că deşi este pentru egalitatea între sexe, crede că femeile, care o duc mai greu în România, trebuie să poată ieşi la pensie mai devreme decât bărbaţii.

26 de mineri au murit în urma exploziei de gaze la o mină din China.
Presa oficială chineză spune că alţi 20 de mineri au fost salvaţi după accidentul petrecut în provincia Henan, din centrul ţării.
Minele chineze sunt considerate drept cele mai nesigure din lume.
În 2009, accidentele miniere s-au soldat în China cu moartea a 2600 de oameni.

Diplomaţii americani spun că nu vor mai încerca să convingă Israelul să renunţe la construirea de noi locuinţe evreieşti în teritoriile palestiniene de pe malul de vest al Iordanului. Anunţul a fost făcut aseară de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley.
Îngheţarea construrii de aşezări evreieşti a fost chestiunea cea mai dificilă a negocierilor israeliano-palestiniene, reluate în septembrie cu medierea Casei Albe. Palestinienii au declarat că refuzând să oprească procesul de „colonizare” a teritoriilor ocupate, Israelul a refuzat pacea.

„In acest moment exista sanse aproximativ egale, sa apara o coalitie de centru dreapta sau o coalitie de centru stinga”, a declarat in exclusivitate pentru Europa Libera Marian Lupu, presedintele PDM. El a lasat sa se inteleaga ca pana a ajunge in fotoliul prezidential si-ar dori functia de presedinte al parlamentului. Marian Lupu a afirmat ca
deocamdata criza politica nu a fost depasita si nici nu exista certitudinea ca va fi depasita pentru ca nu sunt suficiente voturi pentru alegerea sefului statului nici numai de catre o coalitie de centru stinga si nici numai de catre o coalitie de centru dreapta.

Miine sosesc la Chisinau miniştrii de externe din Suedia Carl Bildt, din Polonia Radek Sikorski si de la Bucuresti Teodor Baconschi. Cei trei vor avea discutii cu liderii principalelor partide democratice din Republica Moldova.

Premierul Poloniei Donald Tusk a declarat că depeşele diplomatice americane confidenţiale publicate de site-ul WikiLeaks au schimbat percepţia Polonei asupra negocierilor cu Washingtonul pe tema instalatiilor americane ce urmau să fie amplasate în Polonia. Ca urmare a celor publicate de WikiLeaks, preşedintele Poloniei, Bronislw Komorowski se va afla miine la Washington unde va avea o intrevedere cu președintele Barack Obama la Casa Albă.

Alianta Nord Atlantica a repetat ca nu considera Rusia drept o amenintare. Declaratia a fost facuta de purtatoarea de cuvint a Aliantei Oana Lungescu, dupa ce site-ul Wikileaks a publicat mesaje diplomatice americane in care se vorbea despre o decizie a NATO de a extinde planurile defensive ale aliantei pentru a apara mai bine tarile baltice si Polonia intr-o noua schema regionala defensiva dupa razboiul din Georgia din 2008.

Oana Lungescu nu a confirmat informatiile din WikiLeaks dar a spus ca „NATO a avut şi va avea intotdeauna planuri adecvate pentru a-şi apara toti aliatii”.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitry Rogozin a spus ca va aduce subiectul miine in discutia Consiliului NATO-Rusia „pentru ca trebuie sa fim asigurati ca astfel de planuri vor fi abandonate şi ca Rusia nu e vazuta ca o amenintare la adresa NATO.”

Parlamentul de la Bucuresti a aprobat marirea virstei de pensionare pentru barbati de la 63 de ani la 65 şi pentru femei de 59 la 63. Decizia a fost luata in conformitate cu intelegerile dintre guvernul roman si Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Uniunea Europeana. Creşterea virstei de pensionare se va face treptat pina in 2015.

Ministrul irlandez al finantelor a prezentat bugetul de urgenta al tarii sale pentru 2011 care prevede reduceri drastice ale cheltuilelor bugetare şi creşterea impozitelor. Potrivit ciferelor bugetului, reducerile vor fi de 4,5 miliarde de euro, iar cresterea taxelor de 1 miliard si jumatate de euro. Parlamentul urmeaza sa voteze legea bugetului in cursul noptii.

Presedintele interimar Mihai Ghimpu, lider al Partidului Liberal, a declarat intr-o conferinta de presa ca oferta Partidului Liberal Democrat de a reface alianta care a guvernat acest an, cu componentele care au intrat acum in parlament, drept „un pas in directia cea buna, dar putin intirziat”, deoarece Partidul Comunistilor a inceput deja negocieri cu Partidul Democrat din Moldova.

Mihai Ghimpu si-a exprimat mirarea ca aceasta oferta a fost facuta de liderul PLDM abia dupa vizita de la Chisinau a sefului administratiei prezidentiale de la Moscova si ca ea a fost facuta prin presa si nu direct liderilor partidelor din fosta alianta care au intrat in noul parlament.

Liderul PLDM a propus astazi liberalilor si democratilor sa inceapa negocieri si sa imparta functiile de conducere in stat astfel: presedintia Partidului Democrat, conducerea guvernului, propriului partid si conducerea parlamentului, Partidului Liberal.