Aproximativ 20 de suporteri ai unei cunoscute fotografe uzbece condamnată pentru defăimare au participat la un protest în faţa ambasadei uzbece de la Moscova. Un tribunal de la Taşkent a decis miercuri că Umida Ahmedova, în vârstă de 54 de ani, ar fi vinovată de prezentarea Uzbekistanului drept o ţară „înapoiată” într-o colecţie de fotografii şi un documentar despre viaţa uzbecilor din zona rurală. Autorităţile uzbece au spus că fotagrafiile şi documentarul sunt „insultătoare” şi că „dăunează imaginii ţării”. Ahmedova putea fi condamnată la şase luni de închisoare sau până la doi ani de detenţie într-un lagăr de muncă, dar tribunalul a amnistiat-o imediat după pronunţarea verdictului. Fotografa a declarat Europei Libere că nu a comis vreo încălcare şi că va ataca decizia instanţei, chiar dacă nu a fost întemniţată.

Alianţa pentru Integrarea Europeană a respins cererea fracţiunii comuniştilor ca Parlamentul să formuleze o declaraţie de protest faţă de anunţata amplasare în România, până în 2015, a elementelor scutului american anti-rachetă. Deputatul comunist Grigore Petrenco a spus că aceste planuri ar pune în pericol Republica Moldova. Liderul Comuniştilor, Vladimir Voronin a declarat şi el, la o videoconferinţă cu experţi de la Moscova, că amplasarea elementelor scutului în România ar pune în pericol neutralitatea Moldovei şi va împiedica rezolvarea problemei transnistrene.

Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău a declarat marţi că amplasarea elementelor scutului în România va spori securitatea în regiune. Ambasadorul Asif J. Chaudhry a spus că scutul va fi strict defensiv şi că nu va avea vreun efect nedorit asupra Republicii Moldova. Anunţul României că va găzdui elementele scutului american a fost criticat de Moscova care consideră că planurile defensive antirachetă ale Statelor Unite în Europa sunt un pericol pentru Rusia.

Deputata neafiliată Svetlana Rusu spune că nu va renunţa la mandatul de deputat după părăsirea fracţiunii comuniştilor. Solicitarea i-a fost adresată astăzi, în prima şedinţă a Parlamentului din acest an, de către fosta sa şefă de fracţiune, Maria Postoico. Svetlana Rusu, a cincea deputată comunistă care a părăsit fracţiunea şi s-a alăturat noii formaţiuni “Moldova Unită”, şi-a mai acuzat fostul partid că-şi sperie proprii membri prin mesaje agresive. “Partidul Comuniştilor, a spus ea, este singura formaţiune în care poţi fi numit noroi sau guzgan”. Comuniştii mai au astăzi doar 43 de deputaţi din cei 48 pe care-i aveau după alegerile din 29 iulie trecut. Liderul comuniştilor Vladimir Voronin a spus astăzi despre deputaţii plecaţi din fracţiune că ar fi “lipitori care din greşeală au nimerit în rândurile noastre şi au vrut pe spatele nostru să ajungă în funcţii de conducere".

Comisarul OSCE pentru minorităţile naţionale a declarat că organizaţia sa poate oferi sprijin Moldovei pentru studierea limbii de stat de către minorităţile etnice. Knut Vollebaek a făcut declaraţia la o întâlnire cu premierul Vlad Filat. Un comunicat al guvernului spune că oficialul OSCE a propus trimiterea unui consultant care să contribuie la elaborarea metodologiei de studiere a limbii şi integrare a minorităţilor, precum şi la alcătuirea capitolului privitor la minorităţi, în cazul adoptării unei noi Constituţii a Republicii Moldova.

Premierul Vlad Filat le-a solicitat ambasadorilor din ţările membre ale formatului "5+2" să intervină pentru eliberarea unui grup de tineri reţinuţi în regiuna transnistreană. Cinci tineri din satul Oxentea, raionul Dubasari, au fost retinuţi de către grănicerii transnistreni pe 28 ianuarie, când, potrivit părinţilor lor, au trecut Nistrul pe gheaţă în joacă. Numai unul a fost eliberat de grănicerii transistreni ca să-i informeze pe părinţi. Premierul Vlad Filat a mai spus astăzi că autorităţile transnistrene l-ar fi împiedicat recent pe ambasadorul Statelor Unite, Asif J. Chaudhry să ajungă în regiunea transnistreană la lansarea activităţii unui grup comun de lucru al experţilor moldoveni şi transnitreni.

Ciocniri între forţele guvernamentale şi suporterii opoziţiei au avut loc astăzi în Iran în timpul manifestărilor de comemorare a revoluţiei islamice iraniene din 1979. Ceremoniile de anul acesta au avut loc pe fondul celei mai grave crize din Iran de la revoluţie încoace, criză izbucnită după contestarea realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad în iunie anul trecut. Se relatează despre ciocniri produse în câteva zone ale capitalei Teheran, în timp ce preşedintele Ahmadinejad se adresa unei mulţimi de zeci de mii de simpatizanţi în centrul oraşului. Liderul opoziţiei Mehdi Karrubi şi fostul preşedinte reformator al Iranului, Mohammad Khatami ar fi fost atacaţi de susţinătorii guvernului în timp ce încercau să se alăture protestatarilor.

Senatorul american Joe Lieberman a declarat Europei Libere că regimul Iranian este unul „fanatic şi represiv”.

Preşedintele Iranului a declarat astăzi că ţara sa a produs o primă doză de uraniu îmbogăţit. Vorbind în faţa a zeci de mii de suporteri la Teheran de ziua Revoluţiei Islamice iraniene din 1979, Ahmadinejad a spus că ţara sa este acum un „stat nuclear” datorită primei cantităţi de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20 la sută. Uraniul îmbogăţit serveşte în calitate de combustibil pentru centralele electrice, dar poate fi folosit şi la crearea încărcăturilor pentru armele atomice. Comunitatea internaţională avertizează Iranul cu noi sancţiuni ONU din cauza programului nuclear.

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy a declarat că ţările din zona euro vor lua „măsuri coordonate” dacă este necesar să ajute Grecia pentru depăşirea deficitului bugetar. Van Rompuy nu a promis limpede ajutoare financiare Greciei şi a insistat că autorităţile de la Atena nici nu le-au cerut. Preşedintele Uniunii Europene a vorbit în marginea reuniunii la nivel înalt a liderilor europeni la Bruxelles, dominată de criza din Grecia. Vorbind înaintea summit-ului, cancelara Germananiei, Angela Merkel a spus că Grecia va primi sprijinul Uniunii Europene atât timp cât respect regulile Uniunii.

Rusia se aşteaptă la îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina după victoria lui Victor Ianucovici la alegerile prezidenţiale ucrainene duminica trecută. Natalya Timakova, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui rus, a declarat că Dmitri Medvedev „l-a felicitat pe Ianucovici pentru succesul obţinut”. Medvedev ar mai fi spus că Moscova vede un partener în orice alt preşedinte al Ucrainei, cu excepţia fostului preşedinte Victor Iuşcenco. Potrivit rezultatelor alegerilor, Ianucovici a învins-o în alegeri pe premierul Iulia Timoşenco la o diferenţă mică, de aproximativ 3,5 la sută din voturi. Dar partidul condus de Timoşenco a spus că va contesta rezultatele.

Premierul ucrainean Iulia Timoşenco care a pierdut duminică alegerile prezidenţiale în faţa lui Victor Ianucovici, şi-a acuzat rivalul politic că a făcut promisiuni mincinoase alegătorilor în campanie. În primele sale declaraţii de după alegeri, Timoşenco nu a vorbit însă despre rezultatele preliminare care-l dau drept învingător pe Ianucovici, cu un avans de aproximativ 3,5 la sută din voturi.

Parlamentul European a respins un acord cu Statele Unite despre schimbul de date bancare în cadrul investigaţiilor antiteroriste. Un acord provizoriu pe nouă luni a intrat în vigoare la începutul lunii februarie, dar unii europarlamentari i se opun pe motiv că nu ar apăra datele personale ale cetăţenilor europeni. Statele Unite vor trebui acum să caute alte căi de acces la informaţiile despre transferurile de bani din Europa în alte state. Autorităţile americane spun că asemenea informaţii sunt vitale pentru a-i captura pe suspecţii de terorism.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe din China a declarat că în ţara sa “nu există disidenţi“. Ma Zhaoxu a spus la o conferinţă de presă că acest termen are un character “îndoielnic” în China. Oficialul chinez a făcut declaraţia la câteva ore după ce un tribunal de la Beijing a confirmat condamnarea la 11 ani de închisoare a unuia dintre principalii activişti pentru democraţie, Liu Xiaobo.

Africa de Sud sărbătoreşte astăzi eliberarea lui Nelson Mandela din închisoare cu 20 de ani în urmă. Mandela a fost eliberat în 1990 după 28 de ani de detenţie la care fusese condamnat pentru conducerea demonstraţiilor împotriva guvernului de apartheid al ţării. Cu patru ani mai târziu el era ales primul preşedinte de culoare al Africii de Sud. Astăzi în vârstă de 91 de ani, Mandela este aclamat pentru că a adus ţara într-o epocă a democraţiei depline.

Un tribunal de la Moscova a decis ca demolarea caselor particulare din localitatea riverană Recinic din apropierea capitalei ruse va fi suspendată pentru perioada în care procurorii verifică legalitatea deciziilor anterioare privind demolările. Procuratura Generală a intervenit în urma unei solicitări adresate de preşedintele rus Dmitri Medvedev pe 4 februarie. În ziua următoare, Baroul Avocaţilor Ruşi, Uniunea federală a Avocaţilor Ruşi şi Consiliul Public al Rusiei au anunţat înfiinţarea unui centru care îi va ajuta pe pe cetăţenii ruşi să-şi apere drepturile de proprietate.

Senatorul american Joe Lieberman a declarat pentru Europa Liberă că evoluțiile din Iran demonstrează că regimul de la Teheran este „fanatic și represiv”. Senatorul american s-a pronunțat pentru o condamnare clară a guvernului iranian și exprimarea deschisă a solidarității cu Mișcarea Verde, de opoziție din Iran.

Declarațiile au fost făcute pe fundalul măsurilor represive luate de regim, care a reținut astăzi temporar, relatează surse din Iran, lideri ai opoziției, forțele de securitate intervenind brutal împotriva demonstranților anti-guvernamentali. In Iran a fost celebrată astăzi aniversarea de 31 de ani de la revoluția islamică din 1979, prilej folosit de președintele Ahmadinejad pentru a declara că Iranul a devenit „un stat nuclear”.

Smaranda Enache, co-președinta Ligii Pro Europa, a adresat astăzi un mesaj de solidaritate lui Toader Mărieș și Asociației 21 Decembrie, de la crearea căreia s-au împlinit 20 de ani. In mesaj de afirmă: „la 20 de ani de la evenimentele de la Targu Mures, nu reusim sa capacitam institutiile statului sa garanteze accesul liber al cetatenilor acestei tari la aflarea adevarului. Este evident că păstrarea secretului asupra crimelor din decembrie 1989 și martie 1990 este un mod perfid de a proteja cariere, averi și o anumită filosofie a statului autoritar, moștenită din comunism. ”

Intr-un discurs pronunțat la Teheran în fața a sute de mii de sprijinitori ai regimului, adunați cu ocazia celebrării aniversării Revoluției islamice, președintele Mahmud Ahmadinejad a anunțat producția unei importante cantități de uraniu îmbogățit și a declarat că Iranul este un „stat nuclear”

La Procuratura au continuat audierile legate de evenimentele din 7 aprilie. Au fost audiaţi ca martori, Sergiu Bănari, consilier municipal la Balti, scriitorul Nicolae Dabija si ministrul justiţiei Alexandru Tănase. Potrivit agentiilor de presa de la Chisinau, Sergiu Bănari a spus că violenţele declanşate pe 7 aprilie ar fi fost organizate de forţe bine pregătite pentru astfel de acţiuni şi că el ar fi chemat oamenii la proteste paşnice. Scriitorul Nicolae Dabija a declarat presei că intreaga actiune din 7 aprilie ar fi fost pusa la cale de fostul preşedinte Vladimir Voronin pentru a discredita si scoate în afara legii partidele de opozitie.

Ministrul moldovena al justitiei Alexandru Tănase a declarat că acţiunile din 7 aprilie ar fi avut două faze – prima a protestelor paşnice generate de fraudarea alegerilor, iar în cea de-a doua „protestele paşnice au fost preluate de reprezentantii lumii interlope, ghidaţi de reprezentanţi ai guvernării de atunci”.
In acest dosar printre martorii care au fost audiaţi se numara si fostul preşedinte Vladimir Voronin, deputatul comunist Mark Tkaciuc, liderul Partidului Moldova Unita, Vladimir Turcan, fostul director al serviciilor de securitate si informatii, Artur Reşetnicov.

Mitropolitul Moldovei, Vladimir a anunţat, citat de site-ul Sirea Zilei, că de la 1 septembrie, in scolile din Republica Moldova va fi studiată religia. Potrivit sursei citate, ar fi avut loc discutii pe aceasta tema intre mitropolitul Moldovei si premierul Filat.

Victor Ianukovicien, cîştigătorul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, i-a cerut încă o data contracandidatei sale, premierul Iulia Timoşenco să îşi accepte înfrăngerea şi să demisioneze, pentru a evita, ceea ce Ianukovici susţine a fi „o noua criză politică”. Partidul Iuliei Timoşenco a anunţat că va contesta în instanţă rezultatul scrutinului in mai multe regiuni, considerînd că alegerile au fost fraudate.

Liderii opoziţiei iraniene pregătesc noi demonstraţii astăzi, cu ocazia aniversării Revoluţiei islamice. Autorităţile, pe de altă parte, au avertizat că vor reacţiona hotărât iar şeful poliţiei a declarat că au fost deja reţinuţe preventiv o serie de persoane, care intenţionau să organizeze proteste.
In decembrie, ciocnirile intre demonstranţi şi poliţie s-au soldat cu moartea a cel puţin 8 persoane. Mişcarea Verde, anti-guvernamentală, a apărut anul trecut, după contestatele alegeri prezidenţiale din vară.

Grecia se află în pragul falimentului si există temeri ca această criză să afecteze şi alte economii fragile din zona euro, cum ar fi Spania sau Portugalia. La reuniunea informală la nivel înalt a Uniunii Europene, care are loc astăzi la Bruxelles, vor fi discutate posibile măsuri pe care le poate lua Uniunea pentru a sprijini Grecia dar şi planul guvernului de la Atena de asanare a economiei.
Miercuri, funcţionarii publici din Grecia au protestat împotriva măsurilor de austeritate preconizate de guvern.

Parlamentul din Republica Sîrbska, regiunea sîrbă a Bosniei, a adoptat o lege care permite organizarea mai uşor a unui referendum pe teme extreme de sensibile cum ar fi diverse prevederi ale acordurilor de pace de la Dayton, acorduri care au pus capăt războiului din 1992-95. Aceste referendumuri nu vor avea efect şi in partea croto-musulmană a Bosniei dar pot crea tensiuni imense in regiune – avertizează emisarii internationali.

Un tribunal din China a respins recursul înaintat de cunoscutul disident Liu Xiaobo, condamant la 11 ani închisoare pentru subminarea statului. Ambasadorul Statelor Unite în China a declarat că ţara sa este profund dezamăgită şi a cerut din nou elimberearea necondiţionată a disidentului. Acelaşi lucru a fost cerut şi de Uniunea Europeană.
Liu este unul din iniţiatorii aşa-numitei “Charta 08” – un manifest pro-democraţie, scris în 2008, în care se cere respectarea drepturilor omului și trecerea la o democraţie liberală.

Un purtator de cuvint al secretarului general al NATO a declarat ca Alianta nu are obiectii fata de propunerea Frantei de a vinde Rusiei nave de razboi. Purtatorul de cuvînt al NATO a spus ca Alianta nu considera Rusia o amenintare si ca secretarul general al NATO spera chiar ca Rusia nu considera Alianta drept o amenintare. Declaratia survine dupa ce Kremlinul a acuzat NATO ca face eforturi pentru a-i submina suveranitatea. Purtatorul de cuvint al NATO a spus ca secretarul general Aliantei este constient de ingrijorarea exprimata fata de aceasta tranzactie de catre unele tari NATO vecine cu Rusia.