Diplomaţii moldoveni şi români vor discuta în zilele următoare la Chişinău planul amplasării în România a unor elemente din scutul american antirachetă.
Potrivit Infoprim, anunţul a fost făcut de un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Bucureşti.

Rugat să comenteze declaraţiile critice ale lui Igor Smirnov despre scutul american, purtătorul de cuvânt român Valeriu Turea a spus că „Guvernul Republicii Moldova nu l-a mandatat (pe Smirnov) să poarte negocieri cu caracter militar”.

Săptămâna aceasta, la Moscova, Smirnov a spus că Rusia ar putea la rândul ei amplasa rachete în Transnistria, dar oficialii ruşi au spus apoi că ideea este un „non-sens”.

Preşedintele Georgiei Mihail Saakashvili a criticat aspru acordul militar semnat astăzi de Rusia cu Abhazia, pe care georgienii o consideră parte a teritoriului său naţional. Liderul georgian a cerut UE să înceapă noi negocieri în regiunea Caucazului, avertizînd că „o nouă invazie este încă posibilă”.

Prin acordul semnat astăzi la Moscova, Rusia primeşte permisiunea de a înfiinţa o bază militară permanentă în apropierea capitalei abhaze Suhumi.
În urma războiului ruso-georgian din 2008 Abhazia şi Osetia de Sud se consideră independente, dar sunt recunoscute ca atare doar de Rusia şi de trei ţări din America Latină şi zona Pacificului.

Vorbind astăzi la un an de la lansarea planului american de stimuli economici, preşedintele Statelor Unite Barack Obama a spus că, graţie planului, economia ţării sale a evitat recesiunea. Într-un discurs rostit la Casa Albă, preşedintele Obama a mai spus că planul de relansare economică va salva sau crea anul acesta 1,5 milioane de locuri de muncă. Planul a costat bugetul Statelor Unite aproape 800 de miliarde de dolari. Unii americani spun că el a fost prea costisitor şi nu a dat rezultate.

Guvernul Moldovei va perfecta noi împrumuturi externe pentru a reduce deficitul bugetar. Premierul Vlad Filat a spus astăzi că printre creditorii externi se află Polonia, unde merge mâine în vizită. Vlad Filat: „Vom semna şi un acord de împrumut în valoare de 15 milioane de dolari... pentru redresarea deficitului bugetar”.

Guvernul Filat a obţinut până acum un credit de la Fondul Monetar Internaţional, negociază împrumuturi de la Banca Mondială şi Rusia şi are promisiuni de ajutor financiar din partea Comisiei Europene, Marii Britanii şi României.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a negat că Moldova ar avea de gând să se unească cu România. Într-un dialog online cu cititorii ziarului „Komsomolskaya Pravda”, Ghimpu a spus că „unire cu România nu va fi niciodată”, adăugînd că recenta vizită a preşedintelui român Băsescu la Chişinău ar fi demonstrat acest lucru.

În lunile de când se află la putere, Ghimpu a spus de câteva ori că în sinea lui este unionist, dar şi că nu va promova o politică unionistă.

Într-un interviu acordat în exclusivitate EL, un oficial european a menţionat pentru prima dată un posibil termen de semnare a acordului de asociere a Moldovei la UE. Aflată în vizită la Chişinău, Monica Macovei, care conduce partea europeană într-o comisie de cooperare dintre Parlamentul European şi Republica Moldova, a spus că negocierea acordului s-ar putea încheia la sfârşitul anului curent, adoptarea ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.

Moldova şi UE au început negocierea acordului de asociere luna trecută.

Vladimir Voronin a criticat noua guvernare de la Chişinău şi conducerea României într-o discuţie cu ambasadorul Statelor Unite, Asif J. Chaudhry. Potrivit unui comunicat de presă de la PCRM, la întâlnirea de astăzi Voronin i-a spus ambasadorului american că intenţia alianţei de-a schimba constituţia este „inacceptabilă” şi s-a declarat îngrijorat de planul amplasării elementelor unui scut antirachetă american în România. Voronin a criticat de asemenea refuzul României de a semna tratatul de bază cu Moldova.

Potrivit comunicatului PCRM, ambasadorul american a dat asigurări că scutul din România va fi numai defensiv şi va consolida securitatea în regiune.

Preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu a spus că va propune parlamentului să reducă pensiile demnitarilor de stat. La o conferinţă de presă, la Chişinău, Lupu a declarat că pensiile foştilor funcţionari de rang înalt sunt de 8-9 ori mai mari decât ale marii majorităţi a pensionarilor. În baza propunerii lui Lupu, deputaţii, de exemplu ar urma să primească cu 3000 de lei mai puţin.

Lupu a mai spus însă că eventuala reducere a pensiilor nu-i va afecta pe foştii demnitari care le primesc deja, adică, a spus el, aproximativ 240 de persoane.

Liderul transnistrean Igor Smirnov a salutat victoria lui Viktor Yanukovich în alegerile din Ucraina şi a spus că speră ca noua conducere de la Kiev să aibă relaţii cât mai bune cu Federaţia Rusă. Potrivit agenţiei oficiale de ştiri Olvia Press, Smirnov a făcut aceste remarci la o conferinţă de presă ţinută la Tiraspol, la care a vorbit mai ales despre vizita sa de săptămâna aceasta la Moscova.

Smirnov a spus printre altele că s-a convins din nou că Rusia nu are de gând să lase Transnistria „în voia sorţii” şi că Moscova va trimite curând asistenţă umanitară în valoare de o sută de milioane de dolari.

Recentul discurs al preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie continuă să provoace proteste. Sâmbătă, la o adunare a judecătorilor, Ion Muruianu a criticat pe unii avocaţi, nenumiţi, pentru că ar căuta să-şi facă reclamă pe baza plângerilor depuse de moldoveni la CEDO.

Astăzi, un grup de avocaţi, inclusiv unii care reprezintă clienţi tocmai în asemenea dosare au cerut ca Ion Muruianu să-şi dea demisia.

Potrivit Infoprim, avocaţii respectivi s-au solidarizat tot astăzi cu ziariştii, după ce în acelaşi discurs de sâmbătă, Ion Muruianu a spus că uneori unii ziarişti se poartă ca nişte „câini turbaţi” când relatează despre cazuri pierdute de Moldova la CEDO.

Rusia şi Abhazia au semnat un acord care permite Moscovei să aibă o bază militară terestră permanentă pe teritoriul regiunii separatiste. Ceremonia semnării a avut loc la Kremlin în prezenţa preşedintelui rus Dmitry Medvedev şi a liderului abhaz Serghei Bagapsh.

Într-un interviu acordat serviciului georgian al Europei Libere, ministrul georgian al reintegrării Temur Iakobashvili a calificat acordul drept ilegal. Ministrul georgian a spus că înţelegerea ruso-abhază violează acordul de încetare a focului negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi semnat de preşedintele Rusiei.

Un tribunal de rang înalt din Ucraina a suspendat rezultatele alegerilor prezidenţiale câştigate de Viktor Yanukovich până ce se va rezolva contestaţia depusă de învinsa Yulia Tymoshenko. Înaltul Tribunal Administrativ din Ucraina a anunţat că poate lua o decizie înainte de 25 februarie, când Yanukovich ar urma să depună jurămîntul. Se relatează însă că Tymoshenko încearcă să amâne ceremonia prin manevre parlamentare.

Întretimp, premierul Tymoshenko a semnalat că nu va da curs îndemnurilor lui Yanukovich de-a pleca de la putere. Ea a prezentat chiar astăzi guvernului un plan de reforme pe cinci ani.

Autorităţile din Belarus au continuat să aresteze activişti ai comunităţii etnice poloneze, în ciuda protestelor Varşoviei şi a criticilor Uniunii Europene, din care Polonia face parte. Agenţiile de presă relatează că noile arestări au avut loc în capitala Minsk şi în oraşul Volozhin.

Întretimp, la Varşovia parlamentul Poloniei a adoptat o rezoluţie în care se cere impunerea de sancţiuni împotriva regimului de la Minsk. Cei arestaţi fac parte dintr-o asociaţie care l-a criticat pe preşedintele Aliaxandr Lukashenka. În Belarus există şi altă organizaţie a etnicilor polonezi, creată din iniţiativa guvernării şi fidelă lui Lukashenka.

Armata pakistaneză a confirmat capturarea comandantului militar al Talibanilor, mulahul Abdul Ghani Baradar. În declaraţia oficială se confirmă că Baradar este în mâinile pakistanezilor, dar din raţiuni de securitate nu se dau detalii despre arestarea lui.

Baradar era numărul doi în ierarhia Talibanilor, după fondatorul mişcării, mulahul Omar. Agenţiile de presă spun că este cea mai importantă captură din rândurile militanţilor de la lansarea războiului din Afganistan în anul 2001.

Serbia va cere organizarea de noi convorbiri despre statutul kosovarilor, la doi ani după ce aceştia şi-au proclamat unilateral independenţa. Într-un interviu acordat presei de la Belgrad, ministrul sârb de externe Vuk Jeremic a spus că ţara lui va milita în continuare pentru o „soluţie justă”, acceptabilă pentru toţi cei implicaţi. Serbia a atacat independenţa kosovarilor în instanţele Naţiunilor Unite, care emit însă numai verdicte cu valoare de recomandare.

Întretimp, la Priştina, preşedintele din Kosovo Fatmir Sejdiu a spus într-un discurs aniversar că Serbia are o politică agresivă şi creează probleme în relaţiile internaţionale.

Independenţa kosovarilor a fost recunoscută de peste 60 de state. Republica Moldova se numără ca şi Serbia, România şi Rusia printre puţinele ţări europene care nu recunosc Kosovo ca stat.

Un tribunal din Cehia a scos în afara legii o grupare de extremă-dreapta numită „Partidul Muncitoresc”, constatînd că a propagat rasismul, xenofobia, şovinismul şi a colaborat cu organizaţii neonaziste.

Verdictul a fost salutat de guvernul Cehiei, care ceruse interzicerea formaţiunii, şi de toate partidele parlamentare.

„Partidul Muncitoresc” a fost scos în afara legii din a doua încercare. Într-un prim proces din anul 2008, Curtea Supremă Administrativă cu sediul la Brno a decis împotriva interzicerii, din lipsă de dovezi.

Ministrul de externe al Israelului Avigdor Lieberman a declarat că nu există dovezi ale implicării serviciilor secrete ale ţării sale în asasinarea unui militant palestinian în Dubai. Mişcarea Hamas a acuzat Mossad-ul israelian că ar fi pus la cale uciderea lui Mahmoud al-Mabhouh, găsit mort într-o cameră de hotel luna trecută.

Autorităţile emiratului arab Dubai au emis mandate de arestare pentru 11 persoane cu paşapoarte europene, pe care le acuză de omor. Astăzi, şeful diplomaţiei israeliene a spus că nu există motive să se presupună că asasinatul a fost plănuit de Mossad şi nu de serviciile secrete din vreo altă ţară.

Unul din cei trei soldaţi sovietici dintr-o fotografie celebră din al doilea război mondial a încetat din viaţă la vârsta de 93 de ani. În fotografia din aprilie 1945, Abdulkhakim Ismailov era înfăţişat împreună cu doi camarazi înălţînd drapelul sovietic pe clădirea parlamentului Germaniei hitleriste, Reichstag. Originar din regiunea Daghestan, din sudul Rusiei, Ismailov a participat în anii 1942-1943 la bătălia de la Stalingrad, iar apoi la întreaga ofensivă a Armatei Roşii, până la Berlin.

Monica Macovei, șefa delegaţiei europene în comitetul de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova a îndemnat autorităţile moldovene să facă ordine în justiţie. „Dacă există corupţie în justiţie, atunci nimic nu o să meargă în stat”, a declarat europarlamentara română Monica Macovei la o conferinţă de presă la Chişinău. Potrivit Monicăi Macovei, care participă la o reuniune a comitetului bilateral, reforma în justiţie presupune şi schimbarea unor oameni. „Noi, în România, nu am făcut acest lucru şi suferim şi astăzi”, a mai spus europarlamentara română, fostă ministru al Justiţiei şi una din arhitecţii reformei în justiţia din România.

Un membru comunist în Parlamentul European a luat apărarea comuniştilor moldoveni, spunînd că actualul guvern de la Chişinău încearcă în zadar „să le închidă gura”. Afirmaţia este atribuită de presă cehului Jiri Mastalka, aflat printre europarlamentarii care au vizitat Chişinăul în fruntea unei delegaţii condusă de românca Monica Macovei.

Potrivit Infoprim, comunistul ceh a mai spus că PCRM va avea oricînd posibilitatea de a se exprima, de pildă de la tribunal Parlamentului European. Mastalka s-a declarat nemulţumit şi de faptul că printre colegii lui de delegaţie s-au aflat prea mulţi români.

Inaltul Tribunal Administrativ al Ucrainei a decis astăzi suspendarea hotărîrii Comisiei Centrale Electorale de la Kiev prin care Victor Ianucovici a fost declarat cîștigător al alegerilor prezidențiale de la 7 februarie. Suspendarea este în vigoare pe durata examinării contestației depuse de premierul Iulia Timoșenco, referitoare la fraude de proporții în cursul procesului electoral.
Parlamentul a votat săptămîna aceasta pentru 25 februarie ca dată a instalării lui Ianucovici ca președinte. Tribunalul Administrativ a spus că nu poate decide în acest caz și nici să împiedice desfășurarea ceremoniei.

Omul de afaceri Oleg Voronin i-a informat pe procurorii anticorupţie că se va prezenta la audieri pe tema unor tranzacţii financiare suspecte săptămâna viitoare, când va reveni în Moldova din Austria. Fiul fostului preşedinte comunist fusese citat astăzi la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei pentru a explica discrepanţa din declaraţia pe venit din ultimii doi ani şi cheltuielile efectuate. Ofiţerii centrului spun că Oleg Voronin a cheltuit în străinătate echivalentul a 67 de milioane de lei, plătind cu ajutorul cardului bancar. Legislaţia în domeniul spălării banilor ar permite anchetatorilor să verifice orice tranzacţie care depăşeşte 500 de mii de lei. Şefa serviciului de presă al Centrului, Angela Starinschi a spus că au fost acceptată solicitarea lui Oleg Voronin despre amânarea audierilor, dar în cazul unei amânări prea îndelungate anchetatorii vor urma procedura legală şi-l vor cita pe fiul fostului preşedinte în mod repetat.

Omul de afaceri Oleg Voronin a fost citat pentru audieri azi dimineaţă la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Fiul fostului preşedinte comunist este aşteptat la Centru la ora 11 pentru a da explicaţii pe marginea unor tranzacţii suspecte. Anchetatorii anti-corupţie nu au dat detalii, dar presa a scris că suspiciunile ar fi fost provocate de sume enorme cheltuite de Oleg Voronin, care ar depăşi cu mult sumele declarate la fisc în declaraţie pe venit.

Guvernul a primit ajutoare din Occident pentru plata compensaţiilor în această iarnă, în urma majorării tarifelor la gaze, curent electric şi căldură. Marţi, premierul Vlad Filat a anunţat că Uniunea Europeană dă 1,4 milioane de euro, iar Marea Britanie – în jur de 3 milioane şi jumătate, sume care acoperă compensaţiile pentru primele trei luni ale anului curent. Diferenţa de tarif după majorare va fi compensată integral pentru aproximativ 260 de mii de persoane. Astfel de compensaţii nu vor funcţiona însă şi în următorul sezon de încălzire, a spus premierul Filat: „Urmează ca pentru sfârşitul de an să venim cu o lege care să reglementeze intervenţia statului în perioada rece a anului în favoarea cetăţenilor care se află în dificultate”.

Şeful reprezentanţei de la Chisinau a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este optimist că economia moldoveană va creşte anul acesta peste aşteptări, iar leul va ramâne stabil. Libor Krkoska a declarat Europei Libere că estimează o creștere economică de aproximativ 4 la sută. Creşterea se va datora mai ales fluxului masiv de bani din străinatate sub formă de ajutoare, credite şi investiţii.
Libor Krkoska a mai spus că Moldova va începe să primească atât fonduri din partea FMI, din creditul de peste 500 de milioane de dolari, cât şi din donaţii multilaterale şi bilaterale. Aşa încât, în partea a doua a anului economia va fi relansată prin investiţii semnificative în infrastructură.