Preşedintele interimar Mihai Ghimpu deplânge decizia majorităţii din Alianţa pentru Integrare Europeană de a trimite militari moldoveni la parada de 9 mai, la Moscova. Într-un interviu acordat Europei Libere, Ghimpu este de părere că Moldova nu are nimic de câştigat din această decizie, determinată mai degrabă de interese „de partid” sau „electorale”.

Ulterior, într-un interviu la Vocea Basarabiei, Mihai Ghimpu a anunţat că-şi anulează vizita la Moscova, unde urma să conducă delegaţia Moldovei la parada marcând 65 de ani de la victoria în al doilea război mondial.

În altă ordine de idei, Mihai Ghimpu a declarat că nu a văzut încă raportul comisiei parlamentare despre evenimentele din 7-8 aprilie 2009, dar se declară încrezător că justiţia va acţiona. Pe de altă parte, preşedintele interimar este şceptic cu privire la şansele ca liderii comunişti să fie traşi la răspundere pentru violenţele din acele zile.

Premierul rus Vladimir Putin se întâlneşte la Viena cu şeful guvernului austriac pentru a discuta despre perspectivele conductei South Stream, proiect concurent cu Nabucco. South Stream este gîndid să aducă gaz din Rusia, prin Marea Neagră pentru a fi stocat în Austria, de unde ar urma să fie distribuit clienţilor din Uniunea Europeană.

Vice premierul ucrainean pentru economie, Sergei Tigipco a criticat modul netransparent în care preşedintele Ianucovici a negociat cu Rusia prelungirea cu 25 de ani a acordului de închiriere a portului militar din Sevastopol, baza flotei ruse din Marea Neagră. Acordul a fost semnat miercuri, când Rusia, pe de altă parte, a acceptat să reducă prețul gazelor naturale pentru Ucraina cu 30 la sută.

Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială discută astăzi ce să ceară Greciei în schimbul unui ajutor financiar masiv, de zeci de miliarde de euro.
Grecia a cerut ieri oficial sprijin financiar din partea Uniunii Europene si a FMI-ului . Este vorba de acces la un fond de aproape 45 de miliarde de euro, împrumut cu care Atena vrea sa-şi plătească datoriile externe.Grecia speră să primească primele miliarde înainte de 19 mai.

În cursul nopţii, la Erevan, mii de persoane a luat parte la un marş cu torţe, în ajunul împlinirii a 95 de ani de la masacrul armenilor din Imperiul Otoman.
Astăzi, zeci de mii de armeni au depus flori la un memorial dedicat victimelor masacrului.

Masacrul nu este recunoscut drept genocid de Turcia si nici asumat ca atare, motiv pentru care Armenia a suspendat din nou, cu două zile în urmă, negocierile vizând normalizarea relaţiilor cu Ankara.

Un grup de intelectuali turci, pe de altă parte, intenționează să organizeze un marş al tăcerii la Istambul, în amitirea victimelor masacrului armean. Dacă marşul este aprobat, ar fi prima data că un asemenea eveniment are loc în Turcia.

Pentru prima dată, poliţia franceză a amendat o femeie care purta voalul integral. Femeii care conducea un automobil, nu i se vedeau decât ochii, iar poliţia susţine că ar fi putut face un accident. Avocatul celei amendate susţine că este vorba de o încălcare a drepturilor fundamentale.

De luni de zile în Franţa se discută posibilitatea de a interzice voalul integral în locuri publice, iniţiativă susţinută de preşedintele Sarkozy.

Un val de explozii în capitala irakiană Bagdad a făcut astăzi cel puţin 58 de morţi şi peste 100 de răniţi. Cele mai multe atacuri au avut loc în preajma moscheilor şiite în timpul rugăciunii de vineri. Cel puţin una din explozii a avut loc în apropiere de oficiul clericului radical şiit, Moqtada al-Sadr. Un purtător de cuvânt al forţelor de securitate de la Bagdad a dat vina pe reţeaua Al-Qaida care s-ar fi răzbunat pe recenta ucidere a trei lideri ai teroriştilor de către forţele de securitate.

70 de militari moldoveni din Garda de Onoare a Armatei Naţionale vor participa la parada militară de 9 mai pe Piaţa Roşie de la Moscova. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că a acceptat trimiterea militarilor moldoveni la paradă în urma presiunilor celorlalţi lideri din Alianţa pentru Integrarea Europeană în timpul unei întrevederi joi seara.

Mihai Ghimpu a repetat că participarea militarilor moldoveni este controversată, din moment ce Rusia menţine trupe în Republica Moldova contrar voinţei Chişinăului, iar al doilea război mondial a avut efecte complexe asupra locuitorilor Moldovei.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a fost audiat la Procuratura Generală în legătură cu evenimentele turbulente din aprilie anul trecut. El a spus că sediile Parlamentului şe Preşedinţiei ar fi putut fi salvate de la distrugere, dacă fostele autorităţi ar fi participat la convorbiri cu mulţimea. Mihai Ghimpu a mai explicat că a dat publicităţii înregistrările video din noaptea de după tulburări pentru a urni ancheta procuraturii dintr-un punct mort.

Judecătoria Centru din Chişinău a decis ca fostul vicecomisar al capitalei, Iacob Gumeniţă să fie cercetat în stare de libertate în dosarul 7 aprilie din cauza problemelor de sănătate. Instanţa a luat decizia la o zi după ce Curtea de Apel îl eliberase pe Gumeniţă din arestul preventiv, aplicîndu-i măsura de arest la domiciliu. Procurorii spun că vor face recurs ca fostul şef al poliţiei municipale să fie cercetat în arest la domiciliu pentru maltratarea tinerilor în noapte de pe 7 spre 8 aprilie 2009. Imagini filmate în acea noapte îl înfăţişează pe Gumeniţă lovind cu piciorul doi tineri culcaţi la pământ în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Parlamentul a redat zilei de 27 august vechea denumire de „Ziua Independenţei”. Această zi fusese rebotezată în „Ziua Republicii” de către fosta guvernare comunistă. La şedinţa de astăzi, Parlamentul a mai decis să înfiinţeze pe 27 aprilie “Ziua drapelului de stat”.

Consumul a crescut în Moldova cu peste 6 la sută în primul trimestru al anului, faţă de perioada similară a anului trecut. Biroul Naţional de Statistică spune că moldovenii au cumpărat în ianuarie-martie mărfuri şi servicii în valoare de aproape 5 miliarde de lei. Au sporit mai ales vânzările cu amănuntul în unităţile comerciale. Vânzările produselor alimentare au crescut cu peste 4 la sută, ale mărfurilor ne-alimentare cu aproape 7 la sută, iar valoarea serviciilor achitate de populaţie – cu peste 6 la sută. Consumul are ponderea cea mai mare în Produsul Intern Brut al Moldovei.

Grecia se aşteaptă că va primi până la 19 mai prima tranşă din ajutoarele Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional pentru evitarea incapacităţi de plată. Anunţul a fost făcut de ministrul grec al finanţelor la câteva ore după ce premierul George Papandreou ceruse deblocarea fondurilor din pachetul de 45 de miliarde de euro. Pachetul fusese aprobat luna trecută ca ultimă soluţie în caz de absolută necesitate. Ultimele date ale Uniunii Europene publicate joi arată că deficitul bugetar al Greciei a fost anul trecut mai mare decât se credea, depăşind de patru ori limita maximă admisă pentru ţările din zona euro.

Fostul lider kirghiz răsturnat de la putere pe 7 aprilie spune că nu planifică să revină în ţară ca preşedinte. Refugiat la Minsk, Kurmanbek Bakiev a mai acuzat noul guvern kirghiz că nu şi-ar ţine promisiunea de a-i proteja membrii familiei.

Bakiev a spus că, în ciuda neîndeplinirii acestei condiţii pe care a pus-o pentru a-şi da demisia, nu are de gând să se întoarcă în Kyrgyzstan ca preşedinte.

Guvernul interimar de la Bişkek susține că fostul preşedinte trebuie să revină pentru a fi judecat în legătură cu violenţele de pe 7 aprilie soldate cu peste 80 de morţi.

Miniştrii de externe din NATO au convenit asupra condiţiilor pentru a începe transferul operaţiunilor de securitate în Afganistan către forţele afgane, în ciuda problemelor de securitate şi deficitului de personal pentru instruirea militarilor afgani. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus în urma reuniunii de la Talin că transferul responsabilităţii poate începe anul acesta. Însă Alianţa nu se grăbeşte să se retragă din Afganistan, iar întregul proces va depinde de condiţiile de pe teren, nu de un calendar anume.

Statele Unite planifică să înceapă retragerea trupelor în vara lui 2011.

Două regiuni din vestul Ucrainei s-au pronunţat pentru procedura de demitere a preşedintelui Victor Ianucovici din cauza înţelegerii controversate cu Rusia să prelungească staţionarea flotei ruse în Crimea până în 2042. Parlamentele locale din regiunile Lviv şi Ternopil a adoptat două rezoluţii, cerînd demiterea preşedintelui ucrainean. Opoziţia pro-occidentală spune că va organiza sâmbătă proteste în faţa parlamentului de la Kiev.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova şi speaker al Parlamentului, Mihai Ghimpu este aşteptat astazi la Procuratura Generală, in calitate de martor în dosarul 7-9 aprilie 2009.

Biroul permanent al Parlamentului a decis că în sesiunea de astazi să nu fie examinat şi raportul comisiei parlamentare vizând elucidarea evenimentelor din 7-8 aprilie. Preşedintele comisiei, Vitalie Nagacevschi a spus că îşi va prezenta raportul saptamina viitoare pentru că deputatii Partidului comuniştilor au spus că nu au reuşit să studieze conţinutul raportului.

Serviciul de presa al Parlamentului a anunţat că dupa şedinţa de astazi, speakerul Mihai Ghimpu va susţine o conferinţă de presă privind decizia Aliantei despre participarea Moldovei la parada de 9 mai de la Moscova.

Ambasada Statelor Unite la Chişinău a dat publicităţii un comunicat de presă în care îşi exprimă „profunda îngrijorare” în legătură cu arestarea jurnalistului Ernest Vardanean de către autorităţile din Transnistria şi detenţia preventivă la care a fost supus. Ambasada americana cere „autorităţilor din regiunea trasnistreană să respecte standardele internaţionale ale drepturilor omului şi drepturile legale ale domnului Vardanean”. Se cere, de asemenea, respectarea procedurilor corespunzătoare.
Comunicatul mai spune că, împreună cu Uniunea Europeană, Statele Unite sunt îngrijorate de problema mai largă a intimidărilor la care sunt supuşi reprezentaţii societăţii civile în stânga Nistrului.

Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Mizsei a spus din nou ieri că arestarea lui Vardanean, acuzat de spionaj şi înaltă trădare, încalcă drepturile omului şi poate afecta eforturile privind întărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Vicepremierul moldovean responsabil cu problema transnistreană, Victor Osipov crede că arestarea jurnalistului a fost o greşeală a autorităţilor de la Tiraspol, care le-ar fi adus un imens prejudiciu de imagine.

Potrivit raportului Fondului Monetar International dat publicitatii recent, economia Republicii Moldova va avea o creştere anuala în 2010 de 2,5 procente, faţa de 4 procente cât este prognoza medie pentru toate ţările CSI. Inflaţia pentru acest an este prognozată la 7,7 %. După estimările experţilor FMI, situatia economiei moldoveneşti are şanse să se îmbunătăţeasca anul viitor, în 2011.

Armenia a suspendat procesul de ratificare a acordului vizând normalizarea relaţiilor cu Turcia, a anunţat preşedintele Serj Sarkisian. Acordul a fost semnat în octombrie şi prevedea reluarea relaţiilor diplomatice şi deschiderea graniţei comune – după decenii de tensiune între cele două ţări. Numai că ratificarea a fost tergiversată de parlamentele ambelor părţi. Un motiv este insistenţa Armeniei ca Turcia să recunoască drept genocid, uciderea armenilor din Imperiul Otoman, la începutul secolului trecut. Un alt motiv este sprijinul pe care Turcia îl acordă Azebaidjanului în conflictul cu Armenia privind regiunea separatistă Nagorno Karabach.

La reuniunea ministrilor de externe din ţările NATO de la Tallin s-a decis ca Bosnia să primească asa numitul plan de acţiuni pentru aderare, MAP, un important pas inainte pe calea aderarii acestei ţări la NATO. Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat, pe de altă parte, ca orice reducere a forţelor americane va trebui sa fie rezultatul unei negocieri cu Rusia şi că viitorul arsenalelor nucleare americane va trebui hotărît de intreaga Alianta nord atlantica si nu doar de Statele Unite. Mai mult, doamna Clinton a spus că atîta timp cit vor continua sa existe arme nucleare, NATO ramine o alianta nucleara. Reuniunea NATO de la Tallin continuă şi astazi.

Oficialităţi militare americane au anunţat că cea mai mare flotila a Statelor Unite din Europa ar putea să aibă mult de suferit daca continuă erupţiile vulcanilor din Islanda, informeaza agentia Associated Press. Armata americana a făcut teste miercuri şi joi cu avioanele de razboi F 15 şi a anunţat că nu a adunat suficiente date care sa permita reluarea operaţiunilor normale, chiar daca au fost reluate ieri majoritatea zborurilor civile in Europa. In mod normal, aviatia militara americana intreprinde zilnic 50-60 de zboruri pe zi in nordul continentului. Potrivit sursei citate avioanele de război sunt mult mai vulnerabile la cenuşa vulcanică, pentru ca motoarele lor funcţionează la temperaturi mai inalte şi sub presiuni mai mari, iar temperaturile ridicate de la motoare pot transforma cenuşa în sticlă şi pot provoca scaderea vitezei avioanelor.

Ieri seara, aeroportul din Rejkiavik a anunţat ca va ramine închis astazi.