Parlamentul a restabilit astăzi într-o şedinţă solemnă declaraţia de independenţă arsă în timpul tulburărilor din aprilie anul trecut. Declaraţia care proclama pe 27 august 1991 independenţa Republicii Moldova faţă de Uniunea Sovietică a fost semnată din nou de 278 de deputaţi ai parlamentului ales în 1990. În cazul deputaţilor absenţi sau decedaţi au fost folosite semnăturile lor scanate din declaraţia publicată în 1991 în ziarul Sfatul Ţării. Între altele, declaraţia de independenţă denunţă pactul Ribbentrop-Molotov şi numeşte limba română ca limba de stat a Republicii Moldova.

Premierul Vlad Filat a spus că participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai pe Piaţa Roşie de la Moscova este „în folosul ţării”: „Neparticiparea ar fi reprezentat un gest de neprietenie faţă de Federaţia Rusă”. Filat a declarat însă că nu are de gând să-l convingă să participe la evenimentele de la Moscova pe preşedintele interimar. Mihai Ghimpu a cedat joi presiunilor celorlalţi lideri din alianţa de guvernare şi a decis să aprobe participarea militarilor moldoveni la parada de la Moscova.

Într-un interviu la postul de radio Vocea Basarabiei, Ghimpu a spus că, în schimb, nu va merge personal la festivităţi: „Cum să particip alături de această armată care ne-a adus comunismul, a deportat în Siberia, a naţionalizat, colectivizat, a organizat foamete şi astăzi se află în cetatea lui Ştefan cel Mare”?

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu începe marţi o vizită de două zile în România unde se va întâlni cu preşedintele roman Traian Băsescu, cu primul ministru, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Mai mulţi miniştri care îl vor însoţi planifică semnarea câtorva acorduri interguvernamentale cu România.

Mihai Ghimpu a anunţat că va semna împreună cu Traian Băsescu o declaraţie despre relaţiile bilaterale. El a declarat postului Vocea Basarabiei că semnarea unui tratat de bază cu România nu este posibilă în timpul vizitei, pentru că unii parteneri din Alianţa pentru Integrarea Europeană de la Chişinău insistă ca tratatul să prevadă că este redactat în “limba moldovenească”.

Câţiva apărători ai minorităţilor sexuale reprezentînd organizaţiile neguvernamentale GenderDoc-M şi Hyde-Park au manifestat în faţa primăriei Chişinăului, cerîndu-i primarului Dorin Chirtoacă să asigure securitatea paradei gay-lor planificată pentru 2 mai. Primarul Chirtoacă a spus că va lua decizia în ultimul moment, dar, ca simplu cetăţean, se opune paradei: „Ca urmare a acumulării informaţiilor din partea poliţiei şi Serviciului de Informaţie şi Securitate despre posibile violenţe şi ciocniri, vom veni cu un punct de vedere final”.

Parada de anul trecut a fost anulată după un incident din 2008, când participanţii la parada gay-ilor au fost agresaţi. Apărătorii minorităţilor sexuale acuză autorităţile că nu le garantează libertatea la întrunire.

Participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl au comemorat astăzi la Chişinău 24 de ani de la catastrofa de la centrala nucleară din Belarus. Guvernul a promis anul acesta ajutoare în mărime de 500 de lei pentru fiecare dintre cei aproximativ 3500 de participanţi sau familiilor lor, iar primăria Chişinăului – ajutoare suplimentare celor care locuiesc în capitală. Dar preşedintele Asociaţiei „Cernobîl”, Tudor Capaţână spune că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru sutele de invalizi sau familiile celor decedaţi de pe urma avariei. Între altele, el spune că invalizii avariei nu pot obţine medicamente în farmacii, deşi Ministerul Sănătăţii a aprobat o listă de 30 de preparate incluse pe lista celor compensate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Agenţia oficială de ştiri din Polonia relatează că Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui polonez decedat în catastrofa aeriană de la Smolensk pe 10 aprilie, va candida la alegerile prezidenţiale pe 20 iunie. Jaroslaw Kaczynski va candida din partea partidului de centru-dreapta Lege şi Justiţie pe care îl conduce. Candidatul favorit este în acest moment centristul Bronislaw Komorowski, reprezentînd partidul la guvernare, Platforma Civică.

Forţele ruse l-au reţinut şi expulzat pe fostul ministru de Interne din Kyrgyzstan care dispăruse în timpul tulburărilor de pe 7-8 aprilie soldate cu răsturnarea vechii conduceri a ţării. Şeful adjunct al guvernului interimar de la Bişkek, Almazbek Atambaev a confirmat că fostul ministru Moldomusa Kongantiev se află în detenţia poliţiei din Kyrgyzstan. Atambaev spune că nu cunoaşte cum a reuşit fostul ministru să scape din ţară, dar a mulţumit autorităţilor ruse că l-au capturat.

O comisiei judiciară din Irak a invalidat voturile obţinute de 52 de candidaţi din cauza legăturilor acestora cu partidul interzis Baath al fostului lider irakian Saddam Hussein. Decizia pune sub semnul întrebării rezultatele alegerilor parlamentare din luna martie. Un purtător de cuvânt al comisiei a spus că decizia va afecta cel puţin doi candidaţi care au obţinut locuri în Parlament. Alegerile de pe şapte martie au fost câştigate de alianţa sunnită Iraqiya cu un avans de două locuri în faţa blocului şiit al premierului Nuri al-Maliki. Numărarea repetată a voturilor la Bagdad care urmează să înceapă, poate schimba şi mai mult rezultatele.

Premierul indian Mahmohan Singh şi preşedintele afgan Hamid Karzai au promis astăzi la New Delhi să combată militanţii care pun în pericol stabilitatea regională. India participă masiv la eforturile de reconstrucţie în Afganistan, acordîndu-i ajutoare de peste un miliard de dolari de la căderea regimului islamist al talibanilor în 2001. Convorbirile de la New Delhi au avut loc la două luni de la uciderea a 9 cetăţeni indieni la Kabul în atacuri sinucigaşe puse de oficialităţile indiene pe seama militanţilor pakistanezi. Premierul Indiei a spus astăzi că atacurile sunt fapta „celor care nu doresc un Afganistan puternic şi independent, unde există pluralitate de opinii”.

Capul Bisericii Ortodoxe Apostolice din Armenia, Catholicos Karekin II se află pentru prima dată în Azerbaijian, unde participă la un summit al liderilor religioşi din lume. Karekin a fost invitat de liderul musulmanilor şiiţi din Azerbaijan, şeicul Allahshukur Pashazade şi patriarhul ortodox rus, Kirill, invitîndu-l la rândul său pe Pashazade să viziteze Armenia. După o întâlnire a celor trei în margine summit-ului, patriarhul rus a spus că discuţiile au urmărit şi avansarea unei soluţii paşnice în conflictul armeano-azer din Nagorno-Karabakh.

Premierul rus Vladimir Putin este aşteptat la Kiev unde se va întâlni cu preşedintele Viktor Ianukovici şi premierul Mykola Azarov. Vizita are loc la câteva zile de la acordul între cele două ţări prin care Ucraina va obţine gaze mai ieftine în schimbul permisiunii ca Rusia să-şi menţină încă 25 de ani flota navală în Crimea după expirarea termenului actual în 2017. Opoziţia ucraineană a criticat înţelegerea, iar câteva mii de oameni au protestat sâmbătă în faţa parlamentului de la Kiev.

Forţele de securitate al Israelului l-au ucis pe un militant Hamas, după ce au luat cu asalt o casă în care se ascundea în Cisiordania. Un purtător de cuvânt a spus că Ali Suweiti a fost „eliminat” în localitatea in Beit Awwa, după ce a refuzat să se predea. Armata israeliană susținecă Suweiti a luat parte la cinci atacuri între 1999 şi 2004, ucigînd într-un schimb de focuri în aprilie 2004 un poliţist de frontieră în Cisiordania.

Ambasadorul britanic din Yemen a scăpat nevătămat dintr-un atac cu bombă. Oficiali şi martori oculari spun că bomba a fost aparent detonată de un atacator sinucigaş în timp ce maşina ambasadorului Tim Tarlot trecea prin preajmă. Autorităţile din Yemen luptă de ani de zile împotriva reţelei Al-Qaida şi altor grupări militante. Filiala Al-Qaida din Peninsula Arabică îşi are cartierul general în Yemen şi a organizat în trecut mai multe atacuri împotrivă străinilor. În decembrie trecut gruparea a revendicat responsabilitatea pentru tentativa eşuată de a detona un avion în zbor către Statele Unite.

Preşedintele Asociaţiei „Parlamentul 90”, Pantelei Sandulachi a declarat Europei Libere că refacerea Declaraţiei de Independenta din 27 august 1991, care a ars în timpul violenţelor din aprilie anul trecut, va avea putere juridică şi va fi semnata de toti semnatarii de acum 20 ani. Pantelei Sandulachi a spus şi că la şedinta solemnă a Parlamentului de la Chişinău de astazi va participa și Mircea Druc şi că îşi va pune şi el semnatura pe documentul refăcut. In interviul cu Europa Libera, Pantelei Săndulachi a acuzat lideri ai Partidului Comunist că ar fi lăsat să ardă acest document cu bună ştiinţă.

In cursul zilei, la ora 10 este programată o şedinţă solemnă a Parlamentului de la Chisinau în care se vor aniversa 20 de ani de la prima şedinţă a primului Parlament al Republicii Moldova ales democratic și adoptării Tricolorului ca drapel de stat si se va reface Declaraţia de Independenţă a Moldovei, adoptata in 27 august 1991 şi al cărui original a fost distrus în timpul evenimentelor din aprilie anul trecut.

Preşedintele interimar şi speaker al Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu a declarat că nu va participa la parada militara de la Moscova de la 9 mai, dar că Moldova va fi reprezentata la ceremonii, aşa cum a fost invitata de Federaţia Rusă, cu 70 de militari care vor participa la parada militara din Piaţa Roşie. Astfel Mihai Ghimpu a declarat postului nostru de radio că se supune deciziei democratice adoptate in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeană, chiar dacă, in opinia sa, Moldova nu are nimic de cîştigat din participarea la parada militara, iar decizia aliantei ar fi fost dictată, „de interese electorale sau de partid”.

Premierul Rusiei, Vladimir Putin se află într-o vitzită de o zi in Italia, unde are programate convorbiri cu premierul Silvio Berlusconi. Pe agenda discutiilor se află colaborarea in domeniul energetic şi comercial între cele două ţări.

Preşedintele din Belarus, Aleksandr Lukashenka a criticat Rusia că nu şi-ar fi plătit chiria pentru bazele militare pe care le are in Belarus. Lukaşenka a adus in discuţie cazul Ucrainei, care a obţinut de la Rusia un preţ mai mic cu 30 la suta pentru gazul natural pentru a menține flota rusa de la Marea Neagra in portul Sevastopol. Liderul de la Minsk a spus ca Rusia are doua baze in Belarus pentru care „n-a platit nici o rublă, nici o copeică şi nici un dolar”. Lukaşenka a mai spus şi că nu va participa la Mosova la întilnirea la vîrf a ţărilor din Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectiva din 8 mai daca nu se va pune pe agenda discuţiilor si chestiunea situaţiei din Kirghistan. Reamintim ca preşedintele alungat de la Bişkek se află în Belarus.

Iranul se afla în plină ofensivă diplomatică, încercînd să convingă ţări membre nepermanente din cadrul Consiliului de Securitate ONU să nu voteze in favoarea impunerii de noi sancţiuni impotriva regimului de la Teheran din cauza programului sau nuclear, aşa cum doresc Statele Unite şi mai multe ţări permanente ale Consiliului de Securitate. Astfel ministrul iranian de externe se află la Viena, dupa ce saptamina trecuta a fost in Uganda, un alt membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Turul doi al alegerilor de ieri din Ungaria ii va permite partidului de centru dreapta FIDESZ să deţină 2 treimi din mandatele Parlamentului de la Budapesta, adică o majoritate care ii permite modificarea Constituţiei şi impunerea de reforme radicale. Potrivit rezultatelor parţiale FIDESZ deţine 262 de mandate, din cele 386 ale Parlamentului. Liderul partidului şi premier ales Viktor Orban a declarat la mitingul de ieri seara de la Budapesta că viitorul guvern va scoate ţara din recesiune. Pe locul doi in alegeri s-au situat social democratii, iar pe locul al treilea, extrema dreapta, Jobbik, care va avea 47 de deputati în viitorul Parlament.

In Austria, preşedintele Heinz Fischer, social democrat, a obţinut încă un mandat de 6 ani, obţinînd 78,9 la sută din voturi in alegerile de ieri. In Austria, funcţia de preşedinte este mai mult de reprezentare. Participarea la vot a fost de 49,2 la suta. Victoria social-democratului Fischer a fost aşteptată şi prevăzuta de sondajele de opinie.
Candidata extremei drepte, Barbara Rosenkranz a obţinut 15,6 la suta din voturi, cu o platforma anti imigraţionistă şi anti Uniunea Europeană. Doamna Rosenkranz a declarat că legea care interzice simbolurile naziste in Austria ar contrazice Constituţia ţării şi libertatea de expresie.

Ministrul francez al Justitiei, Michele Alliot Marie a apărat propunerea guvernului de la Paris de a interzice portul vălului islamic complet în public, spunînd că va ajuta femeile musulmane să accepte principiile secularităţii din Franţa şi că ar fi un pas catre integrarea lor în societatea franceză. Propunerea preşedintelui Frantei de interzicere a vălului islamic complet va intra in dezbaterea Parlamentului de la Paris luna viitoare. Organizatii care apăra drepturile omului şi libertatea de expresie s-au pronunţat împotriva iniţiativei prezidenţiale. Numarul femeilor musulmane din Franţa care poartă vălul islamic complet este de doar 2 mii. Potrivit unui sondaj de opinie dat publicităţii simbata, doua treimi din francezi susţin interzicerea parţială a vălului islamic integral, şi doar o minoritate, interzicerea totală a portului lui în public.

In Azerbaijan, la Baku are loc astazi o întilnire la virf a liderilor religioşi la care participă, pentru prima data şi şeful bisericii armeneşti, Catolicos Garegin al II-lea. Potrivit serviciului de presa al Bisericii Apostolice armeneşti, Garegin al II-lea a acceptat invitaţia venită din partea liderului musulmanilor shiiţi din Azerbaijan si a patriarhului Rusiei, Kirill. Cei trei lideri religioşi vor avea convorbiri comune cu patriarhul Georgiei, Ilia, separate de restul reuniunii. La Baku sunt prezenţi 150 de lideri religioşi din lume.

Preşedintele Romaniei, Traian Băsescu a invitat pentru astazi partidele politice la Palatul Cotroceni pentru consultări în legatură cu situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate, informeaza site-ul Hotnews.ro. Potrivit sursei citate, şi-au conformat participarea la aceste consultări PSD, PC şi UDMR, iar Partidul Naţional Libera a declarat că îşi va anunţa astazi pozitia fata de aceasta invitatie.
Curtea Constituţională din Romania a constatat in aceasta luna că mai multe articole din organizarea şi funcţionarea acestei agentii ar fi neconstituţionale, inclusiv cel care stabileşte dreptul agenţiei la verificarea averilor demnitarilor şi parlamentarilor. Potrivit şefului agentiei, in investigaţiile ANI s-ar afla peste 100 de parlamentari romani cît şi 7 din cei 9 judecatori ai Curtii Constituţionale.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso şi-a exprimat ingrijorarea în legatură cu o posibilă slăbire a rolului ANI, agenţie ce a fost creată la presiunea Uniunii Europene pentru combaterea corupţiei la nivel înalt.

Duminică a avut loc primul zbor comercial intre Londra si Bagdad după 20 de ani. La bordul avionului s-au aflat 30 de călători, straini si irakieni, printre care ministrul transporturilor de la Bagdad şi şeful liniilor aeriene irakiene. Zborurile intre Londra si Bagdad au fost suspendate in 1990, cănd au fost impuse sancţiuni internaţionale regimului Saddam Hussein după invazia Kuweitului de către forţele irakiene.