Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv propunerii deputaţilor comunişti privind simplificarea procedurii constituţionale de alegere a şefului statului în parlament. Propunerea prevede micşorarea treptată a numărului necesar de voturi de la 61 la 52.

Curtea a exclus, însă, din proiectul comuniştilor, nevoia dizolvării parlamentului în caz că deputaţii nu pot alege şeful statului. De asemenea, instanţa a spus că proiectul de modificare a constituţiei nu trebuie să conţină precizarea că numai următorul parlament poate trece la modificarea legii supreme.

Avizul Curţii este consultativ, dar necesar pentru ca dezbaterile în parlament să poată începe peste aproximativ 6 luni. În zilele următoare, Curtea Constituţională urmează să examineze şi propunerea alianţei de guvernare de a se reveni la alegerea şefului statului prin vot popular direct.

Preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu spune că liderii alianţei de guvernare au întrecut măsura cu acuzaţiile reciproce pe tema paradei de 9 mai la Moscova: „Aceasta nu este prima situaţie de acest gen în alianţă, au fost şi altele. Dar de această dată s-a ajuns mult prea departe”. Lupu crede că, pentru a rămâne unită, alianţa din care face parte şi el, trebuie să evite pe viitor subiectele controversate, să pună la punct un mecanism de luare a deciziilor în comun şi să-şi formuleze o poziţie clară în legătură cu posibilele alegeri anticipate.

Agenţia rusă Interfax scrie că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat miercuri poziţia preşedintelui interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu faţă de parada de 9 mai de la Moscova. Rusia recunoaşte Moldova ca stat suveran şi independent dar „nu toţi vecinii Moldovei procedează la fel. Cei din occident nici nu recunosc naţiunea moldovenească drept naţiune”, a declarat Lavrov jurnaliştilor ruşi în timpul unei vizite la Consiliul Europei. Ministrul rus a comentat refuzul preşedintelui interimar de la Chişinău să participe la parada de pe Piaţa Roşie şi faptul că a pus semnul egalităţii între fascism şi ocupaţia sovietică.

Ambasadorul rus la Chisinau, Valerii Kuzmin a declarat că Moscova aşteaptă delegaţia moldoveană condusă de Mihai Ghimpu la parada de 9 mai pe Piaţa Roşie. „Potrivit informaţiilor noastre, Mihai Ghimpu va participa la summit-ul informal al şefilor de state CSI. Cât despre parada, nu avem nimic oficial. Sper ca decizia să fie făcută publică în cel mai scurt timp”, a declarat ambasadorul Kuzmin citat de portalul Știrea zilei. Mihai Ghimpu declarase sâmbăta trecută că nu va merge la paradă pentru că „nu poate uita deportările, foametea şi crimele regimului sovietic". Premierul Vlad Filat, care critică poziţia lui Ghimpu, a declarat miercuri postului public de televiziune că ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguţă a fost chemat miercuri pentru explicaţii la ministerul rus de externe.

Anchetatorii Centrului anticorupţie au deschis un nou dosar penal împotriva fostei conduceri de la Moldtelecom bănuită de cauzarea unor prejudicii de aproape 80 de milioane de lei acestei companii de stat. Anchetatorii spun că au descoperit, între altele, că Moldtelecom a făcut afaceri cu o firmă condusă de o rudă de gradul întâi al fostului director, Gheorghe Ursachi. Ruda al cărei nume nu a fost dat publicităţii de anchetatori era angajată concomitent la Moldtelecom ca director adjunct al Departamentului vânzări servicii, fiind în conflict de interese. Fostul director Moldtelecom, Gheorghe Ursachi care spune că este nevinovat, este cercetat de Centrul anticorupţie şi într-un alt dosar în care este acuzat de eschivarea de a-şi declara averea în perioada 2004–2009.

Minorităţile sexuale au renunţat să protesteze pe 2 mai împotriva discriminării în urma deciziei Curţii de Apel care le-a interzis demonstraţia în Piaţa Marii Adunări Naţionale, recomandîndu-le ca loc de protest Teatrul de Vara. „Decizia instanţei ne discriminează, dar o vom respecta. Nu vom ieşi duminică în stradă pentru că nu suntem sinucigaşi”, a spus Alexei Marcicov, preşedintele organizaţiei GenderDoc-M. Reprezentanţi minorităţilor sexuale acuză autorităţile că refuză să le garanteze securitatea întrunirii în faţa chemărilor la contra-manifestaţii venite din parte unor organizaţii anti-gay.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet a chemat ţările monedei unice să ofere rapid un pachet de ajutoare financiare Greciei pentru împiedica răspândirea crizei datoriilor în alte economii slabe din zona euro. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn a spus că negocierile pentru aprobarea ajutoarelor se apropie de sfârşit. Rehn a mai spus că rezultatul va fi un program care va presupune ajustări fiscale şi structurale în Grecia.

Germania, de la care se aşteaptă contribuţia cea mai mare, a anunțat că va aloca banii numai după ce Grecia prezintă un plan credibil şi realist de reducere a enormului deficit bugetar.

Libertatea presei în lume a scăzut în 2009, continuînd tendinţa ultimilor opt ani, spune un nou studiu al Freedom House, organizaţie neguvernamentală cu sediul la Washington. La scară mondială, numai un om din şase s-a putut bucura în 2009 de o presă liberă, spune studiul. Turkmenistan-ul, Uzbekistan-ul, Republica Belarus şi Iranul sunt ţările în care libertatea presei a fost încălcată cel mai mult.

Procurorii ucraineni au deschis o anchetă în urma bătăilor izbucnite marţi în Parlamentul de la Kiev în timpul ratificării acordului privind baza navală rusească în Crimeea. Procurorii îi vor cerceta pentru huliganism pe câţiva deputaţi ai opoziţiei, care ar fi provocat ciocnirile, aruncînd în timpul votării cu grenade fumigene şi ouă.

Opoziţia consideră că acordul prin care flotei ruse i se prelungeşte cu 25 de ani staţionarea în portul Sevastopul după expirarea termenului actual în 2017, violează suveranitatea Ucrainei.

Primii miniştri din India şi Pakistan s-au întâlnit pentru prima dată după o lungă pauză, sperînd că discuţiile vor duce la încălzirea relaţiilor dintre cele două ţări rivale. Premierul indian Manmohan Singh şi cel pakistanez Yusuf Raza Gilani s-au întâlnit în marginea unui summit regional în Bhutan. Convorbirile au durat mai mult de o oră, dar nu se cunosc detalii.

India a întrerupt convorbirile cu Pakistanul după atacurile teroriste de la Mumbai din 2008 puse pe seama unei grupări militante din Pakistan.

Gărzile de coastă din Statele Unite au descoperit o nouă fisură a instalaţiei petroliere din Golful Mexic unde s-a produs săptămâna trecută o scurgere de petrol în urma unei explozii. Gărzile de coastă estimează că până la 5 mii de barili de petrol se scurg în apele golfului în fiecare zi, de cinci ori mai mult decât la estimarea precedentă. Pata de petrol poate ajunge la ţărm la sfârşitul săptămânii. 11 muncitori sunt daţi dispăruţi şi se crede că au murit în urma celei mai puternice avarii la o instalaţie petrolieră în aproape un deceniu.

Un bărbat înarmat cu un cuţit a înjunghiat şi rănit 28 de copii şi trei adulţi la o grădiniţă din estul Chinei, al treilea asemenea atac într-o lună. Cei mai mulţi copii răniţi în atacul de azi în provincia Jiangsu au vârsta de 4 ani. Cinci dintre ei se află în stare critică. Atacatorul, un localnic în vârstă de 47 de ani, a fost reţinut. Într-un atac asemănător, un bărbat a înjunghiat şi rănit miercuri 15 elevi şi un învăţător la o şcoală primară din sudul Chinei. Numărul unor astfel de atacuri în China se află în creştere iar autorii lor se spune că ar avea probleme mentale.

Curtea Constitutională va examina astăzi propunerea Partidului Comunistilor privind modificarea articolului 78 din Constituţie – articolul care reglementează alegerea preşedintelui. PCRM propune ca preşedintele să fie ales indirect, de Parlament, dar în trei tururi de scrutin, ultimul cerând numai o majoritate simplă. Alianţa pentru Integrare europeană susţine însă alegerea preşedintelui prin votul direct al populaţiei.

Aflat la Universitatea din Iaşi, împreună cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu, preşedintele României Traian Băsescu a reafirmat încrederea sa în viitorul european al Moldovei, declarând că „suntem două state şi un singur popor iar un popor are drept, în integralitatea lui la un viitor comun”. În opinia preşedintelui român, în acest moment, lucrul cel mai important este ca cetăţenilor moldoveni să li se asigure dreptul la liberă circulaţie.

România a reacordat, luna trecută, 5.300 de cetăţenii unor cetăţeni moldoveni – un ritm de rezolvare a cererilor care se datoreaza simplificării legii, a declarat la Iaşi preşedintele Băsescu. „Obiectivul nostru este să satisfacem 10 mii de cereri pe lună”, până la sfârşitul anului.

La rândul său, preşedintele interimar Mihai Ghimpu i-a îndemnat pe tinerii moldoveni să se întoarcă acasă după studii: „Va invit sa va întoarceţi si sa ne înlocuiţi pe noi, cei care suntem acum la guvernare", a declarat Ghimpu. Politic, în acest moment, Republica Moldova are o singură problemă, în opinia lui Ghimpu, criza constituţională.
Cât priveşte economia, preşedintele a fost de părere că numai investiţiile străine direct pot ajuta Moldova să aibe o economie reală . „Republica Moldova nu are economie. Noi am ramas un stat cu terenuri agricole...”, a mai declarat la Iaşi preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

Freedom House a dat publicităţii Indexul libertăţii presei 2010, care se bazează pe datele anului 2009. În linii mari, Freedom House constată un regres al libertăţii presei în lume, tendinţă care caracterizează ultimul deceniu.
Moldova rămâne în categoria ţărilor fară o presă libera, deşi cu un punctaj uşor imbunătăţit. Ucraina si România vecine, sunt considerate ţări cu presă partial liberă, situaţia din Românai fiind apreciată însă drept substanţial mai bună.

Trebuie măsuri hotărâte pentru scoaterea Greciei din actuala criză financiară, au declarat preşedintele american Barack Obama şi cancelara germană Angela Merkel, după o discuţie telefonică. Intre timp, moneda unică a scăzut în raport cu dolarul la un nivel de sub 1,32 – cel mai scăzut din ultimul an. Iar agenţia de rating Standard and Poor a retrogradat şi capactatea Spaniei de a-şi rambursa datoria externă – un semn că din Grecia, criza financiară şi de încredere poate contamina şi alte ţări ale zonei euro.
Germania rămâne reticentă faţă de planul de ajutorare a Greciei, cerînd noi măsuri de austeritate.

Preşedintele Barack Obama a declarat că vrea să promulge cât mai repede noi măsuri de control asupra lumii financiare. Preşedintele a făcut această declaraţie după ce minoritatea republicană din Senat a renunţat să mai blocheze dezbaterile pe marginea reformei instituţiilor financiare, propusă de administraţie. Experţii sunt de părere că este vorba de cele mai radicale reforme de la Marea Depresie din anii 30.

Ambasadorul Statelor Unite la Naţiunile Unite a declarat că potrivit informaţiilor pe care le deţine, preşedintele Iranului, Ahmadinedjad a cerut o viză americană – indiciu că vrea să participe la summitul privind neproliferarea nucleară, care va avea loc săptămâna viitoare la sediul Naţiunilor Unite. Un purtător de cuvânt al Departamentului de stat a precizat că autorităţile americane nu se vor opune acestei cereri.

Poliţia din Kosovo a preluat controlul frontierei cu Albania de la forţele de menţinere a păcii, KFOR – un prim pas în procesul de transfer a controlului graniţelor. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008.

Aflat la Copenhaga, preşedintele rus Dimitri Medvedev a declarat că autorităţile ruse sunt dispuse să discute probleme legate de drepturile omului cu organizaţii neguvernamentale, cu guverne sau mişcări civice. Dar preblemele rămân problemele noastre interne pe care le vom rezolva noi, a ţinut să precizeze Medvedev la o conferinţă de presă.

Procuratura generală din Ucraina a deschis o anchetă penală împotriva fostului guvern Timoşenco, acuzat de deturnarea a aproape 300 de milioane de dolari, sumă obţinută prin vânzarea drepturilor la emisiuni de carbon, în baza acordului de la Kyoto. Iulia Timoşenco nu a fost numită direct printre suspecţi.

Inter Milan este a doua finalistă a Ligii Campionilor, după Bayern Munchen. Milan a pierdut returul semifinalei cu Barcelona cu 1-0 dar câştigase turul cu 3-1. Finala se joacă la Madrid, pe 22 mai.

Între 28 aprilie si 13 mai, în Republica Moldova se aflã o delegatie de evaluare a Fondului Monetar International. Premierul Vlad Filat s-a întâlnit astãzi cu membri misiunii conduse de Nikolay Gueorguiev, informeazã biroul de presã al Guvernului. Premierul Filat a asigurat ca Republica Moldova va indeplini “in mare parte” angajamentele asumate fata de FMI.

Misiunea va face prima evaluare a programului incheiat de Republica Moldova cu FMI. Expertii FMI vor merge si in regiunea transnistreana.

În cadrul unui proiect susținut de OSCE, 16 puncte de trecere a frontierei din Republica Moldova și 11 comisariate de poliție vor fi dotate cu echipamente speciale pentru a avea acces rapid bazele de date ale Interpolului privind actele furate sau pierdute, precum și persoanele și autovehicule date în căutare.

Proiectul a fost lansat la Chişinău, relatează Info Prim, în prezenta șefului unitatii OSCE pentru acțiuni împotriva terorismului, Raphael Perl.

Fostul ministru de interne Gheorghe Papuc a fost audiat la Procuratura Anticoruptie în dosarul în care este învinuit de abuz în serviciu în perioada în care a fost ministru al afacerilor interne. Mai precis ca ar fi folosit bunuri ale Ministerului de Interne pentru a sprijini financiar Partidul comunistilor.

Dupa audieri, Papuc a declarat presei ca nu este vinovat si ca va demonstra acesta în instanta de judecata. Gheorghe Papuc este cercetat în libertate, dar nu are voie să părăsească țara.
.