Şefa guvernului interimar din Kirghistan, Rosa Otumbaieva a declarat că nu se va negocia cu preşedintele Bakiev. Ea a precizat că noua guvernare va garanta securitatea lui Bakiev daca acesta acceptă să părăsească ţara. Bakiev a fugit din Bişkek cînd manifestaţile au degenerat în acte de violenţă şi se află acum în sudul ţării. El s-a declarat dispus la negocieri, dar a precizat că nu renunţa la funcţia sa legitimă de preşedinte.

Otumbaeva a mai spus că s-a deschis deja o investigaţie pentru a se clarifica ce rol au jucat forţele de ordine în violenţele din ultimele zile. Într-un interviu cu agentia France Presse, preşedintele Bakiev a reafirmat că el nu a dat ordin forţelor de ordine să deschidă focul împotriva demonstranţilor din Bişkek. În capitala au murit cel puţin 75 de persoane.

Agenţia internaţională de rating Fitch a scăzut din nou calificativul pentru capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile externe, după ce s-a dovedit că guvernul de la Atena are mari probleme cu reducerea deficitului. Totodată, Atena găseşte cu greu bani pe piaţa internaţională. Iar faptul cp Fitch şi-a revizuit în jos calificativul face şi mai scump orice împrumut pentru Grecia. De aceea se întăresc specualţiile că Grecia va fi obligată să cerea sprijinul Uniunii Europene şi al Fondului Monetar Internaţional. Criza din Grecia a determinat devalorizarea mondei euro.

În cadrul întâlnirii cu ministrul de externe austriac Michael Spindelegger, aflat la Chişinău, ministrul de externe Iurie Leancă a pledat din nou pentru liberalizarea regimului de acordare a vizelor moldovenilor care vor să călătorească în spatiul Uniunii Europene. Totodată, el a declarat că semnarea unui acord de protecţie socială pentru moldovenii care lucrează în Austria ar strînge relaţiile de colaborare dintre cele două ţări.

Tot potirivit lui Leancă, ministrul austriac de externe a promis sprijinul ţării sale pentru ambiţiile europene ale Republicii Moldova.

În curînd Republica Moldova va semna cu Rusia un memorandum de cooperare privind reglementarea problemelor în domeniul migrației de muncă. Ministrul moldovean al muncii, Valentina Buliga a precizat, citată de agenţia Info Prim, că oficial în Rusia lucrază 150 de mii de moldoveni.
Se va încerca mai ales coordonarea eforturile de prevenire a migraţiei ilegale.

Guvernul propune modificarea codului funciar, astfel ca terenurile agricole să nu poate fi cumpărate decît de persoane fizice, cetăţeni moldoveni. Se mai propune limitarea mărimii loturilor ce pot fi vândute, dar liberalizarea procedurii de schimbare a destinaţiei terenurilor agricole. O altă propunere este ca loturile să fie vândute numai celor care le lucrează. Noul cod funciar nu va permite investitorilor străini să cumpere terenuri agricole în Moldova care la ora actuală dispune de aproape 2 milioane de hectare de teren agricol. Modificătile la codul funciar au fost supuse dezbaterii publice.

Jurnalistul Ernest Vardanean a fost arestat de către serviciile secrete de la Tiraspol. Şoţia celui arestat a precizată că Vardanean lucrează la publicaţia Novîi Reghion din Transnistria şi că este acuzat de înaltă trădare. Potrivit postului PublikaTV, Irina Vardanean declară că soţul ei a fost ridicat de către securitatea transnistreană în seara zilei de miercuri, 7 aprilie 2010.

Ion Manole, preşedinte Promo-Lex, declară că nu are amănunte despre acest caz, dar ştiei că jurnalistul riscă între 12 şi 20 ani de închisoare. Mandatul de arest pe numele lui Ernest Vardanean expiră sâmbătă.

Şefa guvernului interimar din Kirghistan, Rosa Otumbaieva a declarat că nu se va negocia cu preşedintele Bakiev, care trebuie să-şi dea demisia.
Bakiev a fugit din Bişkek cînd manifestaţile au degenerat în acte de violenţă şi se află acum ăn sudul ţării. El s-a declarat dispus la negocieri, dar a precizat că nu renunţa la funcţia sa legitimă de preşedinte.

Între timp, Otumbaeva a trimis o delegaţie la Moscova să negocieze un posibil ajutor economic, iar sefa diplomaţiei europene Ashton a trimis un emisar special UE la Bişkek.

În Kirghistan situaţia s-a calmat și au fost decretate două zile de doliu pentru cei cel puţin 75 de morţi din timpul ciocnirilor violente.

A fost lansată oficial construcţia gazoductului North Stream, care va legat direct Rusia de Germania, trecând prin Marea Baltică. Pentru prima data, a subliniat preşedintele Medvedev la ceremonia de deschidere a şantierului, gazul rusesc nu va mai trece prin ţări de tranzit, în drum spre occident. Gazoductul ar trebui să fie gata in 2012 şi să transporte până la 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

În Inguşeţia, o femeie s-a aruncat în aer cu intenția de a omorî o patrulă a forţelor de ordine. Un poliţist a fost ucis. În ultimele săptămâni s-a înregistrat un val de atacuri teroriste la Moscova și în Caucazul de nord.

Fiul primului preşedinte al Georgiei independente, Zviad Gamsakhurdia a fost condamant la 9 ani şi jumătate de închisoare pentru tentativă de omor şi posesie ilegală de armte. Gamsakhurdia susţine că procesul este motivat politic, știută fiind opoziţia sa faţă de preşedintele Saakaşvili.

Zviad Gamsakhurdia a fost preşedinte între 1991-1992 si răsturnat de la putere într-o revoltă violentă. Fostul preşedinte a murit în circumstanţe şi astăzi neclare.

Parlamentul polonez a adresat Rusiei o cerere de a face publice toate documentele legate de masacrul de la Katyn. 22 de mii de prizonieri de război polonezi au fost executaţi cu 70 de ani în urmă de trupele sovietice. Reconcilierea, se arată în declaraţia parlamentului polonez, nu se poate baza decât pe adevăr. Totodată, parlamentul a salutat prezenţa, în acest an, a premierului rus Putin la comemorarea victimelor de la Katyn.

Pentru prima data, poliţia din Bangkok a utilizat forţa împotriva manifestanţilor care participă la demonstraţiile anti-guvernamentale, lansate cu o lună în urmă. Poliţia a intervenit cu gaze şi tutunri cu apă pentru a împiedica mulţimea să ia cu asalt sediul unui post de televiziune care coordona protestele si care a fost închisă la ordinele autorităţilor după impunerea stării de urgenţă în capitala tailandeză.

Guvernul a prelungit cu doi ani termenul pentru subventionarea primelor de asigurare a riscurilor de productie în agricultura. Statul va subventiona primele de asigurare în proportie de 60% în cazul plantatiilor multianuale, a sfeclei de zahar si a legumelor, si în proportie de 50% în cazul celorlalte culturi agricole si a animalelor.

În anul 2009 au fost încheiate 75 de contracte de asigurare a riscurilor în agricultura. Statul a acordat subventii de 4 milioane de lei din suma totala de 25 de milioane alocate în acest scop – precizează agenţia Infor Prim.

Un oficial anticorupţie a spus ieri că şase firme moldovene şi alte câteva străine ar fi implicate într-o schemă de spălare de bani, descoperită cu ocazia verificării cheltuielilor lui Oleg Voronin. Autorul acestei remarci, Bogdan Zumbreanu, a precizat însă ieri la o conferinţă de presă că fiul fostului preşedinte nu este bănuit în acest caz, fiind consultat doar ca martor.
Presa a atras atenţia recent că Oleg Voronin ar fi cheltuit numai cu cardul bancar 67 de milioane de lei în ultimii doi ani. Omul de afaceri, ca şi tatăl său, fostul preşedinte, susţin că întreaga investigaţie este un fel de răzbunare politică.

Într-un interviu acordat Europei Libere cu ocazia primei aniversări a protestelor din aprilie 2009, premierul Vlad Filat a spus că toţi cei vinovaţi de violenţe vor fi până la urmă traşi la răspundere, indiferent de rangul lor.

Procuratura a spus ieri că medicii au interzis audierea fostului şef al poliţiei din Chişinău, Iacob Gumeniţă, până cel mai devreme pe 12 aprilie. Potrivit medicilor de la spitalul „Sfânta Treime”, Gumeniţă are tensiune ridicată.
Presa susţine că Gumeniţă este unul din cei care apar într-o înregistrare video de anul trecut lovind cu piciorul tineri culcaţi pe pavaj în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Guvernul a inclus ieri produsele din carne pe o listă de mărfuri la care adaosul comercial nu are voie să treacă de 20%, împreună cu peştele şi cu sucurile pentru alimentaţia copiilor.
În schimb, la şedinţa de guvern de ieri au fost scoase de pe lista aşa-numitelor produse „social-importante” încaltamintea pentru copii, detergentii şi materialele de constructii, cu exceptia cimentului.

Rusia a făcut un prim pas spre posibila recunoaştere a noului guvern din Kirghistan. Ieri, premierul Vladimir Putin a vorbit la telefon cu Roza Otunbaieva, la puţin timp după ce lidera opoziţiei a anunţat că a preluat puterea. Putin a oferit ajutoare ruseşti pentru stabilizarea ţării central-asiatice unde cel puţin 75 de oameni au fost omorâţi săptămâna aceasta în violenţe politice.
Statele Unite, care au o bază militară în Kirghistan, au semnalat că nu se grăbesc să recunoască noile autorităţi. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că preşedintele Bakiev nu a demisionat încă, aşa că Washingtonul stă de vorbă „cu ambele părţi”.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama s-a întâlnit aseară la Praga la cină cu liderii a 11 ţări central şi est-europene membre în NATO. Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, Obama le-a dat asigurări est-europenilor că Alianţa nord-atlantică rămâne relevantă în secolul 21.
Întrunirea a avut loc la doar câteva ore după ce Barack Obama a semnat cu preşedintele rus Dmitry Medvedev un nou acord de reducere a arsenalelor nucleare. Unii est-europeni, deşi fac deja parte din NATO şi UE, se tem ca Washingtonul să nu-i uite de dragul fostului lor, stăpân, Moscova.
Înaintea întâlnirii de aseară, unul din invitaţi, preşedintele României Traian Băsescu, a anunţat că ţara sa îşi va mări prezenţa militară în Afganistan, contingentul urmînd să crească de la 1000, cât numără în prezent, la 1800.

Şase mari puteri au discutat ieri la sediul ONU din New York posibile noi sancţiuni împotriva Iranului, ţară bănuită că ar avea de gând să construiască arma atomică. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Churkin, a insistat însă după întâlnirea ţinută fără presă că demersurile diplomatice nu trebuie abandonate. Ambasadorul Churkin a spus că nimeni nu doreşte sancţiuni şi că la discuţiile de ieri au fost înaintate „propuneri constructive” de soluţionare a crizei.

În oraşul rusesc Vyborg, de la graniţa cu Finlanda, va avea loc astăzi o ceremonie cu prilejul începerii construcţiei gazoductului Nord Stream, care va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică.
La ceremonie vor participa preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Gazoductul va avea două conducte paralele cu lungimea de peste 1200 km. Prima dintre ele ar urma să fie gata în 2011, iar a doua, un an mai târziu.

Oficialități israeliene spun că premierul Benjamin Netanyahu şi-a anulat participarea la un summit pe teme nucleare care va avea loc la Washington săptămâna viitoare. Sursele israeliene spun că Netanyahu a aflat că două ţări participante la întrunire, Egiptul şi Turcia, vor să folosească prilejul pentru a cere Israelului să semneze tratate nucleare internaţionale şi să-şi deschidă pentru inspectori facilităţile nucleare.
Israelul nu se numără în mod oficial printre puterile nucleare, dar se crede că are arma atomică.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate Europei Libere, premierul Vlad Filat a declarat ca cei mai mari vinovati pentru evenimentele din 7 - 8 aprilie 2009 sunt cei care au ordonat represiunea si nu numai executantii. Premierul Filat a spus si ca are incredere in rezultatele investigatiilor comisiei parlamentare asupra acestor evenimente condusa de Vitalie Nagacevschi.

Intr-un interviu in exclusivitate cu Radio Europa Libera, europarlamentara Monica Macovei, sefa comisiei Uniunea Europeana-Moldova, a declarat ca cei vinovati pentru violentele si abuzurile din aprilie anul trecut trebuie adusi in fata justitiei pentru ca numai astfel se va instaura domnia legii in Moldova.

Monica Macovei a mai spus si ca la Bruxelles, noua conducere de la Chisinau este apreciata pentru hotarirea de a face reforme si pentru ceea ce a reusit sa obtina pina acum. Europarlamentarul Partidului democrat liberal din Romania a spus si ca in ceea ce priveste deblocarea crizei constitutionale din Moldova recomandarea UE este „respectati recomandarile Comisiei de la Venetia“.

Moscova si autoritatile din regiunea separatista a Georgiei Osetia de Sud au semnat un acord prin care Rusia va opera timp de 49 de ani baza sa militara din regiune pentru „ a apara suveranitatea si integritatea teritoriala a Osetiei de Sud” si „ pentru a contracara eventuale atacuri armate ale formatiunilor internationale teroriste”. Un acord similar Rusia a semnat in februarie si cu regimul din cealalta regiune separatista a Georgia, Abhazia.