Președintele Statelor Unite, Barack Obama s-a declarat îngrijorat de scurgerea masivã în presã a unor de informații secrete despre rãzboiul din Afganistan. Dar în prima sa luare de poziție pe aceastã temã, președintele a mai spus cã documentele nu dezvãluie lucruri noi. „De fapt, documentele atrag atenția asupra acelorași probleme care m-au fãcut sã revizuiesc politica noastrã în Afganistan anul trecut”, a spus Barack Obama.

Documentele publicate duminicã pe un site de internet și comentate de trei mari publicații occidentale se referã printre altele la pierderile mari de vieți omenești din rândul civililor afgani și la dovezi ale lipsei de încredere dintre Statele Unite și Pakistan.

Ministrul justiţiei Alexandru Tănase a salutat o decizie CEDO care respinge plângerea depusă împotriva statului moldovean de fiul fostului preşedinte al ţării, Oleg Voronin.

Oleg Voronin s-a plâns la CEDO că autorităţile i-au încălcat dreptul la viaţă privată cercetîndu-i cheltuielile mari făcute cu cardul bancar. La 6 iulie, CEDO a decis că plângerea este neîntemeiată. În trecut, liderul comunist Vladimir Voronin a sugerat că cercetarea afacerilor fiului său ar fi o răzbunare politică din partea noilor guvernanţi.

Astăzi, procuratura generală a Moldovei a deschis dosar penal firmei FinComBank, despre care presa de la Chişinău scrie că l-ar avea drept acţionar pe Oleg Voronin.

Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, Comisarul european al agriculturii, Dacian Cioloş i-a spus premierului Vlad Filat la Bruxelles că Uniunea Europeană ar putea mări cota exporturilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa comunitară.

Vlad Filat s-a întâlnit la Bruxelles şi cu comisarul pentru extindere şi relaţii cu vecinii, Stefan Fuele. Potrivit serviciului de presă al guvernului moldovean, oficialul european a spus că în toamnă va fi evaluat din nou gradul pregătirilor Moldovei pentru liberalizarea vizelor. Fuele a promis de asemenea sprijin european pentru înlăturarea urmărilor indundaţiilor din Moldova.

Viceministrul rus de externe, Grigori Karasin şi-a continuat vizita începută ieri la Chişinău, întâlnindu-se astăzi cu viceministrul Victor Osipov, care răspunde în guvern de reîntregirea ţării. Potrivit unui comunicat de presă de la guvern, ambele părţi s-au pronunţat pentru reluarea negocierilor oficiale în problema transnistreană, în format 5+2.

Grigori Karasin a spus că noul guvern moldovean nu a permis „degradarea” diferendului transnistrean şi a adăugat că „incertitudinea nu poate dura la nesfîrşit şi este necesar să ne mişcăm înainte”.

Ministerul român de externe spune că negocierile cu Statele Unite privind amplasarea în România a elementelor scutului american antirachetă fac progrese.
Constatarea vine după a doua rundă de convorbiri între diplomaţii români şi americani, ţinută luni şi marţi la Bucureşti. Într-un comunicat de presă al ministerului român de externe se mai spune că discuţiile vor fi reluate în toamnă.

România a acceptat în februarie invitaţia administraţiei Obama de a participa la acest nou proiect. El a fost criticat de Federaţia Rusă, dar pe un ton mai puţin vehement decât proiectul administraţiei Bush, între timp abandonat, care prevedea construcţia unui radar în Cehia şi a unei baze de rachete în Polonia.

Parlamentul de la Belgrad a adoptat cu mare majoritate de voturi o rezoluţie în care se spune că Serbia nu va recunoaşte niciodată Kosovo ca stat independent, în ciuda recentei decizii a instanţei ONU care a stabilit că secesiunea din 2008 nu a fost ilegală. În rezoluţia aprobată de parlamentarii sârbi se recomandă ţinerea de „negocieri paşnice” pentru o soluţie durabilă.

Prezent la vot, preşedintele sârb Boris Tadici le-a spus deputaţilor că guvernul va cere discutarea problemei Kosovo la Adunarea generală ONU din septembrie şi va încerca să convingă ţările care n-au recunoscut independenţa kosovarilor să-şi menţină poziţia.

Un tribunal din Marea Britanie a refuzat să-l extrădeze pe fostul lider bosniac din vremea războiului, Ejup Ganici, pe care Serbia îl acuză de crime de război. În vârstă de 64 de ani, Ganici a fost arestat la aeroportul Heathrow din Londra la 1 martie, în baza unui mandat internaţional emis de sârbi. Ei îl acuză că ar fi încălcat Convenţia de la Geneva prin „uciderea unor soldaţi răniţi”. Potrivit acuzării sârbeşti, crima s-ar fi petrecut în timpul unui atac ordonat de Ganici împotriva trupelor iugoslave care se retrăgeau din capitala bosniacă, Sarajevo, în mai 1992.

În urma deciziei de astăzi a tribunalului britanic, Ganici este liber să se întoarcă acasă, în Bosnia.

14 membri ai unei grupări neonaziste din Rusia au fost condamnaţi la închisoare pentru crime şi atacuri motivate rasial. Unul din neonazişti, Dmitri Orlov, considerat lider al organizaţiei, a fost condamnat de tribunalul din Tver la închisoare pe viaţă. Orlov este fondatorul grupării Unitatea Naţională Rusă, care promovează supremaţia rasei albe şi fundamentalismul creştin-ortodox.

Ceilalţi acuzaţi au primit pedepse cuprinse între 3 şi jumătate şi 17 ani de închisoare. În afara atacurilor, cei 14 au fost găsiţi vinovaţi şi de port ilegal de armă, posesie de literatură extremistă şi de vandalizarea unor cimitire evreieşti şi musulmane.

Olvia Pres relatează că ministerul de externe de la Tiraspol a salutat decizia de săptămâna trecută a Curții Internaționale de Justiție, potrivit căreia secesiunea provinciei sârbe Kosovo în 2008 nu a încălcat dreptul internațional. În declarația de la Tiraspol se spune că decizia privind Kosovo ar trebui transformată într-o regulă generală pentru națiunile care luptă pentru autodeterminare. Ministerul de externe transnistrean mai cere Națiunilor Unite să recunoască grabnic independența transnistrenilor, mai ales că ei trăiesc de facto într-un stat independent de 20 de ani.

Moldova se numără printre puținele țări europene care nu recunosc independența kosovarilor și a semnalat că recenta decizie a tribunalului internațional n-o va face să-și schimbe poziția.

Potrivit ministrului justiţiei, Alexandru Tănase, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins o plângere depusă de Oleg Voronin. Fiul fostului preşedinte s-a plâns la Strasbourg că autorităţile moldovene i-au încălcat dreptul la viaţă privată cercetîndu-i cumpărăturile făcute cu cardul bancar. Ministrul Alexandru Tănase spune însă că CEDO a găsit această cerere neîntemeiată.

Tot astăzi, procuratura generală a Moldovei a deschis dosar penal firmei FinComBank, despre care presa de la Chişinău scrie că l-ar avea drept acţionar pe Oleg Voronin. Vladimir Voronin a spus în trecut că cercetarea afacerilor fiului său ar fi o răzbunare politică din partea noilor guvernanţi.

Încă două partide neparlamentare şi-au expus poziţia faţă de referendumul constituţional din 5 septembrie, la care moldovenii vor putea opta pentru alegerea preşedintelui ţării prin vot direct.

Partidul Social-Democrat a îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul, spunînd că el va fi urmat de schimbări neprecizate, dar despre care PSD spune că sunt puse la cale de guvernanţii moldoveni în colaborare cu liderii României.

Tot astăzi, Partidul Umanist a îndemnat alegătorii să participe la referendum şi să voteze pentru schimbarea felului cum se alege preşedintele. Iar liderul partidului, Valeriu Pasat a confirmat că vrea să participe la alegerile prezidenţiale.

Premierul Marii Britanii, conservatorul David Cameron şi-a exprimat sprijinul entuziast pentru primirea Turciei în UE şi a criticat ţările vest-europene care se opun, în frunte cu Franţa şi Germania. Într-un discurs rostit în parlamentul de la Ankara, Cameron a spus că nu poate fi de acord ca Turcia, care apără de decenii valorile occidentale în cadrul NATO, să fie ţinută la distanţă de UE. „Este nedrept ca Turcia să fie lăsată să păzească tabără, dar să nu aibă voie să stea în cort”, a spus David Cameron.

Marea Britanie este în mod tradiţional un avocat al primirii Turciei în Uniune. Dar alte ţări, ca Franţa şi Germania, au semnalat mai ales în ultimii ani că ar prefera ca Turciei să i se acorde un fel de parteneriat privilegiat cu Uniunea, fără să devină membru.

Într-o zonă muntoasă din România salvatorii continuă căutarea rămăşiţelor unui elicopter militar israelian care s-a lovit ieri de o stâncă, avînd la bord şase israelieni şi un român. Autorităţile spun că nu există supravieţuitori. Elicopterul participa la exerciţii militare comune româno-israeliene în apropierea Braşovului. Operaţiunile de căutare sunt îngreunate de terenul accidentat şi de vremea ploioasă.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a negat că ţara sa ajută militanţii Talibani din Afganistan, aşa cum a scris presa occidentală cu referire la documente militare secrete publicate pe internet. Într-un interviu acordat luni seară televiziunii americane CBS, Ahmadinejad a spus că „Iranul nu sprijină nici un grup” şi consideră că afganii ar trebui lăsaţi să-şi conducă propria ţară.

Documentele militare ajunse duminică pe pagina de internet Wikileaks, peste 90.000 la număr, sugerau printre altele că islamiştii din Afganistan ar fi ajutaţi de Teheran.

În interviul cu CBS, preşedintele iranian a mai spus că ar fi dispus să aibă convorbiri directe cu preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. Cele două ţări nu mai au relaţii diplomatice de peste 30 de ani.

Un ofiţer de rang înalt din conducerea Alianţei Nord-Atlantice a spus că relaţiile militare dintre NATO şi Rusia se „îmbunătăţesc vizibil”. Amiralul Giampaolo Di Paolo, care conduce Comitetul militar al alianţei, a anticipat că în 2011 cooperarea cu Moscova se va adânci din cauza unor interese comune ca situaţia din Afganistan, ameninţarea terorismului şi pirateria maritimă.

Di Paolo a revenit sâmbătă dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu generalul rus Nikolai Makarov.

Compania BP a cărei platformă avariată a provocat o catastrofă ecologică în Golful Mexic, a anunţat că şeful ei Tony Hayward îşi dă demisia. Într-o declaraţie de presă, firma britanică a informat că în urma unei înţelegeri cu boardul companiei Hayward va pleca din post la 1 octombrie

Britanicul Hayward va fi înlocuit de americanul Bob Dudley, care conduce în prezent operaţiunile de înlăturare a urmărilor catastrofei.

Între timp, la Londra, activiştii organizaţiei Greenpeace au forţat închiderea temporară a multor din cele 50 de staţii de benzină BP din capitala britanică, protestînd împotriva a ceea ce numesc nepăsarea companiei faţă de mediul ambiant.

Islanda a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Aflat la Bruxelles, ministrul de externe Ossur Skarphedinson a spus că Islanda vrea să-şi păstreze controlul asupra industriei pescuitului şi după aderare, spunînd că acest sector de activitate este crucial pentru compatrioţii lui. Oficialul islandez a mai spus că dacă ţara sa adera la UE în urmă cu cinci ani, ar fi evitat colapsul financiar din 2008.

Experţii spun că negocierile de aderarea vor fi rapide, întrucât legislaţia islandeză este în linii mari identică cu cea europeană, iar ţara face parte deja din spaţiul Schengen şi din asociaţia europeană a liberului schimb.

Pentru partizanii aderării, îngrijorătoare este însă scăderea sprijinului popular pentru intrarea în UE, care va trebui aprobată prin referendum. Ultimele sondaje arătau că 60% din islandezi nu o doresc.

Ministerul Justitiei anunta ca, la 26 iulie 2010, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a comunicat faptul ca a decis sa declare inadmisibila cererea cetateanului Oleg Voronin, prezentata impotriva Republicii Moldova.

In cererea depusa in iunie la CEDO, Oleg Voronin s-a plans ca i-ar fi fost incalcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la viata privata si dreptul la recurs efectiv in cadrul instrumentarii dosarului cu privire la tranzactiile banesti efectuate de pe cardul sau bancar. Dosarul penal privind evaziunea fiscala si spalarea de bani a fost intentat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in legatura cu faptul ca, in anii 2008-2009, Oleg Voronin a cheltuit peste hotarele tarii o suma echivalenta cu 67 milioane de lei (5,36 milioane de dolari), desi in declaratia sa pe venit anul trecut se indica doar 4 milioane lei (320 mii de dolari). La solicitarea reclamatului, CEDO a examinat cererea in regim de urgenta.

In rezultatul examinarii admisibilitatii cererii lui Oleg Voronin, Curtea a constatat ca aceasta nu releva nici o aparenta de incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. CEDO a conchis ca cererea lui Oleg Voronin nu intruneste cerintele Conventiei Europene si a declarat-o inadmisibila. Aceasta decizie este finala si nu poate fi contestata la nicio alta autoritate.

Partidul Umanist a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca va participa la referendumul din 5 septembrie si ca isi va indemna sustinatorii sa voteze in favoarea alegerii sefului statului prin vot direct, de catre populatie. Valeriu Pasat a declarat ca va intra in cursa pentru presedintie daca va fi modificata Constitutia si presedintele va fi ales prin vot direct.

Pina in prezent la Comisia Electorala Centrala s-au inregistrat 14 partide care vor participa la referendumul din 5 septembrie.

Comisia Electorala Centrala a anuntat ca, incepind de astazi, a dechis o linie fierbinte pentru referendumul din 5 septembrie. La telefonul 0800 08888, cetatenii vor putea primi informatii despre desfasurarea referendumului intre orele 8 si 17 de luni pina vineri ( cu o pauza de o ora intre 12.00 si 13.00). Linia fierbinte va functiona pina pe 4 septembrie.

Incepind de joi, 29 iulie, moldovenii vor putea solicita al doilea pasaport la oficiile postale din tara, informeaza agentia InfoPrim Neo, citind un comunicat de presa al ministerului Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor. La oficiile postale vor putea fi completate cererile si materialele necesare pentru ridicarea pasapoartelor, dar pasapoartele vor fi inminate personal la oficiile de documentare a populatiei din zonele in care se afla adresa de pe buletinul solicitantului.

Alexei Zubarev, un elev de la liceul Orizont din Chisinau, a obtinut medialia de argint la Olimpiada Internationala de Fizica, care s-a desfasurat la Zagreb. Au participat elevi din 82 de tari.

Alexei Zbirnea, de la acelasi liceu, a obtinut mentiunea de onoare.

Premierul Marii Britanii David Cameron se afla in Turcia unde a avut in cursul zilei convorbiri cu premierul Recep Tayyip Erdogan. Marea Britanie sprijina cu tarie aderarea Turciei la Uniunea Europeana, iar premierul de la Londra a subliniat acest lucru in cursul zilei. Avind in vedere tot ce face Turcia, in calitate de membru NATO, pentru apararea Europei si contributia Ankarei la razboiul din Afganistan, a spus David Cameron, el este „furios” pe colegii sai europeni care tergiverseaza admiterea Turciei in Uniunea europeana. Din Turcia, seful cabinetului de la Londra isi va continua turneul politic in India.

NATO a anuntat ca a gasit cadavrul unuia dintre cei doi puscasi marini americani disparuti saptamina trecuta in provincia Logar. Talibanii, care controleaza o partea a acestei provincii, au anuntat ca il tin captiv pe celalalt soldat american.

Ministerul de externe iranian a declarat ca „regreta si condamna” noul set de sanctiuni impus ieri de Uniunea Europeana impotriva regimului de la Teheran. Sanctiunile impuse ieri de Uniunea Europeana si Canada cuprind blocarea unor tranzactii cu banci iraniene si masuri menite sa impiedice investitiile straine in sectorul petrolier si de gaze naturale, inclusiv in domeniul rafinarii produselor. Uniunea Europeana spera ca sanctiunile adoptate ieri sa convinga autoritatile iraniene sa revina la masa de negocieri cu comunitatea internationala in legatura cu programul nuclear iranian.