Parintii lui Ilie Cazac, tinarul retinut de militiile transnistrene in primavara, au anuntat intr-o conferinta de presa ca renunta la greva foamei din fata ambasadei ruse de la Chisinau. Greva lor a durat 60 de zile.

Mama tinarului a spus ca si-a vazut fiul la Tiraspol, luni, la sediul ministerului de securitate si ca este fericita ca traieste. Stela Surchicean i-a multumit, din partea fiului ei, sefului misiunii OSCE la Chisinau Philip Remler pentru grija pe care i-o poarta.

Parintii tinarului spun ca nu vor sa se intoarca la Bender pentru ca le este frica ca vor fi arestati, si ca si-ar putea relua protestele daca, dupa ultimul mandat de arest, care exipra la 20 septembrie, termenul va fi prelungit.

Avocatul Vitalie Nagacevshi a demisionat din Partidul Liberal Democrat. El este avocatul controversatului om de afaceri Vladimir Plahotniuc si considera ca mai multe din dosarele pe care le are ca avocat ar putea sa fie folosite impotriva partidului de catre oponentii politici.

In procesul de la Judecatoria Rascani dintre omul de afaceri Vladimir Plahotniuc si fostul consilier prezidential Sergiu Mocanu, judecatoria a aplicat sechestru pe bunurile domnului Mocanu – un apartement de doua camere la Chisinau si o masina BMW. Sechestrul a fost aplicat pina la 17 septembrie cind va avea loc o a doua infatisare in acest proces. Unul dintre avocatii domnului Plahotniuc este Vitalie Nagacevschi. Sergiu Mocanu este acuzat ca prin declaratiile sale l-ar defaima pe omul de afaceri, care cere despagubiri de 2 milioane de lei.

Sergiu Mocanu a spus ca procesul de astazi a fost anuntat ieri si ca judecatorul care judeca acest caz ar fi „ la comanda lui Plahotniuc”. Mocanu il acuza pe omul de afaceri ca ar finanta partidul liberal democrat si partidul democrat si ca ar controla structurile statului.

Mai multi oameni de afaceri moldoveni l-au insotit la o conferinta de presa pe Sergiu Macanu astazi si ei au declarat ca ar fi fost victimele unor dosare penale fabricate la comanda omului de afaceri Plahotniuc si ca nu au adus cazurile lor in fata justitiei deoarece omul de afaceri ar avea influenta asupra judecatorilor moldoveni. Au fost prezenti la conferinta de presa fosti directori de la societatile pe actiuni Franzeluta si de la Carmez si reprezentanti ai unor companii care detineau actiuni la banca comerciala Victoriabank.

Ministerul de externe de la Chisinau a facut un apel la autoritatile Federatiei Ruse sa se abtina de la participarea la actiunile ce vor avea loc la Tiraspol pe 2 septembrie, cu prilejul aniversarii a ceea ce liderii de la Tiraspol numesc proclamarea independentei republicii moldovenesti nistrene. Potrivit ministerului moldovean de externe, astfel Federatia Rusa si-ar arata ”prin fapte concrete atasamentul fata de principiile dreptului international si al bunelor relatii intre state”. Totodata ministerul moldovean de externe califica drept „tendentioasa si eronata” reactia ministerului rus de externe fata de decorarea de catre presedintia Moldovei a grupului Ilascu.

Ministrul de externe Iurie Leanca a dezmintit informatiile care au aparut in unele publicatii de la Chisinau ca autoritatile moldovene s-ar fi inteles cu autoritatile din tarile in care se afla moldoveni ilegal sa le ofere acestora, dupa votul de la referendum, informatii despre cei care au participat la vot si nu au acte legale in tarile in care se afla. Potrivit unor publicatii moldovene, in schimbul acestor informatii, Uniunea Europeana ar liberaliza regimul de vize cu moldovenii. Iurie Leanca a caracterizat aceste informatii, drept „ aberatii primitive si absurde”. Seful diplomatiei moldovene a spus ca guvernul de la Chisinau va face tot ce va putea pentru ca moldivenii aflati in strainatate sa participe le referendum si ca la vot moldovenii se vor putea identifica cu orice act valabil emis de autoritatile moldovene.

Liderul PCRM Vladimir Voronin a avut ieri la Moscova intrevederi cu seful administratiei prezidentiale a Federatiei Ruse, Serghei Nariskin. Potrivit serviciului de presa al presedintiei de la Moscova pe agenda convorbirilor au figurat probleme ale relatiilor bilaterale. La Moscova Vladimir Voronin s-a intilnit si cu secretarul adjunct al ministerului rus de externe, Grigori Karasin.

La Chisinau s-a aflat astazi presedintele UEFA, Michel Platini, care a avut o intrevedere si cu premierul Vlad Filat. Platini a discutat chestiuni fotbalistice cu presedintele Federatiei Moldovenesti de Fotbal, Pavel Cebanu.

Premierul Vlad Filat, lider al PLDM, si-a continuat criticile la adresa colaborarii din interiorul aliantei de guvernamint. La o emisiune a postului Publika TV, Filat a spus ca in urma cu un an numirile in aumite functii de raspundere s-au repartizat „dincolo de principii cum ar fi profesionalismul si alte criterii”.

Filat a parut nemultumit mai ales de numirile operate de alte partide din alianta la conducerea Bancii Nationale, ANRE si a Procuraturii Generale. „Vlad Zubco nu este propunerea PLDM”, a spus Filat, fara sa precizeze cine l-a promovat pe actualul Procuror general.

Relatiile din interiorul aliantei, mai ales dintre PLDM si PD, s-au tensionat, cand Vlad Filat a dat de inteles ca va candida la presedintie si ca intelegerea privind un candidat unic al AIE nu mai este valabil in conditiile unui eventual vot popular.

Pentru prima data de la izbucnirea marilor incendii din Rusia, autoritatile au confirmat ca focul a ajuns si in zonele contaminate radioactiv din regiunea Bryansk. Ieri, activisti Greenpeace au acuzat autoritatile ca nu acorda atentie pericolului incendiilor in zonele contaminate radioactiv. Acum oficialtatile ruse au spus ca in ultimele zile 28 de incendii au avut loc in aceasta regiune, arzind 269 de hectare de padure.

Zona de la Bryansk este una dintre cele mai contaminate dupa tragedia nucleara de la Cernobil din 1986. In timp ce directorul adjunct al Centrului pentru protectia padurilor din Rusia, Alexei Bobrinsky spune ca nu este motiv de panica deoarece materialul contaminat este in pamint, expertii sustin ca, datorita incendiilor, material radioactiv poate sa fie imprastiat in aer de cenusa si de fum.

Comandantul sef al fortelor aviatice ruse, generalul Aleksandr Zelin a anuntat ca Rusia a desfasurat rachete S 300 in cele doua regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud. Autoritatile de Tbilisi si-au exprimat ingrijorarea an legatura cu aceste noi evolutii.

Dupa razboiul ruso-georgian de acum 2 ani, Rusia a recunoscut independenta celor doua regiuni. Venezuela, Nicaragua si insula Nauru sunt singurele tari ce au recunoscut independenta Osetiei de Sud si Abhaziei.

Un sondaj de opinie in Rusia realizat de centrul sociologic Levada arata ca 27 % dintre participanti ar vota pentru Vladimir Putin, iar 20 % pentru Dmitri Medvedev daca premierul si presedintele tarii ar candida ambii la alegeri prezidentiale. Sondajul realizat in luna iulie mai arata ca aproape jumatate dintre cei intervievati cred ca presedintele Dmitri Medvedev ar actiona sub controlul premierului Putin, iar peste 70 la suta cred ca presedintele Medvedev continua exact aceeasi politica sau o politica asemanatoare cu a fostului presedinte Putin.

Un alt sondaj, realizat la sfarsitul lunii iulie de Fondul Opinia Publica din Rusia, arata ca peste 51 % dintre rusi au incredere in guvernul tarii, dar nivelul de incredere a scazut in ultima luna.

Serviciul rusesc al postului nostru de radio relateaza ca la Moscova si in marile orase rusesti au crescut vertiginos in ultimul timp preturile la instalatiile de aer conditionat, la ventilatoare si la bauturi racoritoare. Potrivit sursei citate au crescut si preturile la cosciuge si taxele ce trebuie platite pentru inmormintari.

Adjunctul premierului de la Kiev, Serhei Tihipko a anuntat ca incepind de anul viitor, preturile la gaze pentru consumatorii casnici vor creste cu 50%. Potrivit inaltului reprezentant al guvernului de la Kiev, cresterea pretului la gaze se datoreaza solicitarilor in acest sens facute de Fondul Monetar International, ca o conditie esentiala pentru acordarea imprumutului de 15 miliarde de dolari pentru Ucraina. Luna aceasta, tot la solicitarea FMI, pretul la gazele naturale a crescut deja cu 50 %.

Oficialitatile din Tatarstan au anuntat ca seceta din aceasta republica a Federatiei Ruse va reduce substantial recolta de cereale din acest an. In acest an recolta de grine din Tatarstan este prognozata la doar 668 de mii de tone, fata de cea de anul trecut, care a fost de 4 milioane și jumatate de tone.

Guvernul georgian planuieste sa obtina din privatizari in jur de 92 de milioane de dolari, iar potrivit ministerului economiei, pina acum, in primele 6 luni, Georgia a obtinut doar 15 la suta din aceasta suma. Intr-o incercare de a atrage investitorii straini, guvernul de la Tbilisi planuieste sa scoata la vinzare si actiuni la firmele strategice, printre care 25 % din companiile de gaze naturale si de petrol ale tarii.

Un inalt oficial al armatei irakiene a declarat ca armata tarii sale va avea nevoie de sprijin american cel putin inca 10 ani, pina ce va fi capabila sa rezolve singura problemele de securitate ale tarii. Statele Unite au anuntat retragerea trupelor combatante la sfirsitul acestei luni, raminind in Irak doar 50 de mii de militari americani care sa ajute la instructia fortelor irakiene. Potrivit generalului irakian Babaker Zebari, daca politicienii i-ar intreba si pe militari despre retragere, ei ar raspunde ca armata americana ar trebui sa ramina in Irak pina in 2020. In opinia sa, cea mai dificila perioada va fi anul viitor.

Emisarul Natiunilor Unite pentru ajutor umanitar din Pakistan, Jean Maurice Ripert a avertizat ca militantii islamici ar putea sa profite de situatia disperata a pakistanezilor ramasi fara adapost pentru a obtine sprijin pentru actiunile lor. Un purtator de cuvint al Talibanilor a anuntat ca sunt gata sa ofere 20 de milioane de dolari guvernului de la Islamabad pentru intrajutorarea victimelor inundatiilor recente.

Natiunile Unite spun ca ar fi nevoie de 500 de milioane de dolari. Statele Unite si Uniunea Europeana au marit sumele pe care le acorda Pakistanului in scop umanitar la cite 55 de milioane de dolari. Recentele inundatii au facut cel putin 1500 de morti si in jur de 15 milioane de oameni au fost afectati, ceea ce inseamna 8 % din populatia tarii. Anterior Talibanii din Pakistan au cerut guvernului de la Islamabad sa respinga toate ajutoarele straine pentru victimele inundatiilor, spunind ca ele oricum vor fi furate de functionarii corupti si vor duce la „subjugarea” Pakistanului.

Premierul Vlad Filat, lider al PLDM, şi-a continuat criticile la adresa colaborării din interiorul Alianţei de guvernămînt. Marţi seara, la o emisiune a postului Publika TV, Filat a spus că în urmă cu un an numirile în anumite funcţii de răspundere s-au repartizat „dincolo de principii cum ar fi profesionalismul şi alte criterii”.
Filat a părut nemulţumit mai ales de numirile operate de alte partide din Alianţă la conducerea Băncii Naţionale, ANRE şi a Procuraturii Generale. „Vlad Zubco nu este propunerea PLDM”, a spus Filat, fără să precizeze cine l-a promovat pe actualul procuror general.
Relaţiile din interiorul Alianţei, mai ales dintre PLDM şi PD, s-au tensionat în urmă cu două săptămâni, când Vlad Filat a dat de înţeles că va candida la preşedinţie şi că înţelegerea privind un candidat unic al AIE nu mai este valabil în condiţiile unui eventual vot popular.

Site-ul Jurnal.md informează că astăzi la judecătoria sectorului Buiucani va avea loc prima şedinţă în procesul intentat de omul de afaceri Vlad Plahotniuc fostului consilier prezidenţial Sergiu Mocanu. Plahotniuc îi cere lui Mocanu despăgubiri de două milioane de lei pentru afirmaţiile privind influenţa pe care ar exercita-o omul de afaceri asupra guvernării, prin intermediul lui Marian Lupu.
Liderul PD a declarat zilele trecute că nu exclude ca în spatele atacurilor lui Mocanu să se afle premierul Vlad Filat.

Preşedintele Israelului, Shimon Peres, este aşteptat în România, unde va participa miercuri seara la o ceremonie în memoria a şase militari israelieni şi a unuia român, ucişi într-un accident de elicopter în Munţii Carpaţi, luna trecută.
În capitala română, Shimon Peres se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Emil Boc şi cu liderii comunităţilor evreieşti din România.
Elicopterul israelian de tip Sikorski s-a lovit de coasta unui munte la 26 iulie în apropiere de Braşov, în timpul unui exerciţiu militar.

Fostul şef al agenţiei spaţiale americane NASA, Sean O’Keefe şi fiul său adolescent au supravieţuit accidentului de avion de luni, din Alaska, în care a murit fostul senator republican american Ted Stevens.
Compania pe care o conduce O’Keefe în prezent, EADS North America, a informat astă-noapte într-un comunicat de presă că a aflat „cu mare uşurare” veştile bune despre soarta şefului ei şi a fiului acestuia, Kevin.
În accident au murit cinci oameni, iar patru au supravieţuit.
Sean O’Keefe, în vârstă de 54 de ani, a lucrat la NASA timp de cinci ani, între 2001 şi 2005, fiind unul din şefii agenţiei în 2003, când racheta Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosfera terestră.

Guvernul Rusiei spune că în ultimele 24 de ore pompierii au reuşit să reducă la jumătate suprafaţa incendiilor din centrul părţii europene a ţării, dar sute de focare de incendiu sunt încă active. Ministerul situaţiilor excepţionale a anunţat că astăzi focurile acopereau 93.000 de hectare, faţă de 174.000 de hectare, ieri.
Tot astăzi presa rusă şi-a intensificat criticile la felul cum au reacţionat autorităţile la cele mai grave incendii din istoria ţării.
Marţi, în regiunea Riazan, premierul Vladimir Putin a co-pilotat un avion al pompierilor, din care a lansat 24 tone de apă asupra pădurii, stingînd două incendii.

Talibanii din Pakistan au cerut guvernului de la Islamabad să respingă toate ajutoarele străine pentru victimele inundaţiilor, spunînd că el oricum vor fi furate de funcţionarii corupţi. Un purtător de cuvânt al militanţilor islamişti a mai spus că ajutoarele occidentale, „americane şi din din alte părţi” vor duce la „subjugarea” Pakistanului.
Apelul Talibanilor a venit la câteva ore după ce Statele Unite au anunţat că oferă încă 20 de milioane de dolari victimelor inundaţiilor soldate cu 1500 de morţi şi cu un milion şi jumătate de refugiaţi. Suma totală a ajutorului american pentru pakistanezi se ridică acum la 55 de milioane de dolari.

Preşedintele Băncii Mondiale vizitează pentru prima oară Republica Moldova. Potrivit biroului său de presă, Robert Zoellick va discuta cu premierul Vlad Filat şi cu alţi lideri de la Chişinău măsurile anticriză şi „reorientarea economiei moldovene în cadrul efortului de integrare europeană”.
În ajunul vizitei, ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă a spus că Moldova contează pe sprijinul Băncii Mondiale mai ales pentru protecţia socială. Banca Mondială se numără printre cei mai importanţi donatori externi ai Republicii Moldova.

Biroul de presă al PCRM a informat că liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, s-a aflat ieri în vizită la Moscova. El a stat de vorbă despre relaţiile bilaterale cu şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Narîşkin, iar cu viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, a discutat şi despre evoluţiile politice interne din Republica Moldova.