Soţia ziaristului întemniţat pentru spionaj la Tiraspol spune că instanţa de judecată transnistrenă i-a prelungit mandatul de arestare cu încă 60 de zile.
Ernest Vardanean se află în arest din 7 aprilie. Într-o declaraţie făcută EL, Irina Vardanean s-a declarat dezămăgită de faptul că autorităţile moldovene nu reuşesc să-i pună soţul în libertate.

Ea ne-a mai spus că Ernest nu are nici acum acces la un avocat independent şi că familia este „disperată”.

Irina Vardanean nu a fost lăsată să intre astăzi în sala de judecată, dar a reuşit să schimbe câteva cuvinte cu soţul ei pe coridor. Ernest i-a spus că nu înţelege ce se întâmplă şi că se aştepta să fie judecat de acum în stare de libertate.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a prezentat o propunere de reformă a poliţiei, a cărei popularitate se află la un nivel mai scăzut ca oricând.
Vorbind astăzi cu oficialii ministerului de interne, Medvedev a spus că trebuie clarificată autoritatea poliţiştilor şi mai ales împrejurările în care ei pot folosi arme de foc. Preşedintele a mai propus ca miliţia să revină la numele ei dinaintea revoluţiei bolşevice: poliţia.

În Franţa poliţia a evacuat astăzi o tabără de romi, prima de când preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că va desfiinţa cele aproximativ 300 de aşezări improvizate ale căror locuitori provin mai ales din estul Europei. În oraşul Saint Etienne din centrul Franţei, poliţiştii au încercuit astăzi în zori tabăra de romi, blocînd accesul presei şi al apărătorilor drepturilor omului. Martorii oculari spun că au fost evacuate o sută de persoane într-o operaţiune care a durat câteva ore.

Măsurile dure împotriva romilor vin după o ciocnire a locuitorilor unei tabere cu poliţiştii, luna trecută.

Consilierul economic al Casei Albe a spus că n-ar trebui exagerată importanţa unor cifre despre evoluţia şomajului într-o singură lună, dar a avertizat că în calea relansării economiei Statelor Unite vor mai apărea din când în când obstacole.

Consilierul Christina Romer a făcut aceste remarci după publicarea unor date din care reiese că rata şomajului în iulie s-a menţinut la nivelul din iunie, de 9,5%.

Mişcarea social-politică „Ravnopravie” a comemorat doi ani de la proclamarea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud spunînd că Republica Moldova ar trebui să le recunoască statalitatea. Liderul mişcării, Valeri Climenco a sugerat că poziţia de respingere a independenţei celor două regiuni georgiene a fost impusă guvernului moldovean de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Abhazia şi Osetia de Sud s-au separat de Georgia în urma războiului ruso-georgian din 2008. Independenţa lor a fost recunoscută doar de Federaţia Rusă, Venezuela, Nicaragua şi statul insular din Pacific Nauru.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick va vizita săptămâna viitoare Chişinăul, în cadrul unui turneu est-european. Într-un comunicat de presă de la Banca Mondială se spune că în zilele de 11 şi 12 august Zoellick va discuta cu premierul Vlad Filat şi cu alţi liderii moldoveni despre măsurile luate pentru depăşirea crizei economice şi despre „reorientarea economiei în vederea integrării europene”.

Zoellick va vizita proiecte finanţate în Moldova de instituţia pe care o conduce în domeniul educaţiei şi creării de noi locuri de muncă.

Rata mortalităţii la Moscova a crescut în iulie cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, pe fondul valului de căldură şi al fumului emis de incendii.
Ievghenia Smirnova, oficial de la Biroul evidenţei populaţiei, a spus că luna trecută în capitală au decedat peste 14000 de persoane, adică cu aproape 5000 mai mult decât în iulie 2009. Ea a mai spus că temperaturile neobişnuit de ridicate au avut cu siguranţă o influenţă asupra acestui fenomen.

Astăzi în capitala rusă au fost 38 de grade, iar progozele indică soare şi temperaturi de peste 35 de grade cel puţin până marţi.

Moscova a dat asigurări că incendiile care afectează de câteva săptămâni partea centrală a Rusiei europene nu pun în pericol arsenalul nuclear al ţării.
Purtătorul de cuvânt militar Vadim Koval este citat de agenţia de ştiri RIA Novosti cu afirmaţia că armele nucleare şi depozitele sunt construite pentru a rezista fulgerelor, scurt-circuitelor şi incendiilor. În ultima vreme, presa internaţională a relatat că incendiile din Rusia s-ar fi apropiat în mod periculos de instalaţiile nucleare.

Preşedintele Traian Băsescu a stârnit proteste după ce a spus într-un interviu că românii din vestul Europei ajută ţara rămânînd acolo unde sunt, în loc să revină şi să ceară ajutoare de şomaj. Băsescu a spus că în condiţiile crizei bugetare, România nu ar avea cum să ajute încă 2 milioane de români, despre care se crede că ar trăi în ţări ca Spania, Italia şi Germania. În aceeaşi declaraţie, Băsescu le-a mulţumit românilor din străinătate pentru ceea ce fac pentru ţară.

Opoziţia de la Bucureşti şi sindicatele l-au acuzat însă că încurajează românii să emigreze. Iar ziarul britanic „Daily Express”, care publică des ştiri alarmiste despre imigranţi, a publicat declaraţia lui Băsescu pe prima pagină, cu comentariul că ea va încuraja imigraţia.

Oficiali afgani au spus că bombe plasate pe marginea drumurilor au ucis 12 civili afgani şi un militar NATO. Alianţa nu a făcut publică naţionalitatea lui.
Ambele explozii s-au produs joi în provincia sudică Ghazni, unul în districtul Bar Kunar, iar celălalt în districtul Karabagh.

Autorităţile indiene au făcut cunoscut că bilanţul tragic al inundaţiilor şi alunecărilor de teren provocate de ploile torenţiale în nordul ţării creşte rapid.
Un oficial de la ministerul turismului din statul indian Kashmir, unde au avut loc inundaţiile, a spus că au fost găsite până vineri la prânz 110 cadavre.
Autorităţile au trimis armata în ajutorul echipelor de salvare.

Procuratura Generala din Republica Moldova a început urmarirea penală în cazul legat de modul în care Partidul Comuniştilor din R. Moldova a dobîndit sediul său din strada N. Iorga, din Chişinău. Secretarul general al PCRM, Iurie Munteanu a declarat, citat de agenţia Unimedia, că acest dosar nu ar fi altceva decît o răfuială politică, iar „procuratura generală nu este altceva decît bîta lui Filat, Lupu, Ghimpu. Potrivit Procuraturii Generale, imobilul in dispută ar aparţine Asociaţiei Obşteşti Casa Lucratorilor Învăţămîntului Public din Municipiul Chişinău şi ar fi fost dobîndit prin, ceea ce Procuratura considera a fi „o escrocherie”.

Din cauza efectelor incendiilor masive din Rusia, zeci de zboruri comerciale au fost deviate de la aeroporturile din Moscova. Oraşul este acoperit de fum, un fel de ceaţă groasă, ceea ce impiedică activitatea aviatică. Potrivit autorităţii aviatice ruse, cel puţin 60 de zboruri au fost direcţionate către Ucraina. Poluarea in capitala Federaţiei Ruse a înregistrat astazi niveluri record: de 5 ori mai mare decît normal.

Bronislaw Komorowski a depus astazi jurămîntul de preşedinte al Poloniei, dupa ce a cîştigat alegerile prezidenţiale anticipate, datorate morţii neaşteptate, intr-un accident de aviatie la Smolensk, a preşedintelui Lech Kaczynski. In competitia pentru preşedintie, Komorowski l-a infrint in alegerile din 4 iulie pe fratele geaman al defunctului preşedinte, Jaroslaw Kaczynski. In discursul său inaugural domnul Komorowski a vorbit despre nevoia întăririi rolului Uniunii Europene si a Alianţei Nord Atlantice, dar si despre un parteneriat strategic între ţara sa si Statele Unite ale Americii si Rusia. Primele sale vizite in străinatate, in calitate de şef al statului polonez, vor fi la Bruxelles, Paris si Berlin.

Ministrul adjunct al Culturii, din Iran, a declarat ca cineştii iranieni care critica situaţia din ţara lor sunt vinovaţi de „tradare culturală”, ceea ce este mai grav decît „spionajul”. In opinia ministrului adjunct al culturii de la Teheran, regizorii care oglindesc numai partea negativă a realităţilor iraniene ar face acest lucru pentru a obţine premii internaţionale. Dupa alegerile controversate şi violente din 2009, multi regizori de film iranieni au părăsit ţara lor şi încercă să lucreze îm străinătate.

Pakistanul a anuntat avertizare cu cod roşu pentru inundaţii in partea de sud a ţării. Jumatate de milion de oameni au fost evacuaţi.
In urma masivelor inundaţii din nord vestul Pakistanului peste 3 milioane şi jumătate de oameni au fost afectaţi şi peste 1 500 au fost omorîţi de furia apelor. Sute de sate au fost acum inundate şi in partea de sud a ţării.
Statele Unite au anunţat ajutoare umanitare de urgenţă de peste 35 de milioane de dolari pentru aceasta ţară.

Vicepremierul Republicii Moldova, Victor Osipov a declarat Europei Libere ca, datorita colaborarii între autoritatile moldovenesti si Organizatia pentru Cooperare si Securitate în Europa, OSCE, poate sa spuna ca starea celor doua persoane retinute de autoritatile transnistrene sub acuzatia de înalta tradare si spionaj în favoarea Moldovei, jurnalistul Ernest Vardanean si inspectorul fiscal Ilie Cazac nu se îmbunatateste, dar nu prezinta o îngrijorare speciala. Domnul Osipov ne-a spus ca starea lor psihica însa nu este dintre cele mai bune.

Prim ministrul Vlad Filat a declarat ca moldovenii din strainatate care vor vota la referendumul din 5 septembrie si la alegerile din noiembrie nu vor fi expusi riscului de a fi expulzati în cazul în care lucreaza acolo illegal. Potrivit agenţiei Info Prim, Filat a precizat că în secţiile de votare, se vor cere doar buletinele de identitate moldovenesti, astfel încât nu exista niciun risc.

Joi a fost ultima zi pentru înscrierea la CEC a partidelor, care doresc să participe în campania legată de referendumul din 5 septembrie. Au mai fost înscrise cinci partide, în total sunt acum 25.

Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a propus reducerea campaniei electorale de la 60 de zile la 30 de zile. In opinia PLDM, modificarea in Codul electoral ar putea fi operată imediat după referendumul din 5 septembrie, despre modul de alegere al preşedintelui Moldovei.

Pentru prima dată, Statele Unite au avut un reprezentant oficial la ceremoniile comemorând atacurile nucleare de la Hiroshima şi Nagaski, de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. Ambasadorul Statelor Unite la Tokyo a fost la Hiroshima iar prezenţa lui acolo a fost interpretată drept un gest simbolic, atestând dorinţa preşedintelui Barack Obama de a vedea o lume fără arme nucleare.
Cu 65 de ani în urmă, aviatia americană a lansat prima bombă nucleară din istoria omenirii. Se estimează că 140 de mii de oameni au murit imediat. Trei zile mai târziu, a avut loc atacul de la Nagasaki.

Compania BP a betonat sonda marină care timp de patru luni a poluat apele Golfului Mexic, provocând cel mai mare dezastru ecologic din istoria Statelor Unite. Urmează să fie amplasate încă două conduce adiacente, prin care sursa de petrol să fie betonată la rădăcină.
Pe de altă parte, autorităţile americane au constatat că două treimi din ţiţeiul care s-a scurt în apele oceanului, în jur de 5 milioane de barili, a dispărut, s-au evaporat sau a fost eliminat prin operațiunile de curăţare.

Preşedintele Pakistanului, Asif Ali Zardari se întâlneşte astăzi, oficial, cu premierul britanic David Cameron, Discuţiile vor fi dominate de tensiunile diplomatice provocate de Cameron, care recent a cerut Pakistanului să nu „exporte terrorism” – o aluzie la faptul că la graniţa cu Afganistanul se pare să sunt baze ale miliţiilor Taliban, tolerate de autorităţile de la Islamabad.

Ploile şi inundaţiile continiă să afecteze Paklistanul. Peste 1.500 de oameni au murit si patru milioane au de suferit de pe urma calamităţii, cea mai serioasă din ultimii 80 de ani.
În acest context, Statele Unite au anunţat să măresc la 35 de milioane de dolari ajutorul pentru sinitraţi. Banii vor fi daţi organizaţiilor caritative, locale şi internaționale, pentru mâncare şi locuinţe temporare.

Un contoversat lider al opoziţiei kirghize, Urmat Bariktobasov şi 26 dintre simpatizanţii săi au fost arestaţi şi acuzaţi de tentativa de a răsturna actuala putere. Grupul a fost reţinut cînd a încercat să ajungă la Bişkek, unde aproximativ o mie de simpatizanţi protestau în faţa sediului guvernului, cerând amânarea alegerilor generale din octombrie. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor.

Presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad a propus Afganistanului şi Tadjikistanului să formeze o alianţă care să contrabalanseze prezenţa militară NATO din regiune. Preşedintele iranian s-a întâlnit ieri cu omologii săi afgan şi tadjik, pentru a patra oară în ultimii doi ani. Ahmadinedjad a propus ca această colaborare regională şă înceapă cu întărirea relaţiilor economice şi de securitate.