Mai multe proteste au avut loc astăzi în Afganistan faţă de planurile unei biserici din Statele Unite de a da foc Coranului la împlinirea a nouă ani de la atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.

Poliţia afgană spune că cel puţin trei oameni au fost răniţi când agenţi de securitate privaţi au deschis focul împotriva protestatarilor la o bază NATO comandată de Germania în provincia nord-estică Badakhshan. Potrivit unor relatări neconfirmate, un protestatar a fost împuşcat mortal. Se relatează că au avut loc proteste în alte câteva oraşe afgane.

Intenţia bisericii din Florida a fost condamnate de administraţia americană şi comandanţii americani din Afganistan. Preotul Terry Jones a spus că şi-a suspendat planurile, dar că nu le-a anulat de tot.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat astăzi că bandiţii din Caucazul de Nord trebuie distruşi. Medvedev a făcut declaraţia în urma atacului sinucigaş cu bombă care a ucis ieri cel puţin 17 oameni şi a rănit peste 100 la o piaţă aglomerată din Vladicavkaz, capitala Osetiei de Nord.
Şeful serviciilor federale de securitate ruse, Alexandr Bortnikov a anunţat joi seara că au fost arestate trei persoane bănuite de implicare în atac.
Nimeni nu şi-a revendicat deocamdată responsabilitatea pentru explozie.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie susţinută şi de Serbia în care se face apel la dialog între Belgrad şi Kosovo. Convorbirile sprijinite de Uniunea Europeană vor fi primele între sârbi şi kosovari după ce Serbia a pierdut controlul asupra provinciei în 1999. Trupele NATO au bombardat atunci Serbia pentru a pune capăt violenţelor organizate de forţele sârbe împotriva albanezilor majoritari din Kosovo.

Rezoluţia face trimitere la decizia consultativă din iulie a Curţii Internaţionale de Justiţie care a spus că proclamarea independenţei de către Kosovo în 2008 nu încalcă legile internaţionale.

Ministrul sârb de Externe Vuk Jeremic a spus totuşi joi în faţa Adunării generale ONU că rezoluţia nu poate fi interpretată ca o recunoaştere a independenţei Kosovo de către Serbia.

O comisie a bisericii catolice din Belgia a dat publicităţii un raport care semnalează sute de presupuse abuzuri sexuale asupra minorilor săvârşite de preoţi în aproape fiecare parohie din ţară. Comisia a spus că în prima jumătate a anului a primit 475 de plângeri, majoritatea referindu-se la cazuri de pedofilie din anii 1950 până în 1980. Abuzurile ar fi fost comise de preoţi catolici, profesori de religie şi adulţi care lucrau cu organizaţiile de tineret. Raportul de 200 de pagini conţine mărturii depuse de 124 de victime anonime.

O judecătoare federală din Statele Unite a decis că interdicţia pentru homosexualii declaraţi de a-şi face serviciul în armata americană este anti-constituţională. Judecătoarea Virginia Phillips cu sediul în California a anunţat că intenţionează să emită un ordin prin care să oblige armata americană să renunţe la această politică cunoscută ca "Don't Ask, Don't Tell" care ar avea efecte dăunătoare asupra armatei.

Preşedintele Barack Obama promisese să anuleze această politică, dar că o va face prin cooperare cu Congresul şi forţele armate. Regulamentul militar controversat interzice armatei să întrebe militarii despre orientarea lor sexuală, dar prevede concedierea celor depistaţi că sunt homosexuali.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a declarat ieri că va discuta cu liderii Alianţei rechemarea ambasadorului Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei emisiuni la televiziunea publică. „Dacă era dreptul meu, fără să mă consult cu guvernul, demult îl rechemam. Fie el comunist, liberal sau democrat, nu putem admite ca un ambasador să susțină un partid sau altul”, a declarat Ghimpu.
Potrivit portalului de ştiri Unimedia, ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguţă, a declarat într-un interviu acordat postului de radio Golos Rosii că PCRM are autoritate şi că este un partid care s-a pregătit de referendumul din 5 septembrie foarte serios.

Guvernul R. Moldova a prezentat astăzi donatorilor internaţionali raportul de evaluare a daunelor inundaţiilor din această vară. Potrivit raportului, pagubele directe produse de inundaţii ar fi de 42 de milioane de dolari, iar pentru construcţia caselor noi, despăgubirea sinistraţilor şi fortificarea digurilor autorităţile de la Chişinău ar avea nevoie de peste 75 de milioane de dolari.
Directorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi adjunct al secretarului general al ONU, Helen Clark, aflată la Chişinău, a sugerat Republicii Moldova să îmbunătăţească sistemul de prognozare a timpului, pentru că în condiţiile schimbărilor climaterice globale, situaţii similare s-ar putea repeta. Clark a declarat că donatorii internaţionali urmează să decidă cum „ar putea contribui la recuperarea pierderilor suportate în urma inundaţiilor”.
Potrivit raportului, în urma calamităţilor din această vară au fost afectate peste 13 mii de persoane, iar peste 3 mii au rămas fără locuinţe.

Premierul Vlad Filat a anunţat astăzi că a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov.
Filat a declarat că, între altele, a discutat despre situaţia jurnalistului Ernest Vardanean şi a inspectorului fiscal Ilie Cazac, reţinuţi la Tiraspol şi acuzaţi de spionaj în favoarea Moldovei.
Întrebat daca a obţinut vreo promisiune de la Smirnov în cazul celor doi, Filat a spus că „nu mizează pe promisiuni, ci îşi propune să rezolve problemele prin acţiuni concrete”.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, i-a cerut astăzi liderului talibanilor, Mullah Mohammad Omar, să înceteze luptele şi să se alăture negocierilor de pace, pentru a pune capăt războiului din Afganistan.
Karzai a făcut aceste declaraţii la o întrunire a miniştrilor care a marcat prima zi a sărbătorii Eid, ce urmează după postul islamic Ramadan. Președintele afgan l-a îndemnat pe Omar să oprească ceea ce el a numit „fratricid”.
Săptămâna trecută, Hamid Karzai a înfiinţat Consiliul Suprem pentru Pace. Acesta ar urma să continue negocierile de pace cu talibanii, care luptă de nouă ani în Afganistan. Miercuri, Omar a declarat într-un mesaj postat pe Internet că talibanii sunt pe cale să obţină victoria şi să alunge forţele armate străine din Afganistan.

Autorităţile iraniene spun că o vor elibera „în curând” pe Sarah Shourd, reţinută acum un an împreună cu alţi doi turişti americani. Ministrul iranian pentru afaceri Externe, Ramin Mehmanparast, a declarat că încă se discută asupra datei exacte a eliberării Sarei Shourd. Alţi oficiali iranieni au declarat că femeia ar putea fi eliberată până sâmbătă.
În detenţie, Sarah Shourd a suferit mai multe probleme de sănătate. Cei trei turişti americani, o femeie şi doi bărbaţi, au fost reţinuţi în Iran în iulie 2009, după ce aparent întâmplător au trecut graniţa din Irak. Autorităţile iraniene au ameninţat la un moment dat că îi vor judeca pentru spionaj. Apărătorii celor trei spun că aceştia au ajuns în Iran întâmplător şi că nu intenţionau să facă nici un rău.

Autorităţile irakiene anunţă că sunt în căutarea a patru prizonieri care ar avea legături cu reţeaua teroristă Al-Qaeda. Aceştia au evadat din închisoarea Karkh din Bagdad, aflată parţial sub controlul americanilor.
Oficialii americani au declarat că au descoperit lipsa celor patru în timpul unui control de securitate după ce alţi doi deţinuţi au încercat să evadeze în seara zilei de miercuri.
Nu s-a stabilit încă cine se face vinovat de evadarea celor patru. Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Securitate, generalul Qassim al-Moussawi, a declarat că cei patru ar avea legături cu reţeaua teroristă Al-Qaeda şi că sunt consideraţi periculoşi. Purtătorul de cuvânt al ministerului american al Apărării, generalul Jeffrey Buchanan a calificat evadarea celor patru drept „regretabilă”.
Închisoarea Karkh a revenit sub controlul autorităţilor irakiene în luna iulie a acestui an, însă forţele americane au insistat să păstreze custodia asupra a 200 de deţinuţi, care se presupune că ar fi fost implicaţi în operaţiuni teroriste sau ar fi avut legătură cu fostul regim al lui Saddam Hussein.

Partidele din alianţa de guvernămînt au anunţat că foarte probabil vor participa separat la alegerile anticipate.
Anunţul a fost făcut de preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, care este şi liderul liberalilor. Ghimpu a mai spus că a propus colegilor de la guvernare semnarea unui pact de neagresiune între partide pe timpul campaniei şi a unei promisiuni de a nu intra la guvernare cu comuniştii după alegeri.
Presa de la Chişinău relatează că Alianţa „Moldova Noastră”, care stă mai prost în sondajele de opinie decât celelalte trei partide guvernamentale, ar fi dorit ca membrii AIE să participe la alegeri în bloc.

Un pastor din Florida a făcut declaraţii contradictorii despre planul său de a arde sâmbătă Coranul, o intenţie criticată de întreaga comunitate internaţională. Pastorul Terry Jones, care conduce o mică parohie din statul Florida, a spus ieri că a renunţat la planul său, dar apoi a revenit, spunând că acţiunea este numai „suspendată”.
Pastorul Jones mai spunea că s-ar fi înţeles cu musulmanii din New York să nu mai înfiinţeze o moschee în Manhattan, iar el va renunţa la arderea Coranului.
Imamul din New York a negat însă apoi că ar fi făcut vreun asemenea târg, iar Jones a revenit şi el asupra afirmaţiilor. Arderea Coranului ar urma să marcheze, în planul preotului, împlinirea a 9 ani de la atacurile teroriste de la Washington şi New York.

Cel puţin 16 oameni au murit în atacul sinucigaş de ieri asupra pieţei din Vladikavkaz, capitala regională a Osetiei de Nord. Alţi 80 de oameni au fost răniţi. Şeful serviciului federal de securitate al Rusiei, Alexander Bortnikov, a anunţat aseară că trei persoane au fost arestate sub suspciunea de a fi pus la cale atacul.
Incidentul a fost condamnat de liderii Rusiei, dar şi de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.
Osetia de Nord este considerată relativ paşnică faţă de alte regiuni din Caucazul de nord, ca Daghestan sau Cecenia, dar a avut partea ei de tensiuni etnice şi incidente violente.

Adunarea Generală ONU a adoptat o rezoluţie care sprijnă efortul Uniunii Europene de a îmbunătăţi relaţiile Serbiei cu fosta ei provincie, majoritar albaneză, Kosovo. Rezoluţia spune printre altele că ia act de decizia din iulie a Curţii Internaţionale de Justiţie, care constata că albanezii kosovari nu au încălcat dreptul internaţional când declarându-şi independenţa faţă de Serbia, în februarie 2008.
Bruxelles-ul încearcă de mai multă vreme să reducă tensiunile dintre Belgrad şi Priştina oferind ambelor entităţi perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Câteva ţări din Uniune şi din Europa, inclusiv Moldova, România şi Rusia, nu au recunoscut încă statul albanezilor kosovari.

Un tribunal din Bucureşti a hotărât astă-noapte că omul de afaceri român Sorin Vântu, patronul postului Realitatea TV, va sta în arest preventiv 29 de zile.
Vântu şi alţi doi oameni de afaceri au fost reţinuţi ieri, sub bănuiala că ar fi fi ajutat un alt businessman, Nicolae Popa, să fugă din România după ce fusese condamnat la 15 ani de închisoare. Procurorii spun că Vântu l-ar fi întreţinut cu bani pe fugar, ca acesta să poată trăi în Indonezia, de unde urmează să fie acum extrădat. Sorin Vântu se declară nevinovat. Astă-noapte el a calificat drept o „ruşine” decizia tribunalului de a-l ţine în arest o lună de zile.

Franţa a spus că nu se lasă intimidată de criticile Parlamentului European, care i-a cerut ieri să renunţe la practica deportării romilor din estul Europei. Aflat în vizită la Bucureşti, ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, a spus că Parlamentul European este o instituţie respectabilă, dar nu are dreptul de a dicta politica ţărilor din Uniune.
În ultimele săptămâni, Franţa a expulzat cam o mie de romi, mai ales din România şi Bulgaria, spunând că ei ar constitui un risc pentru siguranţa şi ordinea publică.
La propunerea forţelor de stânga, Parlamentul European a votat ieri o rezoluţie în care spune că expulzarea în grup a unor cetăţeni ai Uniunii Europene dintr-un stat membru în altul încalcă legile organizaţiei.

Intr-o piaţă centrală din Vladikavkaz a avut loc un atac sinucigaş soldat cu cel putin 17 morţi şi în jur de 100 de răniţi. Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedeev i-a cerut emisarului său special pentru Caucazul de Nord, Aleksandr Hloponin să meargă de urgenţă la Vladikavkaz. Iar premierul Vladimir Putin a promis ajutoare materiale rudelor victimelor.

Serviciul de securitate al Ucrainei, SBU, a declanşat astazi o investigaţie penală împotriva directorului Muzeului ocupaţiei de la Lvov, Ruslan Zabili. Potrivit procuraturii ucrainiene, el este acuzat că ar fi obţinut pe căi ilegale materiale care reprezintă secrete de stat cu intenţia de a le da unor persoane interesate din occident. Muzeul aduna documente despre sutele de mii de ucrainieni care au fost omorţi în perioada sovietică şi sub ocupaţia nazistă. Documentele au fost făcute publice din arhivele KGB-ului, sub fostul preşedinte Viktor Yuschenko. Actualul preşedinte a schimbat politica în legătură cu accesul în arhivele KGB-ului, păstrînd arhivele închise.

Comisia Electorala Centrala a anuntat oficial invalidarea referendumului din 5 septembrie. Potrivit datelor CEC, prezenta la urne a fost de 30,29 % , insuficient pentru validarea votului. Pe listele electorale au fost 2 662 052 de cetateni, dintre care numai 818 429 au participat la referendum. Cea mai mare participare la vot s-a inregistrat in localitatile Telenesti, 41.12 %, Nisporeni 37, 65 %, Orhei 37,60 %. Cea mai mica participare la vot s-a inregistrat in autonomia Gagauza 8,62 %. La Chisinau prezenta la vot a fost de 30 %.

Liderii Aliantei pentru Integrare nu au ajuns astazi la o intelegere referitoare la data viitoarelor alegeri anticipate. Potrivit liderului Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, data de 21 noiembrie nu este inca fixata ca data a alegerilor, pentru ca mai sunt legi importante ce ar trebui votate in aceasta legislatura. Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a spus ca printre aceste legi importante mai este si legea bugetului.

Partidele componente ale Aliantei pentru Integrare Europeana au decis ca vor merge pe liste separate la viitoarele alegeri parlamentare anticipate. Liderul liberal Mihai Ghimpu a spus ca platformele politice ale partidelor componente ale AIE sunt diferite. Liderii celor 4 partide au decis si ca vor semna un pact de neagresiune in campania electorala, pact in care se va spune si ca nici una dintre componentele AIE nu va face o noua alianta cu PCRM.

La sedinta parlamentului de astazi au participat si deputatii comunisti, care au propus mai multe initiative legislative, printre care indexarea pensiilor de doua ori pe an. Initiativele nu au fost puse pe ordinea de zi a sedintei.

Deputatul Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, este citat de agentia InfoPrim Neo cu declaratia ca nu crede in intentiile deputatilor comunisti de a participa constructiv la sedintele Parlamentului dupa 6 luni de boicot a forumului legislativ.

Presedintele Partidului Comunistilor, Vladimir Voronin a declarat la deschiderea lucrarilor sesiunii de toamna-iarna a parlamentului ca dupa alegerile anticipate, cu un nou parlament se va putea depasi actuala criza politica din tara. Voronin a mai spus ca modificarea articolului 78 din Constitutie ar putea fi facuta numai de noul legislativ.

Deputatul Victor Stepaniuc, fost important membru al Partidului Comunistilor, actualmente membru al partidului Moldova Unita, a anuntat ca va parasi si acest partid, si ca va anunta in curind la ce partid va adera.

Liderul partidului Moldova Unita, Vladimir Turcan, nu a comentat declaratia lui Victor Stepaniuc.