Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a criticat aspru remarcile preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad despre atacurile din 11 septembrie 2001, numindu-le „pline de ură”, „impardonabile” şi „jignitoare”.

La Adunarea Generală ONU, de la New York, Ahmadinejad a provocat ieşirea din sală a delegaţiilor occidentale spunând că atacurile teroriste de acum nouă ani, de la New York şi Washington, ar fi fost puse la cale chiar de persoane din conducerea Statelor Unite.

Într-un interviu acordat serviciului iranian al televiziunii BBC, preşedintele Obama a spus că remarcile preşedintelui Ahmadinejad au fost cu atât mai nepotrivite, cu cât au fost făcute la mică distanţă de locul atentatului de la New York, în Mannhattan.

Şefa politicii externe europene, Catherine Ashton a calificat remarcile liderului iranian drept „revoltătoare şi inacceptabile”.

Trei partide din alianţa de guvernământ au spus că vor vota pentru ridicarea imunităţii lui Vladimir Voronin, dar al patrulea, Partidul Democrat, a spus prin vocea preşedintelui său Marian Lupu că se mai gândeşte.

Liberalii, liberal-democraţii şi „Moldova Noastră” au spus că li se par întemeiate argumentele procuraturii pentru ridicarea imunităţii fostului preşedinte. Iar liderul AMN Serafim Urecheanu a declarat chiar că el va vota „cu plăcere”.

Procuratura susţine că fostul şef al statului ar fi dat dovadă de neglijenţă în serviciu în timpul protestelor din aprilie 2009, soldate cu moartea unui demonstrant şi cu mari pagube.

Vladimir Voronin a respins aceste acuzaţii, spunând că a făcut tot ce-a putut pentru a evita vărsarea de sânge.

Guvernul spune că în urma promisiunii de ajutor de la stat, brutăriile au revenit la preţul pâinii dinaintea scumpirii. Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, ieftinirea pâinii i-a fost adusă la cunoştinţă premierului Vlad Filat de combinatele de panificaţie din raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă. Iar combinatul din Bălţi a spus că va reduce şi el preţul de luni, 27 septembrie.

Săptămâna aceasta, pe fondul scumpirii pâinii, guvernul a decis să împrumute brutăriilor din rezerva de stat 15.000 de tone de grâu, care ar trebui înapoiat cel mai târziu în septembrie 2011.

Suporterii transformării limbii ruse în limbă de stat au finalizat proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţie, în care se spune în prezent că limba de stat este „limba moldovenească în baza grafiei latine”. Potrivit Infoprim care-l citează pe vicepreşedintele mişcării „Novaia Gagauzia” Nicolae Telpiz, proiectul a fost prezentat astăzi la o adunare ţinută la Comrat şi a fost votat de cei 740 de reprezentanţi ai minorităţilor etnice.

Într-un declaraţie pentru Infoprim, Telpiz care vrea organizarea unui referendum asupra statutului limbii ruse, a respins ideea că eforturile sale şi ale colegilor săi ar fi electorale. „Problema limbii ruse există de 20 de ani, iar nesoluţionarea ei la timp a dus la ce am ajuns noi acum”, a spus Telpiz.

Serviciul de Informaţii şi Securitate a negat categoric informaţia lansată de un istoric, cum că zeci de dosare ale foştilor deţinuţi politici ar fi fost distruse de ploi, în arhivele SIS, la începutul lunii curente. Într-un comunicat de presă, SIS recunoaşte că în arhivă s-a infiltrat apa, dar insistă că doar coperţile celor 50 de dosare politice s-au udat, conţinutul nefiind afectat.

Potrivit Infoprim, istoricul Mihai Taşcă, secretarul comisiei pentru studierea regimului comunist, a spus săptămâna aceasta că dosarele au fost distruse complet. El a adăugat că incidentul ar demonstra că SIS nu este în stare să păstreze dosarele şi ar trebui să le cedeze Arhivelor Naţionale. Infoprim mai relatează că membrii comisiei înfiinţate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu au cerut mutarea dosarelor la Arhiva Naţională în urmă cu o lună.

Preşedintele din Belarus, Alyaksandr Lukashenka a depus documentele cerute pentru înregistrarea în alegerile prezidenţiale de la 19 decembrie, la care vrea să obţină al patrulea mandat. Până acum şi-au anunţat intenţia de a participa la alegeri zece posibili candidaţi. Cel mai cunoscut lider din opoziţie, Alyaksandr Milinkevich a spus recent că nu va candida, pentru că rezultatul alegerilor este cunoscut dinainte – un fel de-a spune că Lukashenka este învingător sigur.

Comisia juridică din parlament urmează să discute luni cererea procuraturii de-a fi ridicată imunitatea parlamentară a liderului comunist Vladimir Voronin, pentru a fi cercetat în legătură cu violenţele din aprilie anul trecut. Anunţul a fost făcut de preşedintele comisiei juridice, Ion Pleşca.

Dacă membrii comisiei acceptă cererea procurorilor, urmează votul în plenul parlamentului, iar dacă o majoritate simplă a deputaţilor votează pentru, imunitatea se poate ridica.

Nu este însă limpede dacă Voronin, fost şef de stat, beneficiază sau nu şi de imunitate prezidenţială, care se poate ridica doar cu votul a două treimi din deputaţi. Preşedintele comisiei juridice, deputatul AMN Ion Pleşca, spune că Voronin nu are asemenea imunitate, dar jurişti consultaţi de Europa Liberă au spus că ea există, şi este înscrisă în Constituţie.

Comuniştii spun că fostul preşedinte se bucură de o a treia imunitate, ca membru al delegaţiei moldovene la APCE.

Autorităţile din Pakistan şi-au exprimat „tristeţea şi dezamăgirea” provocate de condamnarea la 86 de ani de închisoare, în Statele Unite, a unei savante pakistaneze care a încercat să ucidă militari şi agenţi americani. Într-o reacţie la verdictul pronunţat ieri, premierul pakistanez Iusuf Raza Gilani a spus că guvernul său va lansa o campanie pentru aducerea acasă a Aaafiei Siddiqui.

În vârstă de 38 de ani, educată în Statele Unite, specialista în neurologie a fost capturată de poliţia afgană în urmă cu doi ani sub suspiciunea de terorism şi predată apoi trupelor americane. Când americanii, inclusiv agenţi FBI, au început s-o interogheze, Siddiqui a smuls arma unuia dintre ei şi a început să tragă, fără să rănească sau ucidă pe nimeni.

Verdictul tribunalului american a provocat proteste de stradă în câteva oraşe pakistaneze.

Presa rusă relatează că un tribunal din Moscova a confirmat, în verdicte fără precedent, dreptul opoziţiei şi al comunităţii gay de a ţine marşuri în capitala rusă. Tribunalul a anulat mai întâi o decizie judecătorească prin care s-a interzis ţinerea de către opoziţie, în luna martie, a unui marş numit „Ziua mâniei”.
În al doilea verdict, tribunalul a decis că primăria Moscovei nu avea motive să interzică ţinerea marşului comunităţii gay în luna mai.

Presa rusă scrie că deciziile neaşteptate par să semnaleze înrăutăţirea relaţiilor dintre Kremlin şi primarul Moscovei, Iuri Lujkov, despre care se ştia până acum că are controlul asupra justiţiei din capitală.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) a respins o rezoluţie a ţărilor arabe care cerea ca Israelul să ratifice tratatul neproliferării nucleare (NPT). La Viena, în adunarea generală a agenţiei cu 151 de ţări-membre, 46 de delegaţii au votat pentru propunerea arabă, 51 împotrivă, iar 23 s-au abţinut.

Ţările arabe spun că presupusul arsenalul nuclear israelian ameninţă pacea şi securitatea regională, dar Occidentul, în frunte cu Statele Unite, respinge această viziune. Israelul nu a recunoscut şi nu a negat niciodată că ar avea arme atomice, într-o politică de ambiguitate care are rolul să-i descurajeze pe vecinii săi arabi de la un eventual atac.

Poliţia afgană spune că un copil a fost ucis într-un atac eşuat asupra trupelor NATO. Atentatorul sinucigaş se afla într-o maşină cu încărcătură explozivă, pe care a detonat-o la apropierea unui convoi de vehicule militare străine, pe o şosea din provincia Balkh, din nordul Afganistanului. Copilul ucis se afla într-un autobuz plin de lume care trecea în acel moment pe şosea. Alţi 28 de pasageri au fost răniţi. Potrivit forţelor NATO, militarii împotriva cărora fusese îndreptat atacul au scăpat nevătămaţi.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin a respins în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune NIT, acuzaţiile de neglijenţă în serviciu în timpul mandatului său de preşedinte, care s-a soldat cu decesul unei persoane în timpul evenimentelor din 7 aprilie, înaintate de Procuratura Generală.
„Unica vină pe care o port este că nu am dat comanda să se tragă în oameni, în copii”, a spus Voronin, care a adăugat că Procuratura cere ridicarea imunităţii sale la comanda Alianţei de guvernământ, în scopuri electorale.

Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi se va examina luni, 27 septembrie, demersul Procuraturii privind ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Voronin. Imunitatea unui deputat poate fi atunci ridicată de majoritatea simplă a parlamentarilor, prin vot secret.

Parlamentul de la Chişinău a ratificat acordul privind securitatea socială, semnat între Republica Moldova şi România. Acordul garantează protecţie socială cetăţenilor moldoveni care lucrează în România şi invers, a declarat ministra muncii, Valentina Buliga. Documentul prevede că fiecare stat va achita partea de pensie pentru perioada cât muncitorul a lucrat pe teritoriul ţării.

Liderii lumii, inclusiv preşedintele american, Barack Obama se întâlnesc astăzi la sediul Naţiunilor Unite pentru a discuta situaţia din Sudan. Liderii politici sunt îngrijoraţi că regiunea de sud a ţării, bogată în petrol, va încerca să se izoleze de nordul ţării, agravând relaţia între regiuni şi aşa afectată de lupte.
Un referendum de auto-determinare este planificat în regiunea de sud a ţării în ianuarie 2011, ca parte a unui acord de pace încheiat în 2005 care a pus capăt războiului civil între autorităţile din nordul Sudanului şi militanţii din sud, război în care au murit peste două milioane de oameni.

Agenţiile ruseşti relatează că astăzi, la Moscova, a murit Ghenadi Ianaiev, cel care s-a auto-proclamat preşedintele Uniunii Sovietice în timpul tentativei de lovitură de stat din 1991. Ianaiev, în vârstă de 72 de ani, suferea de mult timp de o boală „serioasă” au declarat medicii, citaţi de Interfax.
În timpul puciului din august 1991, Ianaiev a declarat starea de urgenţă, anunțînd că președintele sovietic Mihail Gorbaciov, care se afla în arest la domiciliul său din Crimea, este „obosit” şi „are nevoie de timp pentru a-şi reveni”.
Ianaiev a deţinut funcţia de vice-preşedinte al Uniunii Sovietice între anii 1990-1991, înainte ca grupul care a organizat lovitura de stat să-l numească preşedinte al URSS. Ianaiev a fost reţinut două zile mai târziu, fiind amnistiat în 1994.

Căpitanul unui vas de pescuit chinez, reţinut acum două săptămâni în Japonia va fi eliberat. Anunţul a fost făcut astăzi de procurorii japonezi. Reţinerea lui a dus la tensionarea relaţiilor dintre ţări. Zhan Qixiong a fost arestat la 8 septembrie după ce vasul pe care îl conducea a intrat într-o coliziune cu două nave japoneze care aparţineau pazei de coastă. Autorităţile japoneze l-au acuzat că a lovit intenţionat navele de patrulare. China a cerut eliberarea imediată a căpitanului.
Incidentul a tensionat relaţiile între cele două ţări vecine, Beijingul suspendând contactele la nivel înalt cu Tokyo.

După şedinţa de ieri a Alianţei pentru Integrare Europeană, premierul Vlad Filat a anunţat în Parlament că guvernul pe care îl conduce va majora pensiile şi salariile pentru bugetarii cu venituri mici pînă la dizolvarea actualului legislativ.
Ieri, partidul democrat a părăsit lucrarile Parlamentului spunind că va reveni în sală numai daca se va vota legea de indexare a pensiilor. Premierul Filat nu a precizat cit de mare va fi indexarea, dar a spus că guvernul va prezenta un alt proiect decit cel avansat de Partidul Democrat, prin ministrul Muncii si Protectiei Sociale.
Filat a precizat că măsura este negociată cu Fondul Monetar Internaţional şi diferă de propunerea Partidului democrat.
FMI a aprobat anul acesta pentru Republica Moldova un credit de 500 de milioane, menit să ajute ţara să depăşească efectele crizei economice din 2009.

Deputaţii vor dezbate în şedinţa de astazi proiectul privind ridicarea imunităţii parlamentare a fostului preşedinte Vladimir Voronin, proiect avansat la cererea procurorul general Valeriu Zubco. Vladimir Voronin este bănuit de neglijenţă în serviciu în timpul mandatului său de presedinte, care s-a soldat cu decesul unei persoane în timpul evenimentelor din 7 aprilie.
Secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean a declarat că iniţiativa procuraturii ar fi „o isterie de campanie electorală” si că, in aprilie 2009, liderul partidului Democrat Marian Lupu ar fi negociat cu opozitia de atunci provocarea evenimentelor violente din 7 aprilie. Lupu a refuzat să comenteze declaraţia parlamentarului communist.
Imunitatea unui deputat poate fi atunci ridicată de majoritatea simplă a parlamentarilor, prin vot secret.

Delegaţia Moldovei în Comisia Unificată de Control se declară îngrijorată de situaţia din satul Copanca, raionul Căuşeni unde, potrivit localnicilor s-ar fi infiinţat un post mobil de grăniceri care impiedică circulaţia locuitorilor. Potrivit delegaţiei Moldovei, reprezentantii transnisteni in comisie ignora înțelegerile internationale si introduc contingente militare inarmate in unele localități, informează agenţia Info-Prim Neo.

Autorităţile de facto de la Tiraspol au anunţat că vor deschide ceea ce ele numesc o ambasada in Osetia de Sud, regiunea separatistă a Georgiei recunoscuta internaţional numai de Rusia şi de alte 3 ţări ale lumii. La Ţingvali, in capitala regiunii a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie pentru viitoarea clădire. O delegaţie de la Tiraspol a participat la ceremoniile de aniversare a 20 de ani de independenţă autoproclamată a Osetiei de Sud.

Ministrul roman de externe Teodor Baconschi a declarat la New York, potrivit ziarului Romania Libera, că datorită eforturilor diplomaţiei romane şi a celor din alte ţări, subiectul transnistrean şi reluarea negocierilor oficiale pentru rezolvarea lui a fost adus in discuţie atit in cadrul Consiliului NATO –Rusia cît şi in cel Uniunea Europeana-Rusia, care s-au desfăşurat la New York. Potrivit şefului diplomaţiei de la Bucuresti „orice pas în aceste negocieri se va face pornind de la principiul păstrării integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Moldovei”. Teodor Baconschi a mai spus că Romania respinge orice plan ce ar implica federalizarea Moldovei. Potrivit aceleiaşi surse, premierul Emil Boc a declarat la o intilnire cu diaspora romaneasca de la New York că Bucureştiul nu recunoaşte Pactul Ribentrop-Molotov din 1939 care a dus la pierderea Basarbiei de către Romania.

Ministrul roman al dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea a declarat ieri la Chisinau că acordarea ajutorului promis de Romania Moldovei de 100 de milioane de euro, in decurs de 4 ani, constituie o prioritate pentru politica Bucureştiului. Parte din aceşti bani vor fi acordaţi pentru asigurarea cu locuinte a persoanelor care au avut de suferit de pen urma inundaţilor din acest an.

Delegaţiile Statelor Unite si ale unor ţări din Uniunea Europeana au părăsit sala în care se desfăşoară Adunarea generala a Naţiunilor Unite în timpul discursului preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad, în semn de protest faţă de afirmaţiile sale referitoare la atacul terorist din 11 sept 2001. Liderul de la Teheran a spus ca atacul ar fi fost orchestrat de elemente ale guvernului american pentru a putea declanşa operaţiunile militare impotriva Irakului si Afganistanului.

Statele Unite au calificat declaratiile liderului de la Teheran drept extrem de ofensatoare şi de neacceptat. Un punct de vedere identic a exprimat si Catherine Ashton, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene.

Anterior, in discursul sau la ONU, preşedintele american Barak Obama a declarat că diplomaţia rămâne o opţiune in disputa cu Iranul privind programul nuclear al Teheranului. Obama a cerut Iranului să confirme cu dovezi credibile caracterul pur civil al programului nuclear şi a apelat la liderii lumii să sprijine reluarea negocierilor de pace israelo-palestiniene.

Ministerul iranian al apărării a criticat Rusia pentru că a interzis vînzarea către Teheran a sistemelor antirachetă S-300 şi a altor arme. Decretul de interzicere a acestor tranzactii cu arme spre Iran a fost semnat de preşedintele Dmitri Medvedev si a fost salutat cu multă satisfacţie de Statele Unite ale Americii. Rusia a susţinut şi al patrulea set de sancţiuni ONU împotriva Iranului motivat de lipsa de colaborare cu agenţia ONU pentru energie atomica.

Președintele Barack Obama s-a întîlnit, cu ocazia Adunării generale ONU, cu premierul chinez Wen Jiabao, cu care a discutat mai ales despre relaţiile comerciale şi politica Beijingului de devalorizare a monedei autohtone.
Premierul chinez a declarat că este dispus să coopereze iar Obama a reamintit că orice relaţie merge în ambele direcţii.