Alianţa pentru Integrarea Europeană l-a mandatat pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu să consulte Curtea Constituţională în legătură cu dizolvarea parlamentului şi convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Dar liderii alianţei au amânat luarea unei decizii definitive despre data dizolvării parlamentului şi noilor alegeri, aşteptând mai întâi anunţul oficial al Comisiei Electorale Centrale despre eşecul referendumului constituţional de duminică.

Comisia are la dispoziţia încă două zile pentru colectarea rezultatelor. Dar informaţiile preliminare arată că la referendumul privind modalitatea alegerii şefului statului au participat sub 30 la sută din alegători, sub minimul de validare de o treime.

În această seară, liderii alianţei de guvernare au spus într-o emisiune a televiziunii publice că principala cauză a eşecului au fost mesajele incoerente transmise de partidele coaliţiei de guvernare în campania electorală.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a cerut autorităţilor din Republica Belarus să desfăşoare „o anchetă independentă” în urma morţii misterioase a unui proeminent jurnalist de opoziţie. Aleh Byabenin, unul din fondatorii portalului pentru drepturile omului Carta97, a fost găsit mort pe 3 septembrie în casa de vacanţă a familiei sale în apropierea Minskului.

Declaraţia OSCE urmează unei cereri similare adresate Minskului de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Procurorii beloruşi au spus că dovezile adunate ar sugera că Byabenin s-ar fi sinucis.

Din Afganistan se relatează că un proeminent jurnalist de televiziune şi activist politic a fost asasinat în apropiere de casa sa în Kabul. Sayed Hamid Noori, care era şi vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor din Afganistan a fost găsit mort duminică seara. Potrivit şefului adjunct al poliţiei de la Kabul, Khalilullah Dastyar, cadavrul a fost găsit de poliţie într-un parc. Centrul pentru Sprijinul Jurnaliştilor spune că Noori a fost înjunghiat şi decapitat. Preşedintele Hamid Karzai a cerut ministrului de interne să “investigheze serios” asasinatul.

În vârstă de 45 de ani, Noori era prezentator la televiziunea de stat RTA şi cunoscut ca partizan al grupărilor care se opun preşedintelui Karzai.

Liderii Alianţei pentru Integrarea Europeană discută în această seară următorii paşi în urma eşuării referendumului constituţional. Înainte de întâlnire, preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a pronunţat în numele Partidului Liberal pentru alegeri parlamentare anticipate în acest an, iar decizia despre felul cum este ales şeful statului să fie luată de viitorul Parlament.

Premierul Vlad Filat a spus că Partidul Liberal Democrat se pronunţă pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe 14 noiembrie.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu a făcut apel la dialog „neîntârziat” cu partidele din parlamentul actual pentru a elimina noile "premise de neclaritare" care ar fi fost create de rezultatele referendumului.

Liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin a spus că alegerile anticipate grabnice sunt singura evoluţie posibilă în urma eşuării referendumului. Voronin a spus la o conferinţă de presă că „Parlamentul trebuie dizolvat fără întârziere, organizate alegeri noi, aleasă o conducere normală şi continuată construcţia Moldovei moderne”.

Liderul comuniştilor a spus că partidul său este gata să aibă un „dialog sincer” şi „ o colaborare constructivă” cu forţele politice patriotice pentru depăşirea „ruşinoasei crize politice”.

Vladimir Voronin a salutat eşecul referendumului, spunând că se datorează „conştiinţei politice înalte” a cetăţenilor, care nu s-au lăsat atraşi într-un joc al alianţei de guvernare.

România şi-a exprimat speranţa că o „forţă prodemocratică şi proeuropeană” va câştiga viitoarele alegeri anticipate din Moldova pentru a putea beneficia de fondurile promise de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Potrivit Agerpres, ministrul român de externe Teodor Baconschi a spus că România aşteaptă că această forţă să fie suficient de puternică „pentru a obţine cele 61 de voturi care, potrivit actualei Constituţii, sunt necesare pentru alegerea în parlament a şefului statului”.

Ministrul român a mai spus că, indiferent de rezultatul referendumului constituţional de duminică, este important ca cele două miliarde de euro oferite Moldovei de Uniunea Europeană şi FMI să fie gestionate de „forţele politice cele mai responsabile”.

România contribuie cu cel puţin 100 de milioane de euro la ajutoarele occidentale promise Moldovei. Preşedintele român Traian Băsescu a spus săptămâna trecută că sprijinul oferit de România Alianţei pentru Integrarea Europeană de la Chişinău este „natural şi transparent”.

Banca Centrală din Afganistan este gata să ofere împrumuturi băncii Kabul Bank pusă în dificultate de deponenţii care-şi retrag fondurile. Un purtător de cuvânt al băncii centrale a dezminţit însă relatările că guvernul ar fi aprobat deja un împrumut de 200 de milioane de dolari.

Kabul Bank este cea mai mare bancă afgană privată. Sute de deponenţi au luat cu asalt filialele băncii în ultimele zile pentru a-şi retrage banii pe fundalul temerilor că banca poate da faliment.

Kabul Bank se află în centul unui scandal de corupţie, presa americană relatând că a oferit împrumuturi riscante liderilor politici afgani.
Preşedintele Hamid Karzai, membrii guvernului şi banca centrală spun însă că instituţia rămâne solvabilă.

Autorităţile pakistaneze spun că cel puţin 17 oameni au fost ucişi şi peste 40 răniţi într-un atac sinucigaş cu bombă la o secţie de poliţie în nord-vestul Pakistanului. Poliţia a precizat că teroristul şi-a detonat maşina în incinta staţiei de poliţie.

Cei mai mulţi dintre cei ucişi sunt poliţişti, dar se relatează că printre victime s-ar afla copii dintr-un autobus şcolar lovit de maşina atacatorului înainte de impactul cu clădirea staţiei de poliţie.

Este al treilea atac sinucigaş cu bombă în Pakistan în decurs de o săptămână, pus pe seama militanţilor taliban.

Interpreta unei formaţii rock din Rusia a fost citată astăzi la ministerul rus de interne pentru a-şi explica participarea la un protest faţă de construcţia autostrăzii Moscova St. Petersburg prin pădurea Himki. Maria Lubicheva, şefa formaţiei Barto, a declarat serviciului rusesc al postului nostru de radio că poliţia s-a interesat de sensul cântecului interpretat la protest.

În cântec, interpreta întreabă dacă oamenii sunt gata să “dea foc maşinilor de poliţie” ca metodă de luptă cu cei “pentru care legea e gunoi”.

Lubicheva spune că a fost informată de poliţie că versurile cântecului pot cădea sub incidenţa legislaţiei împotriva extremismului, care presupune o amendă sau pedeapsa cu închisoarea.

După protestul de pe 22 august, preşedintele Dmitri Medvedev a cerut guvernului să revizuiască traseul controversat al autostrăzii.

Președintele interimar Mihai Ghimpu și-a exprimat și el poziția la sfîrșitul unei reuniuni a liderilor Partidului Liberal, spunînd că se va conforma Constituției și va dizolva Parlamentul atunci cînd și în felul în care „va decide Alianța pentru Integrare Europeană, nu partidele în parte”. Președintele a mai spus că regretă că nu a ținut cont de recomandarea Comisiei de la Veneția de a nu stabili un prag de participare la referendum.

In cursul unei conferințe de presă desfășurată la Chișinău, după o reuniune internă a PLDM, premierul Vlad Filat s-a pronunțat în favoarea dizolvării Parlamentului și a organizării alegerilor parlamentare anticipate cel mai tîrziu la 14 noiembrie. Poziția PLDM va fi prezentată la reuniunea liderilor AIE ce se va desfășura astăzi la orele 17 și la care urmează să se ia o decizie comună în privința alegerile anticipate.
Premierul a repetat că responsabilitatea pentru eșecul referendumului le revine atît partidelor din Alianță cît și opoziției comuniste, atrăgînd atenția că aceia „care triumfă astăzi să nu se grăbească”, referendumul și desfășurarea acestuia fiind o demonstrație a capacității de organizare a guvernului și oferind „o platformă pentru viitor”.

Comisia Electorală Centrală a anunţat noi date preliminare privind participarea la referendumul constituţional de duminică. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a spus că după centralizarea datelor de la toate secţiile, rata de participare a fost de 29.05%.
Pentru validarea referendumului, era nevoie de o participare de cel puţin o treime din alegători, adică 33,3%.
Iurie Ciocan a mai spus că din aproape 800.000 de participanţi la vot, peste 700.000 au optat pentru revenirea la alegerea şefului statului prin votul tuturor cetăţenilor.
La aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele CEC, Eugeniu Ştirbu a anunţat că rezultatele definitive ar putea fi publicate miercuri, după centralizarea proceselor-verbale de la toate secţiile de votare. Abia după aceea se va face anunţul oficial privind probabila invalidare a referendumului.

Liderul Partidului Comuniştilor a declarat în cadrul unui briefing susţinut astăzi că este mulţumit de rezultatul referendumului. „În sfârşit Moldova s-a trezit”, a adăugat el. Vladimir Voronin spune că membrii PCRM prezenţi la pleibiscit au observat mai multe încălcări. „Aseara prindeau oamenii şi le plăteau ca să voteze. Aşa de la ora 18:00 până la 21:00 au adunat încă 4%. Mergeau autobuzele prin oraş ca bicicletele” a declarat Voronin. După părerea liderului PCRM, Parlamentul trebuie „imediat şi indiscutabil” dizolvat, iar alegerile parlamentare organizate cât mai curând.

Vicepremierul în problema reintegrării, Victor Osipov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că secţia de votare din satul Corjova a fost blocată la indicaţia administraţiei de la Tiraspol şi nu din cauza unui protest al membrilor unei organizaţii non-guvernamentale.
„Potrivit părţii transnistrene, au protestat peste 300 de oameni. Două treimi dintre aceştia au fost aduşi organizat cu autocare din Grigoriopol şi Tiraspol. Aceştia au fost asiguraţi cu hrană. Peste jumatate dintre ei au reprezentat structuri de forta - MGB, graniceri, salvatori”, a declarat vicepremierul. Osipov a mai declarat că incidentul de la Corjova a a demonstrat ca oboservatorii militari din regiune sunt incapabili de a asigura ordinea publica si de a preveni asemenea incidente.

Delegaţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei regretă prezenţa slabă a cetăţenilor la referendumul de duminică, a declarat, Egidius Vareikis, şeful delegaţiei de observatori din partea APCE în cadrul unei conferinţe de presă. Vareikis a precizat că îndemnul unor partide politice de a boicota referendumul a „contribuit parţial la neparticiparea unui număr semnificativ de alegători la vot”.
Şeful delegaţiei APCE a declarat că speră că oamenii politici moldoveni vor depăşi divergenţele politice şi personale şi vor propune în continuare soluţii pentru depăşirea crizei constituţionale.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek a cerut Republicii Belarus o investigare completă a morţii activistului de opoziţie Aleh Byabenin. Byabenin era coordonatorul site-ului charter97.org, cunoscut pentru criticile sale la adresa guvernului. El a fost găsit spânzurat vineri într-o casă de la ţară, în apropierea capitalei Minsk.
Sâmbătă, după autopsie, procurorii au anunţat drept cauză probabilă a morţii sinuciderea. Dar prietenii şi colegii lui Byabenin şi-au exprimat dubii faţă de această ipoteză. Într-o declaraţie postată duminică pe site-ul opoziţiei din Belarus, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek a cerut autorităţilor de la Minsk să ancheteze în mod „complet şi transparent” moartea activistului.

Şapte oameni au fost răniţi de o explozie într-un club de noapte din capitala Tadjikistanului, Duşanbe. Surse de securitate au declarat agenţiilor de presă că explozia ar fi fost provocată de un dispozitiv amplasat sub o masă, dar ministerul de interne nu a confirmat această informaţie.
Incidentul a avut loc la doar două zile după ce atentatori sinucigaşi au omorât doi poliţişti şi au rănit alţi 20 la o secţie de poliţie din al doilea mare oraş tadjic, Khujand. Funcționari din domeniul securităţii spun însă că este improbabil ca între cele două atacuri să existe vreo legătură. Oficialitățile tadjice au pus atacul de vineri pe seama Mişcării Islamice din Uzbekistan.

14 poliţişti au fost ucişi, iar câteva zeci au fost răniţi într-un atac sinucigaş cu bombă asupra unei secţii de poliţie din nord-vestul Pakistanului. Poliţia spune că atentatorul s-a năpustit cu maşina încărcată de explozivi în clădirea poliţiei din oraşul Lakki Marwat.
Este al treilea asemenea atac petrecut în Pakistan în ultima săptămână. În atacurile precedente au murit aproape o sută de oameni, participanţi la procesiuni religioase şiite în oraşele Lahore şi Quetta. Acele atacuri au fost revendicate de talibanii pakistanezi.

Un funcționar de rang înalt al Partidului Comunist din China a spus că relaţia dintre Beijing şi Washington este „solidă”, dar a adăugat că sunt totuşi „dificultăţi” pe care liderii celor două ţări au promis anul acesta să le rezolve. Li Yuanchao a făcut această remarcă în capitala chineză cu ocazia primirii unei delegaţii americane din care fac parte consilierul naţional pe teme economice Larry Summers şi adjunctul consilierului naţional în domeniul securităţii, Tom Donilon.
Discuţiile de la Bejing vor atinge chestiuni delicate cum sunt politica valutară a Chinei, surplusul comercial şi vânzările de arme către Taiwan.

Referendumul pentru schimbarea constituţiei pare să fi eşuat din cauza participării reduse la vot. Comisia Electorală Centrală a anunţat aseară că potrivit datelor preliminare, s-au prezentat la urne ceva mai puţin de 30% din alegători. Astăzi la ora 11 urmează să fie anunţate date complete, inclusiv din străinătate, dar CEC anticipa aseară că ele nu vor schimba situaţia, iar referendumul va trebui declarat invalid. Pentru ca el să reuşească, era nevoie de participarea a cel puţin o treime din electorat.
Reprezentanţii puterii, inclusiv premierul Vlad Filat, au pus eşecul pe seama propagandei comuniste şi a lipsei de unitate a alianţei de guvernămînt. În declaraţii separate, premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu au spus că urmează dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate.

În Rusia a fost declanşată ieri o anchetă asupra posibilului rol al neglijenţei umane în declanşarea incendiilor din sudul ţării. Sâmbătă, preşedintele Dmitrii Medvedev a spus că autorităţile locale trebuie „să se trezească din somn” şi a ordonat investigarea sistemelor de prevenire a incendiilor.
Aseară, pompierii continuau să lupte cu flăcările în regiunea Volgograd, unde vineri a fost declarată starea de urgenţă. Cele mai recente incendii din Rusia s-au soldat cu cel puţin opt morţi şi 30 de răniţi. Au fost avariate aproximativ 800 de clădiri, inclusiv 500 de blocuri de locuinţe.

Poliţia din Germania spune că în ţară ar creşte riscul fundamentalismului islamic. Şeful poliţiei federale, Joerg Ziercke, a declarat ziarului „Tagespiegel” că în Germania trăiesc peste 400 de militanţi islamişti. El a adăugat că potrivit datelor poliţiei, 70 dintre ei au efectuat antrenamente paramilitare în tabere teroriste, iar 40 au experienţă de luptă din Afganistan.
Sâmbătă, revista germană „Spiegel” informase că un islamist german aflat în detenţie americană ar fi dezvăluit detalii despre atacuri teroriste planificate împotriva unor obiective germane şi europene.

Ministerul de externe al Egiptului a confirmat că a doua rundă de negocieri de pace directe între israelieni şi palestinieni va avea loc în zilele de 14 şi 15 septembrie în staţiunea egipteană Sharm-el-Sheik. Potrivit unui comunicat de presă egiptean, delegaţiile vor fi conduse de preşedintele palestinian Mahmud Abbas şi de premierul israelian Beniamin Netanyahu, iar la discuţii va participa secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton.
Departamentul de stat de la Washington a anunţat că după negocierile de la Sharm-el-Sheik, Hillary Clinton se va întâlni din nou cu liderii israelieni şi palestinieni, la Ierusalim.

Un oficial american a spus că trupele americane au deschis focul asupra insurgenţilor care au atacat ieri un complex militar din centrul Bagdadului. Locotenent-colonelul Eric Bloom a spus că în complex sunt cazaţi consilieri militari americani, a căror echipă de securitate a contracarat atacul insurgenţilor.
Armata irakiană a anunţat că în atac au fost ucise 12 persoane, inclusiv cinci militari, iar 36 au fost rănite.
Noile violenţe au avut loc la mai puţin de o săptămână după ce Casa Albă a anunţat încheierea operaţiunilor de luptă americane din Irak.

Bilanţul alunecărilor de teren din Guatemala a ajuns ieri la cel puţin 36 de morţi, iar preşedintele ţării central-americane, Alvaro Colon, a spus că dezastrul reprezintă „o tragedie naţională”. Echipele de salvare spun că va mai dura câteva zile până ce vor şti mai precis câţi oameni au fost îngropaţi de vii în valurile de noroi declanşate de ploile torenţiale.
Cele mai multe victime au fost pasagerii unor autobuze aflate pe şosele care s-au surpat în regiunea Cumbre de Alaska, la nord-vest de capitala Guatemala City.