Presedintele Statelor Unite Barack Obama a spus ca guvernele din Orientul Mijlociu ar trebui să recunoască dorinta naţiunilor lor catre libertate şi să le asigure o cale paşnică de a obţine acest lucru. Preşedintele american a vorbit despre o noua generaţie care cere libertăţi mai mari in Orientul Mijlociu. Preşedintele Obama şi-a exprimat îngrijorarea în legatură cu instabilitatea din regiune, odata cu răspîndirea protestelor in Iran, Bahrain, Yemen. Preşedintele Obama a criticat acţiunile în forţă ale autorităţilor după protestele de ieri, soldate cu 2 morţi şi mai multe arestari.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a cerut astazi Ucrainei să faca eforturi reale pentru a respecta domnia legii şi libertatea de expresie. Hillary Clinton a făcut declaraţia după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul ucrainian de externe Konstantin Grişcenko. Cei doi politicieni au semnat un acord privind lupta comuna impotriva traficului de persoane. Potrivit experţilor peste 100 de mii de ucrainieni au fost traficati în afara ţării pentru a munci ilegal sau pentru prostituţie, din 1991 încoace.

Cancelara Germaniei Angela Merkel l-a criticat astazi, impreuna cu liderii ţărilor din grupul de la Vişegrad – Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia – pe liderul de la Minsk Aleksandr Lukashenka pentru abuzurile impotriva opozitiei democrate. Germania impreuna cu cele 4 ţări membre ale grupului au dat publicităţii o declaratie în care se cere eliberarea necondiţionată a tuturor deţinutilor politici din Belarus şi reabilitarea lor. La reuniune a participat si premierul Ucrainei Mikola Azarov, dar el nu a semnat documentul grupului.

Banca Mondială a anunţat că mărirea preţurilor la alimente a dus la sărăcirea a 44 de milioane de oameni în ţările în dezvoltare, din luna iunie a anului trecut şi pînă acum. Preşedintele Băncii Mondiale Robert Zoelick a vorbit despre ridicarea la niveluri periculoase a preţurilor alimentelor. Anuntul a fost făcut înainte de reuniunea ministrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor din ţările din grupul celor 20, reuniune planificată pentru 19 februarie la Paris.

Frăţia Musulmană din Egipt a anunţat că va forma un partid politic deîndată ce restrictiile actuale din constituţie vor fi suspendate. Anuntul a fost făcut pe pagina de internet a grupării islamiste care a fost interzisă în Egipt in perioada Hosni Mubarak. In ciuda aflării in ilegalite, Frăţia Musulmană a obţinut in alegerile trecute din Egipt, in jur de 20 % din sufragii.

La Tribunalul Bucureşti a a avut loc un nou termen in dosarul controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, în care acesta este acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa, condamnat in dosarul prabuşirii Fondului Naţional de Investiţii, de acum 10 ani.

Potrivit site-ului HotNews.ro, Sorin Ovidiu Vantu a cerut înlocuirea judecătoarei pe motiv că tatăl ei ar fi unul dintre cei care au fost păgubiţi in sistemul piramidal de cîştig al FNI. Procesul a fost aminat pentru miine. Sorin Ovidiu Vîntu a declarat că începind de astazi „a început o vănătoare împotriva lui Traian Băsescu”, adăugînd că procesul său „nu are nici o legatura cu justiţia, este doar consecinţa luptei mele directe cu regimul Traian Băsescu”.

Potrivit unui sondaj realizat de compania Mercurz Research in luna noiembrie 2010 şi citat de hotnews.ro, 85 % din romanii cu virsta de peste 18 ani au fost afectaţi de actuala criză economică. In luna martie a anului trecut aceiaşi companie punea cifra la 77 %.

Pentru cei mai multi efectul negativ a fost resimţit la nivelul de trai iar cea mai mare parte a cheltuielilor lunare ale romanilor au fost destinate produselor alimentare. Potrivit studiului citat, cel mai puternic afectaţi de criza sunt romanii între 35 si 50 de ani şi persoanele cu venituri mici.

După întilnirea avuta de preşedintele Romaniei Traian Băsescu cu parlamentarii Partidului Democrat Liberal, premierul Emil Boc este citat cu declaraţia că nu s-ar fi discutat direct varianta inlocuirii sale din funcţia de premier cu un tehnocrat, o varianta vehiculata de mediile de informare din Romania. Emil Boc a spus că speră ca ţara să iasă din criză în această primăvară, considerînd ca din punct de vedere economic guvernul său a luat măsurile necesare.

La Viena a avut loc prima reuniune neoficiala în formula 5 plus 2 pentru rezolvarea problemei transnistrene de cînd Lituania a preluat preşedinţia prin rotaţie a OSCE. Intrevederea a fost prezidată de ambasadorul lituanian Giedrius Cekuolis care a declarat la final că nu vede ce obstacole ar mai sta în calea reluării oficiale a negocierilor în formatul 5 plus 2, negocieri abandonate in 2006, cînd Moldova a respins aşa numitul Plan Kozak de federalizare a Moldovei.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chisinau, citat de InfoPrimNeo, vicepremierul pentru integrare Eugen Carpov care a reprezentat Moldova la aceste convorbiri neoficiale, a cerut masuri concrete din partea Tiraspolului în legătură cu libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor între cele doua maluri ale Nistrului şi a cerut eliberarea neîntărziată a celor doi cetăţeni moldoveni deţinuti în închisorile transnistrene sub acuzaţia de spionaj, Ernest Vardanian si Ilie Cazac.

La Chişinău au avut loc manifestări publice legate de împlinirea a 22 de ani de la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Au participat mii de veterani, personalităţi politice de la putere si din opozitie.

A avut loc o pomenire a morţilor la catedrala Naşterea Domnului si au fost depuse coroane de flori la complexul memorial „Feciorilor patriei- sfîntă amintire”.

In războiul sovietic din Afganistan din 1979-1989 au participat 12 500 de moldoveni : 301 au murit, 700 au fost răniti, 257 au ramas invalizi şi 5 sunt şi acum dispăruţi.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate serviciului rusesc al postului nostru de radio, ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov a criticat actuala conducere de la Moscova, atit pe preşedintele Dmitri Medvedev cit si pe premierul Vladimir Putin, şi a spus ca „îi este ruşine” că cei doi lideri urmeaza să decidă între ei cine sa fie preşedintele Rusiei, fără a întreba si poporul rus.

In opinia sa, refacerea unui mecanism electoral autentic ar fi prima prioritate a Rusiei, daca vrea să meargă pe calea democraţiei autentice. Mihail Gorbaciov a vorbit despre faptul ca liderii actuali ai Rusiei ar avea numai obiceiul de a conduce prin frică şi de a impune „un sistem cekist”. Mihail Gorbaciov a mai spus, in interviul cu Radio Svoboda, că nu crede că în 2012 va exista o competitie autentică pentru alegerile prezidenţiale din ţara sa.

La Viena a avut loc prima reuniune neoficiala in formula 5 plus 2 pentru rezolvarea problemei transnistrene de cind Lituania a preluat presedintia prin rotatie a OSCE. Intrevederea a fost prezidata de ambasadorul lituanian Giedrius Cekuolis care a declarat la finalul intrevederii ca nu vede ce obstacole ar mai sta in calea reluarii oficiale a negocierilor in formatul 5 plus 2, negocieri abandonate in 2006, cind Moldova a respins asa numitul Plan Kozak de federalizare a Moldovei.

„Nu vad ce obstacole am mai avea in calea reluarii negocierilor oficiale in formula 5 plus 2: avem la Chisinau un guvern stabil, o dorinta din partea autoritatilor transnistrene de a rezolva problemele importante, un proces continuu de cladire a increderii si un climat international favorabil. Toate aceste elemente luate impreuna, sunt premisele necesare pentru ajungerea la convorbiri care sa duca la o concluzie substantiala”, a spus diplomatul lituanian, citat de un comunicat de presa al OSCE.

Iurie Ciocan a fost ales noul presedinte al Comisiei Electorale Centrale, in urma unui vot secret al comisiei. Ciocan a fost pina acum secretarul CEC. Vicepresedinte a fost ales Stefan Uritu si in functia de secretar Andrei Volentir.

Parlamentul de la Bucuresti este dispus sa ofere parlamentului Moldovei toata baza legislativa care este deja conforma cu cea a Uniunii Europene, scutind astfel autoritatile moldovene de la plata traducerii si coordonarii acestor documente cu legislatia comunitara. Anuntul a fost facut la Chisinau de presedintele comisiei de politica externa al Senatului Romaniei Titus Corlatean, in urma convorbirilor pe care le-a avut cu prim vicepresedintele legislativului moldovean Vlad Plahotniuc.

Senatul Romaniei a ratificat acordul privind ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat Moldovei, informeaza agentia Moldpres, citind biroul de presa al Senatului de la Bucuresti. Acest ajutor este esalonat pe 4 ani si au fost acordate pina acum 25 de milioane de euro, folosite de autoritatile moldovene pentru intrajutorarea sinistratilor din inundatiile de anul trecut.

Propunerea pentru a acorda acest ajutor Moldovei a fost facuta de presedintele Romaniei, Traian Basescu in ianuarie 2010.

Actuala structura a Ministerului de Interne din Moldova este considerata de ministrul Alexei Roibu drept „ anevoioasa, aglomerata si extrem de birocratizata”, informeaza agentia Moldpres. Ministrul a cerut ca pina la sfirsitul acestei luni sa fie elaborata si prezentata o noua structura a ministerului care sa nu mai aiba aceste deficiente majore. Ministrul Rpibu considera ca procesul de modernizare si reformare institutionala a Ministerului de Interne trebuie sa fie „dinamic, continuu si in concordanta cu evolutia societatii”.

Asociatia obsteasca „Pentru familie” a condamnat actiunea de ieri de la Chisinau, de ziua indragostitilor, organizata de Amnesty International Moldova si Coalitia Nediscriminare in cadrul careia cupluri homosexuale si heterosexuale s-au sarutat in cadrul unui flash-mob.

Intr-o conferinta de presa, vicepresedintele asociatiei Vitalie Marian a declarat ca aceasta actiune ar fi „o lovitura fara precedent in valorile moral-crestine ale societatii, o tentativa de sfidare a familiei si o provocare la actiuni de violenta”.

Asociatia a facut apel la conducerea Moldovei, la Biserica si la societatea civila sa condamne actiunea de ieri.

Mediile de informare de stat din Iran au relatat ca parlamentarii au cerut pedeapsa capitala pentru liderii opozitiei Mir Hossein Musavi si Mehdi Karroubi, dupa protestele din Iran de ieri, soldate cu cocniri violente cu fortele de ordine ce au dus la moartea a doi oameni si ranirea citorva zeci. Potrivit agentiei de stiri IRNA, din cei 290 de parlamentari iranieni, 222 au votat in favoarea aducerii in fata justitiei islamice a celor doi politicieni ai opozitiei pentru ca sunt „corupti pe pamint”. Aceasta formula este considerata cea mai mare ofensa potrivit legii islamice, in vigoare in Iran. Niciunul din cei doi politicieni nu au participat la protestele de ieri.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton a cerut astazi autoritatilor de la Teheran sa se abtina de la folosirea fortei impotriva protestatarilor pasnici si sa respecte dreptul la demonstratii pasnice si la opinie.

Premierul Italiei Silvio Berlusconi va apare in fata judecatorilor din Milano la 6 aprilie fiind acuzat ca ar fi avut relatii sexuale cu o prostituata minora si ca ar fi abuzat de puterea sa pentru a ascunde aceste fapte. Berlusconi, care are 74 de ani, sustine ca intreaga afacere ar avea o conotatie politica si ca este o incercare de a-l indeparta de la putere.

Pentru relatia sexuala cu o minora, premierul ar putea fi condamnat la inchisoare intre 3 si 6 ani, dar pentru abuz de putere si incercarea de a influenta justitia, pedeapsa este de pina la 12 ani inchisoare. Premierul de la Roma mai are pe rol inca 3 procese in care este acuzat pentru infractiuni financiare. Berlusconi a fost ales premier in 2008 si mandatul sau ar urma sa se termine in 2013, cind sunt anuntate alegeri parlamentare.

Doi oameni au murit in urma protestelor din Bahrain. Un om a murit ieri in satul Manama impuscat de politie, iar un al doilea, in urma ciocnirilor de astazi cu politia. Bahrainul este un aliat al Statelor Unite din regiune si aici se afla flota a 5-a a marinei americane. Majoritatea siita a regatului s-a plins intotdeauna de discriminare din partea minoritatii sunite, careia ii apartine monarhia din aceasta tara. Potrivit relatarilor din presa internationala, protestatarii nu ar dori indepartarea de la putere a regelui, ci mai multe libertati politice.

Autoritatile italiene au interceptat o ambarcatiune cu 32 de oameni la bord despre care se crede ca ar fi egipteni. In ultimele zile in sudul Italiei, peste 5000 de imigranti din Tunisia au venit cu ambarcatiunile in insula Lampedusa. Autoritatile italiene au anuntat masuri de urgenta pentru a putea face fata valului de imigranti. Intreaga populatiei a insulei Lampedusa este de 6000 de oameni.

Ministrul italian de interne Roberto Maroni a cerut sprijinul Uniunii Europene si al agentiei de la granita Uniunii FRONTEX pentru a stavili valul de imigranti. „Europa nu poate ramine indiferenta, a spus Maroni citat de agentia Associated Press, trebuie sa ia masuri politice ferme si hotarite”.

Maroni a anuntat ca va avea in zilele urmatoare intilniri pe tema imigratiei ilegale cu omologii sai din Malta, Franta, Spania, Grecia si Cipru pentru a propune impreuna un pachet de masuri comunitare. In opinia lui Maroni, numai Italia ar avea nevoie de 100 de milioane de euro, pentru a face fata situatiei in urmatoarele 3 luni.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a apelat la regimul iranian să nu folosească forţa împotriva demonstranţilor. Luni, forţele de securitate cu intervenit cu gaze lacrimogene împotriva miilor de iranieni care participau la o manifestaţie de solidaritate cu Egiptul şi Tunisia.
Manifestaţii au avut lor la Teheran şi în cel puţin alte 5 oraşe din Iran.

În Bahrein au continuat protestele inspirate de revolta din Egipt şi se pare că două persoane au fost ucise. Un protestatar ar fi fost ucis in apropiere de capitala Manama, în timp ce al doilea şi-a pierdut viata în ciocniri cu poliţia în fata spitalului central din oraş. Acolo era depus cadavrul primului manifestant ucis.
Regatul Bahrain este un aliat strategic al Statelor Unite şi găzduieşte flota a 5-ea americană. Familia domnitoare este sunită iar minoritatea şiită s-a plâns de multe ori că este discriminată.

În Yemen, sute de tineri au protestat din nou cerând demisia preşedintelui Abdullah Saleh, aflat de 32 de ani la putere.
Manifestaţia a avut loc imediat după ieşirea studenţilor de la cursurile universităţii din Sanaa. Luni, manifestanţii anti-prezidenţiali s-au ciocnit cu forţele de ordine şi cu simpatizanţi ai preşedintelui Saleh.

În Egipt, mișcarea islamică radicală „Frăţia musulmană” a anunţat că se va transforma în partid imediat ce sunt ridicare restricţiile care împiedică înfiinţarea oricărui partid. Sub regimul Mubarak, „Frăţia” era formal interzisă dar de fapt a fost tolerată atâta timp cât nu a contestat puterea existentă.
Între timp, conducerea militară a ţării a cerut sindicatelor şi bugetarilor să pună capăt grevelor şi protestelor, prin care cer salarii mai mari.