Procuratura Generală a confirmat astăzi arestarea scriitorului rus Eduard Baghirov, spunând că este acuzat de implicare în dezordinile în masă de la Chişinău din aprilie 2009. Baghirov a fost arestat la 16 iunie, dar până acum nici procuratura nici ministerul de interne nu au confirmat reţinerea lui, deşi ambasada rusă a spus că oficialii ei şi-au vizitat compatriotul în arest. În comunicatul de astăzi al procuraturii se mai spune că Curtea de Apel a respins cererea lui Baghirov de a fi cercetat în libertate. Nu există detalii despre faptele care i se impută lui Baghirov. La sfârşitul săptămânii, deputatul comunist Mark Tkachuk a spus că instituţiile statului ar face presiuni asupra lui Baghirov să recunoască implicarea în violenţe pe care le-ar fi organizat comuniştii.

Agenţia Moldpres a relatat că la întreprinderea de panificaţie „Franzeluţa” a fost în această seară o alertă cu bombă, în urma unui telefon anonim primit la poliţie, dar poliţiştii nu au fost lăsaţi de oamenii de pază să intre în clădire pentru a verifica informaţia. Cel mai mare producător de pâine din Moldova este de mai multă vreme scena unor confruntări între directorul Eugen Baleca, demis de consiliul de administraţie, dar repus în funcţie de un tribunal – şi alţi membri ai conducerii. Ministerul de interne a spus că în urma incidentului de astăzi paza de la „Franzeluţa” va fi sancţionată.

România a amânat planul reorganizării teritoriale care propunea crearea a opt regiuni mari din cele 41 de judeţe. Planul fusese respins de partidul etnicilor maghiari UDMR, care face parte din coaliţia de guvernământ. Maghiarii au spus că noua hartă propusă de preşedinţia de la Bucureşti ar fi diluat proporţia maghiarilor în noile regiuni. Reuter scrie că dacă UDMR ar fi părăsit coaliţia de guvernământ, Bucureştiul ar fi avut mari probleme să aplice măsurile de austeritate cerute de FMI. Liderul UDMR Kelemen Hunor a spus că deşi partidul său nu se teme să treacă în opoziţie, ştie că nu este momentul cel mai potrivit, şi că maghiarii sunt interesaţi în primul rând de stabilitatea politică a României.

Consiliul de Securitate ONU a aprobat astăzi cu unanimitate de voturi trimiterea unui contingent etiopian cu 4500 de pacificatori într-o zonă disputată din Sudan. Căştile albastre vor supraveghea retragerea trupelor Sudanului de nord din Abyei ca şi respectarea drepturilor omului în regiune. Forţele guvernului de la Khartoum au ocupat Abyei la 21 mai, iar de atunci au fugit din regiune peste 100.000 de oameni, majoritatea îndreptându-se spre sudul Sudanului. Situaţia din Abyei ilustrează tensiunile care încă persistă în urma confruntării armate dintre nordul şi sudul Sudanului, încheiate cu declararea independenţei părţii de sud la 9 iulie anul trecut.

Un grup de veterani ai războiului de la Nistru au cerut autorităţilor capitalei să înlăture de bunăvoie statuia lui Lenin de la Moldexpo, ameninţând că în caz contrar o vor distruge cu ciocanul. Unul din veterani, Valeriu Ciobanu, este citat de Info-Prim Neo cu afirmaţia că autorităţile au la dispoziţie 20 de zile. Ciobanu şi camarazii lui spun că au cerut la 17 iunie premierului, preşedintelui interimar, procurorului-general şi primarului capitalei să înlăture toate monumentele înălţate pe vremea Uniunii Sovietice – dar nu au primit nici un răspuns. Protestatarii vor ca Lenin să dispară de la Moldexpo în semn de respect pentru cei deportaţi în vremea Uniunii Sovietice, în preajma unei noi aniversări a începerii deportărilor în 1940.

Tinerii moldoveni ar putea căpăta dreptul de vot cu doi ani mai devreme. Liliana Palihovici, şefa delegaţiei moldovene la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a spus că forul european a recomandat Moldovei şi altor ţări să coboare vârsta dreptului de vot de la 18 ani la 16. Potrivit Moldpres, Palihovici a spus că delegaţia moldoveană a votat în favoarea recomandării şi va face eforturi ca ea să devină lege în Moldova. Moldpres aminteşte că în 2010 liderul liberal Mihai Ghimpu a propus modificarea constituţiei şi reducerea vârstei participării la vot de la 18 la 16 ani.

Israelul şi-a retras ameninţarea de a expulza ziariştii internaţionali care se îmbarcă pe navele ce ar urmări să spargă blocada asupra Fâşiei Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus astăzi că a dispus găsirea altei formule în privinţa reporterilor.
Duminică, autorităţile israeliene au spus că ziariştii străini găsiţi la bordul flotilei riscă să fie deportaţi şi să nu mai poată munci în Israel timp de zece ani. Ziariştii spun că au dreptul să relateze despre ceea ce consideră a fi un eveniment „legitim”. Dar până ieri Israelul susţinea că astfel ei devin „complicii” activiştilor pro-palestinieni în încălcarea ilegală a blocadei maritime. În urmă cu un an, forţele israeliene au luat cu asalt o flotilă similară cu cea care se pregăteşte acum în Grecia să pornească spre Gaza. În ciocnirile de anul trecut au murit nouă activişti turci.

O membră a Congresului Statelor Unite şi-a lansat campania de nominalizare pentru postul de preşedinte al ţării. Michele Bachmann, o republicană de 55 de ani reprezentând Minnesota, şi-a lansat campania în oraşul său natal Waterloo din Iowa. Membră proeminentă a grupării ultraconservatoare Tea Party, Bachmann doreşte să devină principala rivală a lui Mitt Romney, considerat drept cel mai probabil candidat al republicanilor la preşedinţie în alegerile de anul viitor. Bachmann propune printre altele reducerea substanţială a impozitelor, se consideră o creştină „reîntoarsă” la credinţă şi respinge avortul şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex.

Guvernul de la Tbilisi a cerut ţărilor care încă mai folosesc denumirea „Gruzia” să renunţe la ea şi să promoveze denumirea „Georgia”. Ministerul georgian de externe a spus că a primit deja un răspuns pozitiv din partea Coreei de Sud. Denumirea „Gruzia” este încă preferată în Rusia şi în unele din fostele republici sovietice şi ţări comuniste, ceea ce nu este pe placul conducerii de la Tbilisi. De fapt, georgienii înşişi îşi numesc ţara „Sakartvelo”, un nume amintind de fondatorul legendar al naţiunii, Kartlos.

Ministrul justiţiei Oleg Efrim a ameninţat astăzi că iese dintr-un consiliu pentru reforma justiţiei condus de Marian Lupu dacă Vlad Plahotniuc rămâne în conducerea lui. Efrim susţine că în locul lui Plahotniuc trebuie numit un reprezentant al societăţii civile.
Liderul democrat Marian Lupu a spus tot azi că vicepreşedintele democraţilor Plahotniuc nu va fi retras din consiliu. Plahtoniuc a fost în ultima vreme subiectul unor tensiuni între liberal-democraţi şi democraţi. Premierul Vlad Filat l-a acuzat că ar fi „păpuşarul” din umbră şi că ar coordona nişte cercuri de interese dăunătoare ţării. În replică, Plahotniuc a sugerat că Filat ar fi el însuşi implicat în afaceri necurate.

La Chişinău au avut loc noi proteste împotriva demolării primului sediu al Poştei Centrale din capitală, din strada Vlaicu Pârcălab, datând din 1850. Potrivit Info-Prim Neo, membrii mai multor asociaţii de cetăţeni au cerut demisia arhitectului-şef al oraşului, Vlad Modârcă şi l-au îndemnat pe primarul Dorin Chirtoacă să-şi respecte promisiunea de a proteja patrimoniul cultural. Protestatarii spun că edificiul demolat deja aproape în întregime de firma „Leopress” este pe lista monumentelor ocrotite de stat şi acuză autorităţile că au încălcat legea permiţând distrugerea lui. Pe locul vechii Poşte ar urma să fie ridicat un centru de business cu şapte etaje şi parcări subterane.

Curtea Supremă de Justiţie a amânat până miercuri examinarea cererii de renumărare a voturilor din capitală de la 19 iunie. Reclamanţii, adică reprezentanţii Partidul Comuniştilor, au cerut amânarea cu două zile a deliberării pentru a aduce noi probe la dosar. Comuniştii au anunţat imediat după turul al doilea al alegerii primarului capitalei că nu-l vor recunoaşte învingător pe liberalul Dorin Chirtoacă şi vor cere repetarea votului. Liderii comunişti spun că propriul lor candidat Igor Dodon a câştigat mai multe voturi atât în sectoarele capitalei, cât şi în suburbii, unde votul ar fi fost falsificat.
Potrivit rezultatelor finale, Chirtoacă a câştigat în faţa lui Dodon cu ceva mai mult de un punct procentual, sau aproximativ 4500 de voturi.

Curtea Penală Internaţională a emis mandat de arestare pe numele liderului libian Muammar Gaddafi. Instanţa cu sediul la Haga îl acuză pe Gaddafi de crime împotriva umanităţii şi de atacarea civililor după izbucnirea revoltelor antiguvermentale din Libia în februarie. Curtea Penală a emis tot astăzi mandate de arestare pentru fiul lui Gaddafi, Saif al-Islam şi pentru şeful serviciului de informaţii al Libiei, Abdullah al-Senussi.
Ambii sunt acuzaţi de uciderea şi persecutarea oponenţilor regimului.
Se crede că în conflictul libian aflat încă în desfăşurare au murit deja mii de oameni, în ciuda eforturilor alianţei nord-atlantice de a proteja civilii împotriva forţelor guvernamentale. Rebelii libieni au salutat anunţul de astăzi al instanţei internaţionale, dar au spus că îl vor aresta ei înşişi pe Gaddafi şi îl vor judeca în Libia.

Islanda a început astăzi la Bruxelles negocieri detaliate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întrucât legile islandeze sunt în cea mai mare parte conforme cu standardele europene, două capitole ale aderării, referitoare la ştiinţă, educaţie şi cultură, au fost închise pe loc. Mai rămân de negociat alte 28 de capitole. Singurele dificultăţi previzibile în tratativele Islandei sunt cele referitoare la pescuit şi agricultură, unde există neînţelegeri mai vechi. Islanda face parte deja din spaţiul economic comun european şi din spaţiul Schengen, iar experţii se aşteaptă ca negocierile să fie rapide, iar Islanda să devină al 29-lea membru al Uniunii la scurt timp după Croaţia, care ar putea adera în 2013.

Un tribunal militar de la Moscova l-a condamnat în contumacie la 25 de ani de închisoare pe un fost agent al serviciilor ruseşti de informaţii care ar fi dezvăluit Statelor Unite o reţea rusească de spionaj.
Alexander Poteiev a fost găsit vinovat de trădare şi dezertare.
Se crede că el se află în Statele Unite, unde a fugit la câteva zile înaintea dezvăluirii de către autorităţile americane a identităţii spionilor ruşi, în iunie anul trecut.
Incidentul a fost urmat de cel mai mare schimb de spioni făcut de Washington şi Moscova după sfârşitul războiului rece.

După a doua şedinţă a Consiliului pentru reformarea justiţiei, preşedintele interimar Marian Lupu a anunţat că reformele vor fi prezentate guvernului în septembrie pentru a fi după aceea dezbătut şi aprobat de parlament în octombrie.

Ambasada britanică la Islamabad a informat că autorităţile pakistaneze au cerut guvernului de la Londra să retragă temporar o parte din personalul militar care antrenează trupe pakistaneze. Armata pakistaneză încearcă să-şi restabilească autoritatea în ţară după ce un comando american l-a ucis pe Osama bin Laden, liderul reţelei teroriste al Qaeda, în Pakistan fără să fi avertizat autorităţile locale.

La Phnom Penh a început procesul celor mai înalte figuri din conducerea Khmerilor roşii, care mai sunt în viaţă. Procesul vine la 30 de ani după ce regimul Khmerilor roşii a exterminat aproape un sfert din populaţia ţării, între 1975 şi 1979. Completul de judecată este format din cinci judecători, trei cambogieni şi doi francezi.
Cei patru, între care şi fostul ideolog al Khmerilor roşii, sunt acuzaţi de genocid şi crime împotriva umanității. Toţi patru a respins acuzaţiile iar procesul ar putea dura ani de zile.

Tribunalul penal internaţional urmează să decidă astăzi dacă va emite un mandat de arest împotriva liderului libian Muammar Gaddafi şi a colaboratorilor săi cei mai apropiaţi. Aceștia sunt bănuiţi de crime împotriva umanităţii comise în timp ce au combătut revolta celor care luptă în continuare pentru democratizarea ţării.

În mai multe oraşe din Maroc au avut loc demonstraţii şi contra demonstraţii, provocate de propunerea regelui de a face o serie de reforme constituţionale care ar limita puterea manarhului. Criticii susţin că reformele nu sunt suficiente şi nu vor duce la o monarhie constituţională.
Pe 1 iulie va avea loc un referendum asupra reformelor.

Potrivit ultimelor date statistice, în Europa, Republica Moldova se află pe penultimul loc când vine vorba de procentul din venitul lunar, cheltuit pe mâncare, plecând de la principiul că nivelul de trai este cu atât mai mare cu cât se cheltuieşte mai puţin pe alimente. În Republica Moldova, populația cheltuie în mediu 40,8% din venit pe produse alimentare, iar Ucraina 50% , fiind pe ultimul loc în Europa. În contrast, în Luxemburg, Marea Britanie şi Irlanda, populaţie cheltuie în jur de 8 % din venitul lunar pe alimente. Federația Rusă este pe locul 34 cu 28,8%, iar România pe locul 33 cu 26,6%.

Biroul Naţional de Statistică informează că în primul trimestru al anului 2011 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1471,3 lei, iar veniturile disponibile lunare - 1352,2 lei. Astfel, veniturile acoperă doar 91,9% din necesarul minim de existenţă.

Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu le-a recomandat colegilor de partid aleşi la 5 şi 19 iunie în funcţii locale să nu se lase amăgiţi de reprezentanţii celorlalte partide din Alianţă când se vor împărţi posturile de conducere. Vorbind astăzi la Consiliul republican al partidului, la Chişinău, Ghimpu s-a declarat dezamăgit de nivelul campaniei electorale de anul acesta.
Cele trei partide din Alianţa pentru Integrare Europeană au anunţat recent intenţia de a semna un acord de cooperare la nivel local, care să consolideze alianţa de la centru.

Un diplomat rus de rang înalt a spus că nimeni nu are în prezent un plan de rezolvare a conflictului transnistrean şi că reconcilierea depinde aproape exclusiv de Chişinău şi Tiraspol. Sergei Gubarov, funcţionar al ministerului de externe de la Moscova, a mai spus într-un interviu cu agenţia rusă Interfax că în prezent negocierile în chestiunea transnistreană se află aproape de locul de pornire, sugerând că vina aparţine celor două părţi, care nici nu se gândesc la vreun compromis. „Nici Moscova, nici Kievul, nici Bruxellesul, nici Washingtonul nu au cheile rezolvării conflictului”, a spus Gubarov, adăugând că puterile străine nu pot decât să ajute Chişinăul şi Tiraspolul să aplice o eventuală înţelegere, odată ce va fi convenită.

Preşedintele României Traian Băsescu va ţine astăzi un discurs în Parlament pe teme de politică internă, în care se va concentre pe planul de reorganizare teritorială a ţării şi revizuirea Constituţiei. Planul prevede reorganizarea celor 41 de judeţe în numai opt regiuni, ceea ce ar facilita atragerea fondurilor europene cît şi, speră preşedintele, combaterea corupţiei în birocraţia de stat.
Parlamentarii opoziţiei şi-au condiţionat prezenta în Parlament. Ei cer preşedintelui să renunţe la reorganizarea administrativă, să accepte propunerea privind construirea unei relaţii tripartide şi să-i ceară scuze Regelui Mihai.
Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, a declarat, pe de altă parte, că va cere amânarea discuţiei despre reorganizare administrativă, plan care nu este agreat de maghiari. UDMR este partener la guvernare.

În Grecia, Parlamentul începe să dezbată noul plan de austeritate al guvernului. De adoptarea acestui plan depinde dacă Uniunea Europeană va aproba eliberarea unei noi tranşe din creditul de peste 100 de miliarde de euro, acordat anul trecut.
Grecia avertizează că la mijlocul lunii iulie va intra în incapacitate de plată fară un credit de 12 miliarde. Premierul socialist Papandreou are o majoritatea de numai cîteva voturi în Parlament.