Protestele faţă de demolarea vechii poşte din Chişinău ar putea duce la sancţiuni mai mari pentru distrugerea patrimoniului arhitectonic. Aşa le-a promis astăzi protestatarilor o comisie parlamentară pentru cultură prezidată de deputatul Chiril Lucinschi. Potrivit Info-Prim Neo, el a numit demolarea edificiului din strada Vlaicu Părcălab „o faptă dubioasă”. Info-Prim notează că apărătorii clădirilor istorice din capitală acuză de distrugerea vechii poşte firma Moldpresa şi hotelul Leogrand. Imobilul a fost demolat săptămâna trecută, iar în locul lui ar urma să fie construit un bloc de birouri cu şapte etaje şi cu parcare subterană.

Ministrul de finanţe al Franţei Christine Lagarde a devenit prima femeie la conducerea FMI, organizaţie cu 187 de ţări-membre. Desemnarea franţuzoaicei de către consiliul de administraţie al Fondului era aproape certă după ce ministrul american al finanţelor, sau secretarul trezoreriei, Timothy Geithner, a anunţat sprijinul ţării sale pentru Lagarde. Conducerea FMI a rămas vacantă după ce Dominique Strauss-Kahn şi-a dat demisia luna trecută într-un scandal sexual. Candidatura lui Lagarde a fost sprijinită de UE, dar şi de China şi Rusia. Împreună cu Statele Unite, aceste ţări au majoritatea voturilor în consiliul de administraţie FMI.

Afganistanul a emis mandat de arestare pentru fostul său guvernator al băncii centrale, în legătură cu o investigaţie de corupţie în care figurează mai multe personalităţi publice.
Abdul Qadir Fitrat se află în Statele Unite, unde a declarat ieri că-şi dă demisia din funcţia de la Kabul, adăugând că acasă viaţa i-ar fi în pericol. Dar guvernul afgan spune că temerile lui nu sunt îndreptăţite şi că ar încerca doar să scape de anchetă.
Aceasta cercetează preluarea de către banca centrală afgană anul trecut a băncii private Kabulbank, bănuită că ar fi furnizat împrumuturi ilegale, fără documente, unor oficiali afgani influenţi, inclusiv unor rude ale preşedintelui Hamid Karzai.

Rusia a anunţat că reia importurile de legume din Uniunea Europeană, oprite în urmă cu aproape o lună din cauza epidemiei de e.coli din Germania. Sanitarul-şef al Rusiei Ghenadi Onişcenko a spus că deocamdată se vor primi legume numai din Olanda şi Belgia pentru că Moscova are încredere în laboratoarele alimentare din acele ţări, în care de altfel nu s-au înregistrat îmbolnăviri.
Oficialul rus a spus că alte câteva ţări, cum sunt Cehia şi Polonia „se află pe lista de aşteptare”. Uniunea Europeană a protestat împotriva embargoului rusesc, spunând că este nedrept ca el să sancţioneze toate ţările-membre. Bilanţule epidemiei de e.coli din Germania este de 47 de decese. Suedia a anunţat astăzi un deces, precizând că sursa infectării victimei nu a fost în Germania, ci în Suedia.

Istorici, politicieni şi rude ale celor deportaţi din Moldova în epoca sovietică au comemorat astăzi la Chişinău împlinirea a 71 de ani de când Uniunea Sovietică a anexat Basarabia. Potrivit site-ului Unimedia, la ceremonia organizată în centrul capitalei a fost reprezentat dintre partidele parlamentare numai partidul liberal.
Preşedintele lui, Mihai Ghimpu, fost preşedinte interimar al ţării, a decretat anul trecut ziua de 28 iunie drept Ziua Ocupaţiei Sovietice, dar decizia lui a fost anulată apoi de Curtea Constituţională, după ce fusese criticată de Moscova. În epoca sovietică, anexarea regiunilor de est ale României era prezentat drept eliberare a moldovenilor de sub regimul pro-fascist de la Bucureşti.

Ziarul „Adevărul” relatează că scriitorul rus Eduard Baghirov, arestat la Chişinău la 16 iunie, spune că este deţinut în condiţii „sălbatice” şi nu ştie ce acuzaţii i se aduc. Avocatul lui Baghirov, Adrian Matcovschi, susţine că lui Baghirov i se interzic întrevederile, nu poate primi colete cu hrană şi nu i s-a permis accesul la medic. Arestarea a fost făcută publică de autorităţile moldovene după 11 zile, ieri, 27 iunie. În declaraţia Procuraturii se spune că Baghirov este bănuit de implicare în protestele din aprilie 2009 de la Chişinău, fără să se dea alte detalii. „Adevărul” relatează că potrivit unui prieten al lui Baghirov, scriitorul spune că asupra lui se fac presiuni mari şi că este ameninţat.

În centrul Atenei poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranţilor care aruncau cu pietre pe fondul unei noi greve generale de 48 de ore şi a dezbaterilor parlamentare privind noi măsuri de austeritate. Incidentele violente au avut loc după încheierea unui marş de protest paşnic, fiind provocate de tineri despre care sindicaliştii spun că nu-i reprezintă. Poliţia a spus că a reţinut 18 persoane dintre care cinci au fost arestate şi că în ciocniri au fost răniţi patru poliţişti. Greva generală afectează mai multe sectoare economice, inclusiv transporturile. Parlamentul Greciei trebuie să aprobe săptămâna aceasta un nou program de austeritate. Altfel ţara nu va primi o nouă tranşă din împrumutul de la FMI contractat anul trecut şi riscă să intre în incapacitate de plată.

Ministrul de finanţe al Franţei Christine Lagarde are cele mai mari şanse să conducă Fondul Monetar Internaţional, după ce a primit astăzi sprijinul Statelor Unite. Ministrul american al finanţelor, sau secretarul trezoreriei, Timothy Geithner, a spus că Washingtonul este în favoarea candidaturii franceze cu câteva ore înaintea reuniunii consiliului FMI, care va desemna noul director al organizaţiei. Lagarde ar deveni prima femeie la conducerea FMI, devenită vacantă după ce Dominique Strauss-Kahn şi-a dat demisia luna trecută într-un scandal sexual. Candidatura lui Lagarde este sprijinită de UE, dar şi de China şi Rusia. Împreună cu Statele Unite, aceste ţări au majoritatea voturilor în consiliul de administraţie FMI.

Rusia a anunţat că a testat cu succes o rachetă balistică avansată, lansată de pe un submarin nuclear de nouă generaţie. Un purtător de cuvânt al ministerului rus al apărării a spus că racheta Bulava a fost lansată din Marea Albă, care separă Rusia de peninsula scandinavă, iar focosul a lovit ţinta pe un poligon din Kamceatka, la distanţă de 5500 de kilometri. Testul anunţat astăzi vine după altele două eşuate, care au declanşat critici la adresa celui mai costisitor proiect militar rusesc din istoria post-sovietică a ţării.

Partidul Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat a lansat astăzi o aşa-numită ofensivă împotriva corupţiei şi oligarhilor, criticând în mod voalat Partidul Democrat. Evitând să numească partidul lui Marian Lupu, şeful fracţiunii PLD din parlament, Valeriu Streleţ, a prezentat o declaraţie în care sunt condamnate mai multe iniţiative ale democraţilor, de la intenţia majorării tarifelor Moldtelecom până la crearea unui consiliu de reformă în justiţie sub patronajul liderului PD Marian Lupu. Tot astăzi, liderul democrat Marian Lupu s-a plâns de lipsa de transparenţă a unor iniţiative ale PLD în faţa ambasadorilor europeni şi a celui american, cu care s-a întâlnit în calitate de preşedinte interimar.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a atras atenţia că au mai rămas doar câteva zile în care pot fi ridicate compensaţiile la căldură. Beneficiarii care nu şi-au ridicat însă banii o mai pot face până la 1 iulie, la filialele Băncii de Economii. Info-Prim Neo relatează că după 1 iulie beneficiarii care tot nu şi-au ridicat banii vor trebui să se adreseze caselor teritoriale de asigurări sociale. Din cele 200 de milioane de lei alocate pentru plata compensaţiei unice de 390 de lei rămân încă nesolicitate 11 milioane.

Un studiu publicat la Chişinău arată că în Moldova creşte numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei, iar căsătoriile neînregistrate devin tot mai acceptabile pe plan social. Potrivit Info-Prim Neo, autoarea studiului, sociologul de la IDIS Viitorul Olga Găgăuz, a spus că în ultimii treizeci de ani ponderea copiilor născuţi de femei necăsătorite a crescut de trei ori. Găgăuz a mai spus că în ultimii ani a crescut mult numărul femeilor foarte tinere care nasc copii în afara căsătoriei, şi a pus acest fenomen pe seama insuficientei educaţii sexuale. Potrivit studiului anul trecut aproape un sfert din cei 40.000 de copii născuţi în Moldova s-au născut în afara căsătoriei.

Preşedintele România Traian Băsescu şi-a îndemnat compatrioţii să-şi asume răspunderea pentru „gravele erori din trecut”, inclusiv pentru rolul jucat de ţara lor în Holocaust, adică în uciderea evreilor europeni în al doilea război mondial. România marchează săptămâna aceasta 70 de ani de la uciderea a 12.000 de evrei la Iaşi în pogromul din 27-29 iunie 1941. Într-o declaraţie citită astăzi preşedintele Băsescu a spus că pogromul a fost „un capitol cutremurător al istoriei României” adăugând: „Avem datoria de a ne aduce aminte de suferinţa concetăţenilor noştrii, evrei sau romi, de sacrificiul lor, cinstindu-le memoria.” Aproximativ 280.000 de evrei şi 11.000 de romi au fost omorâţi în timpul regimului pro-fascist al dictatorului Ion Antonescu, care a fost executat în 1946.

La Atena poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva demonstranţilor care aruncau cu pietre în preajma ministerului de finanţe, pe fondul unei noi greve generale de 48 de ore şi a dezbaterilor parlamentare privind noi măsuri de austeritate.
Incidentele violente au avut loc după încheierea unui marş de protest paşnic, fiind provocate de tineri despre care sindicaliştii spun că nu-i reprezintă. Greva generală afectează mai multe sectoare economice şi servicii, inclusiv transporturile.
Parlamentul Greciei trebuie să aprobe săptămâna aceasta un nou program de austeritate. Altfel ţara nu va primi o nouă tranşă din împrumutul de la FMI contractat anul trecut şi riscă să intre în incapacitate de plată.

Procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale i-a îndemnat pe colaboratorii apropiaţi ai liderului libian Muammar Gaddafi să-l aresteze şi să-l predea justiţiei. Vorbind la Haga, procurorul Luis Moreno-Ocampo a spus că forţele internaţionale care acţionează în Libia nu au mandat ONU pentru a-l aresta pe Gaddafi, şi de aceea Curtea Penală se adresează cercurilor de putere de la Tripoli cu îndemnul de a se revolta împotriva liderului libian. Declaraţia procurorului internaţional vine la o zi după ce Curtea Penală de la Haga a emis mandate de arestare pe numele lui Gaddafi, a fiului său şi a şefului serviciilor libiene de informaţii. Rebelii libieni, care-şi au sediul în oraşul estic Benghazi, au spus că vor încerca să pună ei în aplicare mandatul de arestare pe numele lui Gaddafi.

Deputaţii kurzi şi ai principalului partid de opoziţie au boicotat şedinţa de inaugurare a noului parlament al Turciei, în semn de protest faţă de ceea ce consideră a fi şicanele la care sunt supuşi de către putere. Tribunalele turceşti au refuzat să pună în libertate nouă deputaţi aleşi când se aflau în închisoare, iar unuia dintre ei i s-a retras şi mandatul în legătură cu o condamnare anterioară, pe motive de terorism. Deputaţii care nu sunt prezenţi la depunerea jurământului pierd dreptul de vot în parlament. Protestul opoziţiei şi al kurzilor nu poate însă împiedica inaugurarea noului parlament, în care partidul de orientare islamistă al premierului Tayyip Erdogan are o majoritate confortabilă.

Preşedintele interimar Marian Lupu a criticat schimbul dur de replici din ultimele zile din cadrul AIE, declarând în faţa ambasadorilor europeni si american că numai împreună, partidele din alianţă îşi vor putea onora promisiunile lectorale. La reuniune s-a vorbit şi despre tendinţa, în cadrul AIE, de a tăinui detaliile unor reforme, cum ar fi cea a educaţiei. Au fost analizate rezultatele alegerilor locale şi perspectivele europene ale Republicii Moldova.

Departamentul de stat american a scos Republica Moldova de pe lista ţărilor care nu depun suficiente eforturi pentru a combate traficul cu fiinţe umane. În raportul anual pe tema traficării oamenilor, Republica Moldova a fost pusă acum în grupa de mijloc. Printre ţările noi care se regăsesc pe această listă se numără Estonia şi Belarus.

Se împlinesc 70 de ani de la progromul de la Iaşi, care a început la 28 iunie, 1941 din ordinul regimului Ion Antonescu. Până pe 6 iulie, în jur de 14 mii de evrei, din totalul de aproape 45 de mii, fuseseră ucişi.

Conducerea Senatului român a amânat până la toamnă discutarea proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei
Proiectul fusese trimis de preşedintele Traian Băsescu şi urma să fie înaintat Comisiei juridice. După reorganizarea administrativă, este al doilea proiect de reformă al preşedintelui care eşuează în ultimele zile, datorită opoziţiei dar şi a partenerilor maghiari de la guvernare.

În Grecia a început o grevă de 48 de ore, provocată de noul plan al guvernului de austeritate financiară. De adoptarea acestui plan, în Parlament, depinde dacă Grecia primeşte în următoarele zile o transă de 12 miliarde de euro din imprumutul acordat de Uniunea Europeană şi FMI. Fără aceşti bani, Grecia va intra în incapacitate de plată. În fata Parlamentului de la Atena s-au adunat peste 5 mii de manifestanţi. Se aşteaptă ca peste câteva ore să fie zeci de mii.
Joi, Parlamentul urmează să voteze asupra planului iar Partidul Socialist al premierului Papandreu are o majoritate de numai 5 voturi.

Rusia a ameninţat că nu mai livrează energie electrică republicii vecine Belarus, după ce Minsk-ul nu a reuşit să plătească o parte scadentă din datoria pe care o are.
La începutul lunii, producătorul rus de energie a redus volumul exporturilor spre Belarus dar a amânat şi plata datoriei, estimată la peste 21 de milioane de dolari.

În scurt timp, Fondul Monetar International va alege un nou director general. În cursă se află ministrul france de finanţe Christine Lagarde şi preşedintele Băncii Naţionale din Mexic, Augustin Carstensen. Cele mai mari şanse sunt acordate d-nei Lagarde, care ar putea deveni prima femeie la conduerea Fondului.

Procuratura Generală a confirmat luni arestarea scriitorului rus Eduard Baghirov, spunând ca este acuzat de implicare în dezordinile în masă de la Chisinau, din aprilie 2009.
Baghirov a fost arestat la 16 iunie, dar pâna acum nici Procuratura nici Ministerul de Interne nu au confirmat retinerea lui, desi ambasada rusa a spus ca oficialii ei si-au vizitat compatriotul în arest.
Curtea de Apel a respins cererea lui Baghirov de a fi cercetat în libertate, se mai arată în declaraţia Procuraturii. Nu există detalii despre faptele care i se imputa lui Baghirov.
La sfârsitul saptamânii, deputatul comunist Mark Tkaciuk a spus ca institutiile statului ar face presiuni asupra lui Baghirov sa recunoască implicarea în violențele pe care le-ar fi organizat comunistii.

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană nu se vor întâlni săptămâna această, din cauza programului premierului Vlad Filat, a precizat preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu. În consecinţă, nu vor avea loc nici şedinţe în plen ale Parlamentului. „Văd eu că se cam evită comunicarea și se preferă comunicare prin mass-media”, a mai spus Lupu.” - a mai declarat Lupu, citat de Jurnal.md.