Voturile pentru echipa de consilieri municipali vor fi renumărate, aşa cum a vrut primarul liberal reales, Dorin Chirtoacă. Decizia a fost luată astăzi de Curtea Supremă de Justiţie, care a respins obiecţiile PCRM. Comuniştii au potrivit rezultatelor oficiale de la 5 iunie majoritatea în Consiliul Municipal, dar liberalii lui Chirtoacă susţin că rezultatul a fost altul.
Nu este limpede când ar putea începe renumărarea.
Între timp, Curtea de Apel de la Chişinău a amânat o decizie în altă cerere de reunumărare, depusă de comunişti, anume a votului din 19 iunie pentru postul de primar. Comuniştii susţin că Igor Dodon, nu Dorin Chirtoacă, a câştigat turul al doilea.

Rusia a anunţat că va relua livările de energie electrică pentru Belarus, întrucât Minskul şi-a plătit până la urmă o datorie scadentă. Purtătorul de cuvânt al concernului rusesc RAO UES, Anton Nazarov, a spus că livrările vor fi readuse la nivelul normal în cel mult două zile.
Întreruperea a avut loc la miezul nopţii, fiind motivată de ruşi prin faptul că Minskul nu a plătit facturile pentru martie şi mai. Ministrul energiei din Belarus, Liudmila Zenkovich a spus că societatea de stat Belenergo a plătit astăzi a doua tranşă din datorie.
Republica Belarus importă din Rusia cam 12% din energia electrică.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a spus că misiunea americanilor în Afganistan poate fi încununată de succes, dar el nu poate să declare de pe acum victoria.
Vorbind la o conferinţă de presă la Casa Albă, Obama a spus că progresele de până acum din Afganistan îi permit să înceapă retragerea trupelor americane.
Recent, preşedintele a anunţat că până la sfârşitul verii anului 2012 vor veni acasă 33.000 de militari, primii 10.000 urmând să plece din Afganistan înaintea sfârşitului anului curent.
În declaraţiile de astăzi, preşedintele Obama a promis că Statele Unite vor menţine presiunile asupra reţelei Al Qaeda.

Şeful transporturilor de la primăria capitalei şi-a dat demisia după ce primarul promisese să-l concedieze din cauza proastei întreţineri a unei artere din Chişinău. Potrivit Infoprim Neo, Veaceslav Ţărnă, şeful direcţiei municipale transport public şi căi de comunicaţii, a depus astăzi cerere de concediere din proprie iniţativă şi a refuzat să ofere presei explicaţii. În martie, primarul Dorin Chirtoacă anunţase că Veaceslav Ţărnă va fi demis pentru că la asfaltarea străzii Alba Iulia din sectorul Buiucani nu au fost respectate normele, ceea ce a făcut să apară pe carosabil gropi şi fisuri la numai trei luni după darea în exploatare. Infoprim scrie că atunci ordinul de demitere nu a fost semnat pentru că Ţărnă şi-a luat concediu de boală. Reparaţiile de pe strada Alba Iulia au costat 20 de milioane de lei.

Guvernul promite că nu va mări impozitele pe venit în următorii trei ani, dar anticipează noi scumpiri. Potrivit unui plan bugetar prezentat astăzi guvernului de ministerul de finanţe, ar urma să crească accizele la ţigări, băuturi tari şi autoturisme. Relatând despre planul guvernamental Moldpres scrie că mărirea accizelor ar putea duce la o scumpire în lanţ a preţurilor, cum s-a întâmăplat în 2010. Tot Moldpres anticipează că o nouă mărire a taxelor pe produse petroliere, probabil în 2012, cu aproape 7%, va mări preţul benzinei şi motorinei. În planul ministerului finanţelor se prevede menţinerea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale la nivelul actual. De la anul, impozitul agenţilor economici mari ar urma să fie de 12%, iar al micilor întreprinzători de 4%.

Autorităţile afgane spun că 12 oameni au fost ucişi în atacul de astă-noapte al insurgenţilor asupra unui hotel de lux din Kabul. Poliţia spune că nouă indivizi, unii purtând veste cu bombe, au luat cu asalt hotelul Intercontinental. Schimburile de focuri cu forţele de securitate au durat câteva ore. Toţi atacatorii au fost ucişi. Printre victime sunt nouă civili afgani, doi poliţişti şi un civil spaniol. Alţi 13 civili şi un poliţist au fost răniţi. Hotelul este frecventat de oaspeţi occidentali şi diplomaţi. Miliţiile Talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru atac. În lupta cu insurgenţii a fost folosit şi un elicopter al forţei internaţionale conduse de NATO, chemat să tragă asupra agresorilor refugiaţi pe acoperişul clădirii.

Franţa a devenit prima ţară din NATO care recunoaşte că a înarmat rebelii din Libia. Colonelul de armată Thierry Burkhard a spus astăzi că luna acesta militarii francezi au paraşutat arme unei unităţi a rebelilor încercuită de trupele guvernamentale în vestul Libiei. Ofiţerul francez a spus că rebelii au primit arme de asalt, mitraliere, lansatoare de grenade şi muniţie. Între timp, Marea Britanie a confirmat că rebelii libieni au primit bani de la donatori pentru a plăti salariile funcţionarilor de stat în zonele pe care le controlează. Ministrul de externe britanic William Hague a spus că ajutorul pentru salarii a fost de 100 de milioane de dolari.

Guvernul egiptean spune că în tulburările de stradă de ieri şi de astăzi de la Cairo au fost răniţi aproape 600 de oameni. Poliţia egipteană a folosit gaze lacrimogene împotriva tinerilor care demonstrează la Cairo pentru grăbirea proceselor unor oficiali din regimul fostului preşedinte Hosni Mubarak. Ciocnirile au început marţi seară într-un cartier unde locuiesc rude ale celor 840 de manifestanţi ucişi în revoltele anti-Mubarak din februarie. Tinerii au spus astăzi că poliţia i-a atacat aseară fără motiv, dar forţele de ordine susţin că n-au făcut decât să împiedice un grup de radicali să se alăture protestului paşnic. Ministerul egiptean al sănătăţii spune că peste 500 dintre persoanele rănite se află la spital, şi că printre răniţi sunt 40 de poliţişti.

Ministrul educaţiei Mihai Şleahtiţchi a dezminţit informaţia lansată de preşedintele interimar Marian Lupu cum că guvernul ar pregăti în secret concedierea a mii de cadre didactice. Potrivit site-ului Unimedia, Şleahtiţchi a spus că reducerea posturilor vacante, 24.000 la număr, se referă la poziţiile neocupate de personalul auxiliar din şcoli. Ministrul liberal-democrat a numit afirmaţiile lui Marian Lupu „iresponsabile” şi i-a îndemnat pe dascăli să nu le bage în seamă. Democratul Lupu se ceartă de mai multă vreme cu demnitarii liberal-democraţi, în frunte cu premierul Vlad Filat.
Relaţiile dintre cele două partide aliate la guvernare s-au înrăutăţit după ce premierul l-a acuzat pe vicepreşedintele democraţilor, Vlad Plahotniuc, că ar avea afaceri necurate.

Poliţia spune că uraniul capturat zilele trecute la Chişinău ar fi putut fi folosit pentru o armă de distrugere în masă şi că destinatarul lui ar fi originar dintr-o ţară musulmană din Africa. La o conferinţă de presă găzduită de ministerul de interne, poliţiştii au mai spus că uraniul confiscat va fi dus la un laborator din străinătate, fără să precizeze unde anume. Oficialii au mai spus că în capturarea celor 6 suspecţi bănuiţi de trafic cu uraniu autorităţile moldovene au primit asistenţă din Ucraina, Germania şi Statele Unite. Poliţia a dat asigurări că din containerul cu uraniu nu s-au scurs radiaţii.

Parlamentul Greciei a aprobat astăzi prima parte a unui nou program de austeritate cerut de FMI şi UE. Pachetul de reduceri bugetare pe cinci ani, în valoare de 28 de miliarde de euro, a primit votul a 155 de deputaţi, iar 138 au votat împotrivă. Mâine deputaţii ar urma să voteze alte reduceri şi un program de privatizare. În timpul dezbaterilor din parlament, centrul capitalei elene a fost din nou scena unor proteste violente. Poliţia spune că 30 de demonstranţi au atacat cu bâte şi răngi clădirea ministerului de finanţe, spărgând geamuri la parter şi la etajul întâi. Forţele de ordine au respins atacul folosind gaze lacrimogene. În incident au fost răniţi trei demonstranţi.

Cel puţin opt civili şi doi poliţişti au murit în atacul de marţi noaptea asupra unui hotel de lux din capitala Afganistanului, Kabul. Poliţia spune că opt indivizi, unii purtând veste cu bombe, au luat cu asalt hotelul Intercontinental. Schimburile de focuri cu forţele de securitate au durat câteva ore. Hotelul este frecventat de oaspeţi occidentali şi diplomaţi. Miliţiile Talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru atac. În lupta cu insurgenţii a fost folosit şi un elicopter al forţei internaţionale conduse de NATO, chemat să tragă asupra agresorilor refugiaţi pe acoperişul clădirii. Poliţia spune că toţi cei ucişi în confruntare erau afgani.

Iranul a dezminţit astăzi acuzaţia unui ministru britanic că ar fi testat în secret o rachetă capabilă să transporte încărcături nucleare. Un purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran a declarat agenţiei Reuter că Iranul nu are asemenea rachete.
Ceva mai devreme, ministrul de externe britanic William Hague declarase în parlamentul de la Londra că Iranul ar fi testat în secret o rachetă cu capacitate nucleară, sub paravanul unor manevre militare de rutină. În Iran se desfăşoară exerciţii militare cu durata de zece zile. Reuter scrie că ele au scopul de a descuraja Israelul şi Statele Unite de la un eventual atac asupra Iranului.

Poliţia egipteană a folosit gaze lacrimogene împotriva tinerilor care demonstrează la Cairo pentru grăbirea proceselor unor oficiali din regimul fostului preşedinte Hosni Mubarak. Ciocnirile au început marţi seară într-un cartier unde locuiesc rude ale celor 840 de manifestanţi ucişi în revoltele anti-Mubarak din februarie. Tinerii au spus astăzi că poliţia i-a atacat aseară fără motiv, dar forţele de ordine susţin că n-au făcut decât să împiedice un grup de radicali să se alăture protestului paşnic. În ciocnirile care au continuat şi miercuri au fost răniţi cel puţin 41 de civili şi poliţişti.

Secretarul de stat american Hillary Clinton începe un turneu european în care va promova apărarea drepturilor omului şi democraţia. Clinton este în drum spre Ungaria, unde va inaugura un centru pentru drepturile omului ce poartă numele regretatului politician republican Tom Lantos. Originar din Ungaria, Lantos a înfiinţat o comisie pentru drepturile omului în Congresul Statelor Unite. Joi Hillary Clinton va merge în Lituania la o întâlnire regională pe tema rolului femeilor în politică, combaterea traficului de persoane şi a violenţei împotriva femeilor. Ultima ţară europeană vizitată de d-na Clinton în actualul turneu va fi Spania, unde se va întâlni cu premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero.

În cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană tensiunile cresc din nou. Preşedintele interimar Marian Lupu, lider al Partidului Democrat, a acuzat PLDM, în cadrul unei întâlniri cu presa, că încearcă să amâne semnarea acordului privind prelungirea alianţei la nivel local. Acordul ar stabili şi împărţirea funcţiilor între aleşii celor trei partide. Tot Lupu a precizat că la ultima şedinţă de guvern, democraţii ar fi refuzat să adopte reforma învăţământului, cerând în schimb o dezbatere publică. Motivul invocat: reforma ar presupune concedierea unui număr mare de profesori.

Cele șase persoane reţinute luni la Chişinău sub bănuială că făceau contrabandă cu uranium, fac parte dintr-un grup criminal cu ramificaţii internaţionale – a informat Direcţia de investigare a fraudelor din cadrul Ministerului de interne, citat de Info-Prim. Seful Directiei, Vitalie Briceag, a declarat ca patru dintre persoanele reţinute sunt locuitori din dreapta Nistrului, iar ceilalţi doi – din regiunea transnistreana, inclusiv un cetatean al Federatiei Ruse. Substanta radioactiva pe care o transportau urma sa ajunga într-o ţară islamică.

Mii de greci s-au adunat în faţa Parlamentului unde protestează împotriva noului plan de austeritate, care urmează să fie supus la vot. Protestatarii argumentează că planul de patru ani al guvernului, care cuprinde majorări de taxe, reducerea cheltuielilor bugetare şi privatizări masive, va falimenta ţara.
Măsurile de austeritate sunt cerute de Uniunea Europeană şi FMI în schimbul ultimei tranşe, de 12 miliarde de euro din creditul aprobat anul trecut. Între timp, miniştrii de finanţe europeni discută un nou credit pentru Grecia.

La Kiev a început procesul împotriva fosului premier Iulia Timoşenko, acuzată de abuzz de putere. Acuzaţiile se bazează pe acordul încheiat de aceasta în 2009 cu Rusia pentru a importa gaze, la un preţ – susţin acum anchetatorii – mult prea mare. Timoşenco respinge acuzaţia, susţinând că este vorba de un proces motivat politic. Dacă este găsită vinovată, ea este pasibilă de până la 7 ani închisoare.

12 persoane au fost ucise la Kabul, în cursul atacului lansat de un commando al miliţiilor Taliban în hotelul Intercontinental. Ministerul de interne informează că între victime se numără nouă civili afgani şi un spaniol precum şi doi poliţişti. Toţi membri comandoului au fost ucişi în zorii zilei. Atacul a avut loc în ajunul unei reuniuni, la Kabul, la care urmează să fie discutată problema transferului responsabilităţii pentru securitatea ţării, de la trupele internaţionale la cele afgane. Transferul ar urma să se încheie în 2014.

Protestele faţă de demolarea vechii poşte din Chişinău ar putea duce la sancţiuni mai mari pentru distrugerea patrimoniului arhitectonic. Aşa le-a promis ieri protestatarilor o comisie parlamentară pentru cultură prezidată de deputatul Chiril Lucinschi. Potrivit Infoprim Neo, el a numit demolarea edificiului din strada Vlaicu Părcălab „o faptă dubioasă”. Infoprim notează că apărătorii clădirilor istorice din capitală acuză de distrugerea vechii poşte firma Moldpres şi hotelul Leogrand. Imobilul a fost demolat săptămâna trecută, iar în locul lui ar urma să fie construit un bloc de birouri cu şapte etaje şi cu parcare subterană.

Curtea Suprema de Justitie examineaza recursul PCRM la decizia de renumarare a voturilor pentru Consiliul municipal Chisinau. Renumărarea, cerută iniţial de Partidul Liberal şi contestată de PCRM, a fost suspendată săptămâna trecută.
În acest moment, comuniştii au o majoritate de 26 de mandate în Consiliu, faţă de 25 pentru partidele Alianţei pentru Integrare Europeană.

Istorici, politicieni şi rude ale celor deportaţi din Moldova în epoca sovietică au comemorat ieri, 28 iunie, la Chişinău împlinirea a 71 de ani de când Uniunea Sovietică a anexat Basarabia. Preşedintele lui, Mihai Ghimpu, fost preşedinte interimar al ţării, a decretat anul trecut ziua de 28 iunie drept Ziua Ocupaţiei Sovietice, dar decizia lui a fost anulată apoi de Curtea Constituţională, după ce fusese criticată de Moscova.

Elevii din clasele gimnaziale si de liceu ar putea avea noi manuale de istorie de la 1 septembrie, manuale care să sprijine curricula existenta, a declarat consilierul premierului pe teme de educaţie Leonid Bujor, citat de InfoPrim. În viitor, curricula de istorie va consta din minimum 45% – istoria românilor, 5 % – istoria locala, regionala si 50% – istoria universala, a mai spus Leonid Bujor.

Ministrul de finanţe al Franţei, Christine Lagarde a devenit prima femeie la conducerea FMI, organizaţie cu 187 de ţări-membre. Numirea ei a fost confirmată la Washington de conducerea FMI după ce Lagarde obţinuse, ieri, sprijinul deschis al Statelor Unite. Conducerea FMI a rămas vacantă după ce Dominique Strauss-Kahn şi-a dat demisia luna trecută urmare a unui scandal sexual.
Candidatura lui Lagarde a fost sprijinită de UE, dar şi de China, Rusia, Brazilia şi India, marile economii emergente, reunite în grupul BRIC.