Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a spus astăzi că un eventual eşec de-a ridica plafonul datoriei publice americane ar provoca o nouă recesiune şi ar lăsa fără locuri de muncă milioane de oameni. Vorbind înaintea unor noi tratative cu republicanii pe tema bugetului federal, Obama a promis că problema va fi rezolvată până la 2 august, când Statele Unite ar putea intra, în lipsa unei înţelegeri, în incapacitate de plată.

Un atentator sinucigaş a ucis cu o bombă cel puţin şapte persoane şi a rănit peste 20 la un miting politic în nord-vestul Pakistanului. La întrunirea ţinută în apropierea văii Swat urma să ia cuvântul un ministru din partidul Liga Musulmană Pakistaneză. Dar ministrul Amir Muqam nu ajunsese încă la miting în momentul deflagraţiei. Atacul nu a fost revendicat. În trecut Talibanii pakistanezi au atacat de multe ori politicieni şi oficiali de securitate din Pakistan.

Din Siria se relatază că suporterii regimului au pătruns pentru scurt timp în ambasadele Franţei şi Statelor Unite, provocând unele pagube materiale. Nimeni nu a fost rănit.
Martori oculari spun că protestatarii au spart ferestre şi au înalţat steagul sirian pe ambasada americană, iar înainte de a pleca au lăsat pe zid un graffiti care îl numeşte pe ambasadorul american „câine”. La ambasada franceză gărzile au fost nevoite să tragă focuri de armă pentru a ţine mulţimea la distanţă. Se crede că protestele au fost provocate de vizitele făcute recente de ambasadorii american şi francez la Hama, oraş sirian în care opoziţia împotriva preşedintelui Bashar al-Assad este foarte activă.
Incidentele de astăzi au fost condamnate de departamentul de stat al Statelor Unite şi de guvernul francez. Într-o declaraţie a diplomaţiei americane se spune că autorităţile siriene nu au fost în stare să apere reprezentanţia americană şi că atacul a fost încurajat de o televiziunea pro-guvernamentală siriană.

Partidul premierului Vlad Filat s-a plâns astăzi din nou că nu are destul sprijin din partea colegilor din alianţă pentru a face reforme. Vorbind la o conferinţă de presă la Chişinău, parlamentarul PLDM Tudor Deliu a spus că deputaţii din celelalte două partide de guvernământ ezită să sprijine iniţiativa privind ridicarea imunităţii deputaţilor, procurorilor şi judecătorilor. Proiectul a fost semnat de toţi cei 31 de deputaţi PLDM, dar ca să poată fi luat în discuţie mai are nevoie de patru semnături. Deliu a spus astăzi că alţi colegi din alianţă „nu au făcut coadă” să semneze iniţiativa. Săptămâna trecută, liderul PD Marian Lupu a spus că are rezerve faţă de acest proiect, avertizând că nu trebuie grăbit.

Din Siria se relatază că suporterii regimului au pătruns pentru scurt timp în ambasadele Franţei şi Statelor Unite, provocând unele pagube materiale. Nimeni nu a fost rănit. Martori oculari spun că protestatarii au spart ferestre şi au înălţat steagul sirian pe ambasada americană, iar înainte de a pleca au lăsat pe zid un graffiti care îl numeşte pe ambasadorul american „câine”. La ambasada franceză gărzile au fost nevoite să tragă focuri de armă pentru a ţine mulţimea la distanţă. Se crede că protestele au fost provocate de vizitele făcute recent de ambasadorii american şi francez la Hama, oraş sirian în care opoziţia împotriva preşedintelui Bashar al-Assad este foarte activă.

Zeci de mii de persoane au comemorat astăzi la Srebrenica în Bosnia a 16-a aniversare a celui mai mare masacru petrecut în Europa după al doilea război mondial. Este prima oară când pomenirea celor 8000 de musulmani ucişi de armata sârbilor bosniaci are loc după arestarea celui considerat principalul vinovat pentru masacru, comandantul militar Ratko Mladici. În cimitirul din Srebrenica se află rămăşiţele a 4000 de victime ale masacrului din 1995. Alte peste 600 descoperite mai recent în gropi comune au fost înmormântate astăzi. Arestaţi după mulţi ani în care s-au ascuns în Serbia, Generalul Ratko Mladici şi fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karagici sunt în custodia tribunalului ONU de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie.

Armata pakistaneză a reacţionat la informaţiile că Washingtonul a redus cu o treime asistenţa militară pentru Islamabad. Oficialii pakistanezi au spus astăzi că forţele de securitate ale ţării sunt capabile de luptă fără ajutor american, adăugând că nu au fost informaţi oficial de o asemenea decizie a Statelor Unite. Informaţia a apărut mai întâi în ziarul „New York Times” şi a fost confirmată apoi de şeful administraţiei prezidenţiale, Bill Daley. Pakistanul primeşte anual din partea Statelor Unite ajutor militar în valoare de două miliarde de dolari. „New York Times” a scris că decizia reducerii asistenţei cu aproximativ 800 de milioane de dolari ar fi răspunsul Casei Albe la expulzarea din Pakistan a unor instructori militari americani şi o încercare de a forţa Islambadul să intensifice combaterea fundamentalismului islamic.

Un tribunal din Moscova i-a găsit vinovaţi pe 13 tineri ruşi de omoruri cu substrat rasist comise în 2007 şi 2008. Procurorii au cerut pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şapte dintre acuzaţi şi pedepse de 10 până la 25 de ani pentru ceilalţi. Acuzaţii fac parte dintr-o grupare ultranaţionalistă şi au ucis migranţi din Caucaz şi Asia Centrală la Moscova şi în împrejurimile ei.

Sârbii din Kosovo au respins un proiect de înţelegere între Priştina şi Belgrad asupra unor chestiuni de ordin practic pentru că ar ajuta albanezii kosovari să-şi impună statalitatea. Aproximativ 600 de delegaţi ai sârbilor kosovari adunaţi astăzi în partea sârbească a oraşului divizat Mitrovica au spus că acordul mediat de UE ar fi „un act de trădare naţională”. Reprezentanţii etnicilor sârbi din Kosovo au cerut de asemenea Belgradului să înceteze de îndată orice discuţii cu albanezii kosovari şi să rupă legăturile cu misiunea de poliţie şi justiţie a UE din Kosovo. Discuţiile dintre Priştina şi Belgrad, mediate de europeni, se referă la chestiuni precum libertatea de circulaţie, recunoaşterea unor acte de stare civilă şi diplome de studii, dar nu ating chestiunea politică a independenţei kosovarilor, pe care Serbia nu o recunoaşte.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova au crescut în primele cinci luni ale anului curent cu 63% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-mai exporturile către Uniunea Europeană au crescut ceva mai rapid decât cele spre Comunitatea Statelor Independente. Principalele pieţe pentru exporturile moldoveneşti au fost ale Federaţiei Ruse, României şi Italiei, iar mărfurile cele mai exportate au fost, ca şi în trecut, produsele alimentare, băuturile şi tutunul.

Guvernul a recunoscut că planul său de a ajuta romii să se integreze în societate nu a dat rezultate. Într-o declaraţie citată de Info-Prim Neo, vicedirectorul Biroului de Relaţii Interetnice a spus că deşi în anii 2007-2010, când s-a desfăşurat programul guvernamental, s-au înregistrat unele progrese, în linii mari situaţia romilor nu s-a schimbat. „Romii nu au acces la educaţie si alte domenii şi sunt discriminaţi”, a declarat Vera Petuhov într-o şedinţă la Guvern. Info-Prim scrie că potrivit organizaţiilor neguvernametnale în Republica Moldova trăiesc o jumătate de milion de romi. În statisticile oficiale numărul lor este de doar 12.000.

Moldpres informează că Ucraina nu va mai cere călătorilor moldoveni să prezinte la intrarea pe teritoriul ei 1200 de euro. Potrivit unui purtător de cuvânt al ambasadei Ucrainei, decizia a fost luată după discuţiile avute săptămâna trecută la Chişinău de ministrul de externe ucrainean Kostantin Grişceno cu colegul său moldovean Iurie Leancă. Moldpres nu precizează când anume intră în vigoare decizia.

Autorităţile ruse spun că aproape nu mai sunt speranţe de a găsi supravieţuitori în urma scufundării unei nave de croazieră în fluviul Volga. Ministrul pentru situaţii excepţionale Serghei Şoigu a spus astăzi că nava era supraîncărcată, având la bord 208 persoane, când s-a scufundat duminică în apropierea capitalei Tatarstanului, Kazan. Şoigu a declarat că au fost salvate 80 de persoane. Preşedintele rus Dmitry Medvedev a sugerat astăzi că de vină au fost neglijenţa şi nerespectarea normelor de siguranţă. Preşedintele rus a spus că accidentul n-ar fi avut loc, chiar în asemenea condiţii meteo rele, dacă ar fi fost respectate normele tehnice şi de siguranţă. Medvedev a spus că vrea să ştie de ce proprietarul navei a folosit-o într-o stare tehnică necorespunzătoare.

Principala bază navală din sudul Ciprului a fost zguduită astăzi de explozii puternice, soldate cu 12 morţi şi cu scoaterea din funcţiune a unei centrale electrice. Se relatează că explozia de la baza Evanghelos Florakis s-a produs în locul unde erau stocat armamentul confiscat în anul 2009 de la bordul unei nave iraniene care se îndrepta spre Siria. Deflagraţia a rănit zeci de persoane şi a distrus un sat din apropiere. Guvernul a respins ipoteza sabotajului. Ministrul apărării şi comandantul Gărzii Naţionale şi-au dat demisia. Avaria de la centrala electrică Vassiliko, care aprovizionează aproape jumătate din sudul grecesc al Ciprului, a provocat pene de curent în multe regiuni ale ţării şi a oprit staţiile de desalinizare a apei mării.

Noul ministru american al apărării, Leon Panetta, a spus că militarii americani luptă în Irak cu insurgenţi şiiţi sprijiniţi de Iran, la aproape un an după ce Washingtonul a anunţat oficial încetarea operaţiunilor de luptă ale trupelor sale în Irak. Vorbind în timpul unei vizite în Irak, Panetta a mai spus că forţele militare americane au desfăşurat operaţiuni comune cu forţele de securitate irakiene, dar şi operaţiuni independente împotriva militanţilor. Militarii americani şi-au încheiat oficial operaţiunile de luptă din Irak la sfârşitul lunii august a anului trecut. În Irak se mai află în prezent 46.000 de soldaţi americani, faţă de 170.000 câţi erau în 2003.

Judecătoria Centru din Chişinău a validat astăzi mandatele de consilieri municipali, o decizie întârziată din cauza numărării repetate a voturilor din 5 iunie. La redistribuirea voturilor, Partidului Comuniştilor i-au revenit 26 din cele 51 de mandate de consilieri. Comuniştii deţin cu un mandat mai mult decât partidele alianţei de guvernare luate împreună, chiar dacă PL, PLDM şi PD au avut un avantaj electoral de aproximativ 10 mii de voturi. Numărarea repetată cerută de liberali nu a schimbat rezultatul.
Consiliul municipal urmează să fie condus de primarul liberal, Dorin Chirtoacă datorită unei modificări legislative, efectuate de majoritatea parlamentară săptămâna trecută. Comuniştii spun că vor ataca la Curtea Constituţională lichidarea funcţiei de preşedinte al Consiliului municipal, pe care sperau să o deţină.

Scafandrii ruşi spun că au văzut peste 100 de cadavre în măruntaiele vaporului cu turişti scufundat duminică în râul Volga. Până azi la amiază au fost recuperate 13 corpuri neînsufleţite. Printre cei consideraţi morţi s-ar număra aproximativ 30 de copii care se jucau într-un compartiment de la pupă în momentul naufragiului din Republica Tatarstan. 80 de oameni s-au salvat, majoritatea urcând la bordul unei nave în trecere, după mai mult de o oră de aflare în apă. Cauzele scufundării vaporului Bulgaria construit în 1955 încă nu au fost elucidate, dar printre versiunile principale se numără vremea proastă, supraîncărcarea sau o defecţiune mecanică.

Activiştii sirieni spun că trupele guvernamentale au ucis cel puţin un civil în raidurile din cursul nopţii trecute în oraşul Homs, în timp ce autorităţile au început convorbiri cu opoziţia pentru reforme politice. Organizaţia Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului spune că 20 de oameni au fost răniţi la Homs, în timp ce locuitorii încercau să se adăpostească de focurile de mitralieră trase de vehicule blindate ale armatei în cartiere dens populate. Martorii spun că a fost cea mai intensă intervenţie după asaltul forţelor guvernamentale pentru a înăbuşi revolta din oraşul din centrul ţării împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Autorităţile siriene au lansat duminică două zile de „dialog naţional” cu grupări ale opoziţiei menit să aplaneze criza, dar activişti sirieni şi figuri proeminente ale opoziţiei spun că participanţii nu sunt reprezentativi.

Explozii puternice la un depozit de muniţii au zguduit astăzi în zori principala bază navală a grecilor ciprioţi la Zygi, în sudul insulei din Mediterană divizată între greci şi turci. Agenţia de ştiri cipriotă relatează că cel puţin opt oameni şi-au pierdut viaţa şi zeci au fost răniţi în exploziile de la baza Evangelos Florakis. Se crede că exploziile au avut loc la depozitul cu muniţiile confiscate de autorităţile cipriote în 2009 de pe un vas navigând spre Siria din Iran.

Oficiali de rang înalt din armatele americană şi chineză s-au întâlnit la Beijing într-o încercare de a îmbunătăţi relaţiile. Amiralul Mike Mullen, şeful statelor majore reunite ale armatei americane şi Chen Bingde, şeful statului major al armatei chineze au discutat pe fundalul divergenţelor privind vânzările de armament american către Taiwan, atacurilor cibernetice din Statele Unite cu sursa în China şi planurilor militare ale Beijing-ului. Duminică, Mullen a spus că Washingtonul nu caută să împiedice în vreun fel întărirea Chinei, dar că Statele Unite vor rămâne active în regiunea Asia Pacific vreme îndelungată.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a convocat o reuniune de urgenţă a oficialilor responsabili cu gestionarea datoriilor în zona euro, într-o încercare de a stabili condiţiile unui nou pachet de ajutoare pentru Grecia. La întâlnirea de astăzi urmau să participe şeful miniştrilor de finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, şeful Băncii centrale Europene, Jean-Claude Trichet şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Oficialii europeni sunt îngrijoraţi de posibila contaminare a unor economii mai mari din zona euro, inclusiv Italia, de criza datoriilor greceşti. Întâlnirea de urgenţă o anticipează pe cea obişnuită a miniştrilor europeni de finanţe aşteptată în cursul zilei

Premierul Vlad Filat este aşteptat la începutul acestei săptămâni să-şi anunţe concluziile în urma consultărilor cu societatea civilă pe tema „viitorului guvernului”. Premierul liberal-democrat a început consultările lunea trecută pe fundalul divergenţelor acute cu Partidul Democrat răbufnite în public după alegerile locale din iunie.
În cursul întrevederilor cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi analiştilor politici, Filat s-a plâns că unii miniştri şi deputaţi ai majorităţii ar „boicota” acţiuni ale executivului şi i-ar bloca activitatea.

Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat duminică la Belgrad o rezoluţie pe tema Transnistriei în care se face apel la reluarea negocierilor în formatul 5+2.
Rezoluţia pregătită de parlamentara suedeză, Walburga Habsburg Douglas face apel la Rusia să ducă la încheiere evacuarea muniţiilor şi trupelor din stânga Nistrului.
Premierul Vlad Filat care s-a întâlnit vineri seara cu liderul transnistrean Igor Smornov la un meci de fotbal la Tiraspol a declarat că reluarea negocierilor oficiale eşuată pe 21 iunie la Moscova poate avea loc în septembrie.

Aproape 50 de scafandri luau parte azi dimineaţă la căutarea supravieţuitorilor în râul Volga din Rusia, după scufundarea de duminică a unei navei cu turişti.
Peste 100 de oameni sunt daţi dispăruţi şi se crede că s-au înecat când vaporul Bulgaria a naufragiat în Republica Tatarstan, la aproximativ 750 de kilometri de Moscova. Sunt confirmate cel puţin două decese, iar zeci de oameni au fost salvaţi. Rămân necunoscute cauzele scufundării vaporului construit în 1955 în fosta Cehoslovacie, dar sunt cercetate versiunile vremii proaste, supraîncărcării şi defecţiunilor tehnice.

Preşedintele american, Barack Obama a convocat pentru astăzi noi convorbiri la Casa Albă cu Democraţii şi Republicanii din Congres pe tema majorării plafonului de împrumut şi reducerii deficitului bugetar pentru evitarea incapacităţii de plată a Statelor Unite. În cursul zilei. Obama urmează să ţină o conferinţă de presă astăzi, după eşecul negocierilor de la sfârşitul săptămânii trecute. Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner a spus că partidul său vrea reduceri de cheltuieli mai mari decât suma cu care este majorat plafonul de împrumut, aflat astăzi la $14.3 trilioane de dolari, dar că sunt împotriva majorării taxelor, propusă de democratul Obama.
Lipsa unei înţelegeri până pe 2 august poate duce pentru prima dată la incapacitatea Statelor Unite de a-şi respecta obligaţiile financiare, de la răscumpărarea hârtiilor de valoare la alocaţiile pentru bătrâni.