Premierul Vlad Filat le-a cerut public partenerilor de alianţă să-i acorde mai multe împuterniciri şi a spus că actualul aranjament la guvernare cu miniştri delegaţi în executiv de partidele alianţei îl împiedică să promoveze reformele. La o conferinţă de presă în această seară, Filat spus că executivul condus de el nu se bucură de suficient sprijin parlamentar şi a ameninţat cu demisia, dacă Partidul Democrat şi Partidul Liberal din alianţa majoritară nu-i acceptă cererile. Premierul liberal-democrat, care s-a văzut ieri la guvern cu liderul opoziţiei comuniste Vladimir Voronin, a spus că alianţa majoritară trebuie să găsească împreună cu opoziţia un candidat de compromis la funcţia de şef al statului şi să evite alegeri parlamentare anticipate. Filat a sugerat că acest candidat poate fi altcineva decât liderul democraţilor Marian Lupu, aşa cum prevede acordul de constituire a Alianţei pentru Integrarea Europeană.

Preşedintele interimar, Marian Lupu a declarat că şi-ar dori o întrevedere cu succesorul lui Igor Smirnov, nu cu liderul actual de la Tiraspol despre care a spus că nu ar fi interesat de rezolvarea conflictului transnistrean. După şedinţa de azi a Consiliului Naţional de Securitate pe care a prezidat-o, Lupu a spus că participanţii au discutat despre nevoia ca Chişinăul să aibă o strategie proaspătă de reunificare a ţării.
Marian Lupu a făcut declaraţiile pe fundalul aşteptărilor că Rusia nu-l va mai sprijini pe Smirnov la alegerile prezidenţiale din decembrie în regiunea separatistă şi la câteva zile după o nouă întrevedere neoficială a premierului Vlad Filat cu liderul transnistrean în tribunele stadionului de fotbal de la Tiraspol.

Consiliul de securitate ONU a condamnat „în termenii cei mai severi” atacurile de săptămâna aceasta asupra ambasadelor americană şi franceză din Siria.
Atacurile de la Damasc au avut loc în după vizitele celor doi ambasadori occidentali în oraşul Hama din centrul ţării, unde s-au întâlnit cu protestatarii antiregim.
Într-o declaraţie difuzată astăzi, Consiliul de Securitate ONU compus din 15 ţări şi prezidat acum de Germania a cerut autorităţilor siriene să apere proprietăţile personalul diplomatic. Ambasadorul sirian la ONU a spus că Siria a încercat să prevină atacurile şi că unii participanţi vor fi traşi la răspundere.
Într-o declaraţie separată, Casa albă de la Eashington a spus că Statele Unite consideră „inacceptabile” atacurile de la ambasada americană. Secretarul de stat, Hillary Clnton a spus că regimul preşedintelui sirian Bassar al-Assad şi-a pierdut legitimitatea şi nu este considerat de Statele Unite „indispensabil”.

Autorităţile ruse au început astăzi o anchetă penală asupra cauzelor scufundării vaporului turistic pe râul Volga, soldată cu peste 110 de morţi şi dispăruţi.
Vaporul supraîncărcat Bulgaria, vechi de 56 de ani, avea la bord aproximativ 200 de oameni când s-a scufundat duminică pe vreme de furtună. Bilanţul victimelor a continuat să crească astăzi pe măsură ce scafandrii au scos la suprafaţă noi cadavre, dar cifrele diferă de la o sursă la alta. Ministerul situaţiilor excepţionale a spus că aproximativ 50, majoritatea copii, au fost descoperite astăzi în sala de recreaţie a navei. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev a declarat că această catastrofă putea fi evitată, dacă operatorii vasului ar fi respectat procedurile de securitate.

Camera inferioară a parlamentului rus a primit astăzi de la Kremlin proiectul unei legi care va introduce castrarea pe cale chimică drept posibilă măsură de pedeapsă pentru cei condamnaţi pentru violarea copiilor. O declaraţie a oficiului prezidenţial spune că proiectul prevede procedura de castrare pe cale chimică a condamnaţilor despre care se crede că pot abuza sexual copii şi în viitor. Decizia va fi luată pe baza concluziilor unui examen medical şi psihiatric. Condamnaţii pot cere voluntar să fie castraţi pentru a obţine reducerea termenului de detenţie sau eliberarea condiţionată.

Prima şedinţă a noului consiliului municipal Chişinău va avea loc vineri. Comisia Electorală Centrală care a stabilit ziua şedinţei spune că tot atunci consilierii îşi vor primi mandatele validate luni de judecătoria Centru.
Partidul Comuniştilor deţine 26 din cele 51 de locuri în consiliul municipal, cu unul mai multe decât partidele alianţei de guvernare luate împreună.
Ziarul Adevărul a scris astăzi că fiecare al patrulea consilier nou este şi proprietar de firmă la Chişinău care activează în domenii în aflate în gestionarea primăriei – de la construcţii, la transporturi şi alimentaţie.

Scafandrii ruşi au descoperit 50 de cadavre, majoritatea de copii, în sala de recreaţie a vaporului Bulgaria scufundat duminică în râul Volga.
Descoperirea de astăzi poate ridica la 129 numărul victimelor şi a avut loc în ziua de doliu anunţată de Rusia pentru comemorarea celor înecaţi în naufragiu – cel mai grav accident pe un râu din Rusia în trei decenii. Numai 80 de oameni din cei 200 aflaţi la bord s-au salvat.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev a declarat că această catastrofă nu s-ar fi întâmplat dacă operatorii vaporului turistic scufundat pe timp de furtună ar fi respectat procedurile de securitate:
Medvedev a mai spus că ancheta trebuie să descopere de ce proprietarii foloseau nava aflată într-o stare tehnică proastă.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai a declarat că uciderea de astăzi a fratelui său mai mic reflectă soarta fiecărei familii din ţara măcinată de război, dar a exprimat speranţa că suferinţele afganilor se apropie de sfârşit.
Ahmad Wali Karzai, unul din cei mai influenţi oameni din sudul ţării a fost asasinat în provincia Kandahar. Şef al consiliului provinciei Kandahar, el era suspectat de numeroase acte de corupţie.
Ministerul afgan de interne a spus că fratele preşedintelui a murit împuşcat, iar un şef al serviciilor anti-teroriste de la Kabul a spus că asasinul ar fi unul din body-guarzii decedatului.
Miliţiile talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru asasinatul de astăzi.
Generalul american David Petraeus care conduce operaţiunea internaţională din Afganistan a exprimat condoleanţe familiei Karzai.

Autorităţile Siriei au condamnat drept „act de incitare” declaraţia secretarului de stat american, Hillary Clinton despre faptul că preşedintele Bashar al-Assad şi-a pierdut legitimitatea iar Statele Unite nu-l consideră „indispensabil” pentru interesele de securitate din regiune. În declaraţia de luni, Clinton îşi mai exprimase neîncrederea că Assad îşi va duce la îndeplinire promisiunea privind reforme democratice în Siria măcinată de patru luni de o revoltă anti-regim. De asemenea, Clinton a condamnat atacurile loialiştilor lui Assad asupra ambasadelor americană şi franceză de la Damasc, după ce ambasadorii se întâlniseră cu protestatarii antiguvernamentali în oraşul Hama din centrul Siriei.

Moneda unică europeană s-a depreciat astăzi pe pieţele financiare internaţionale iar costurile de împrumut ale Italiei şi Spaniei au crescut, pe fundalul nervozităţii sporite a investitorilor că şi economiile mari ale zonei euro pot aluneca în criza datoriilor.
Evoluţiile pesimiste de la burse au loc în ciuda deciziei de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro să extindă mărimea şi funcţiile fondului european de salvgardare a ţărilor îndatorate. Cei 16 miniştri continuă discuţiile astăzi. Într-o încercare de calmare a burselor, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn a subliniat importanţa unui „angajament absolut” faţă de stabilitatea monedei euro şi măsuri de diminuare a riscurilor.

Preşedintele francez a declarat astăzi în Afganistan că Franţa va retrage până la finele anului 2012 o treime din contingentul de trei mii de militari dislocaţi în această ţară. Potrivit AFP, Nicolas Sarkozy a făcut declaraţia în timpul unei vizite la baza militară franceză din raionul Sarobi la nord de Kabul. Franţa ia parte din 2001 la operaţiunea NATO condusă de Statele Unite a pierdut în Afganistan 64 de militari. Preşedintele Sarkozy a repetat astăzi anunţul despre retragere făcut luna trecută, în lumina planurilor administraţiei Obama de a evacua 33 de mii de militari americani din teatrul de operaţiuni afgan până în septembrie 2012.

De la Chişinău se relatează că premierul Vlad Filat ar urma să ţină diseară o alocuţiune către cetăţeni, în care va sintetiza rezultatele consultărilărilor pe care le-a avut în ultima săptămână cu diferite organizaţii şi instituţii, ca şi cu ambasadorii străini. Potrivit agenţiei Infoprim Neo, discursul ar fi programat pentru ora 19.00.
Filat şi-a lansat seria de discuţii în urmă cu o săptămână.
Atunci el spunea că doreşte să asculte părerea societăţii şi promitea că nu va mai răspunde „atacurilor” din partea altor politicieni. În cadrul acestei campanii Vlad Filat a avut ieri o rară întâlnire cu liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin. Conţinutul discuţiilor nu a fost făcut public.

Site-ul de ştiri Unimedia relatează că un grup de protestatari împotriva schimbării legislaţiei patentei au blocat pentru scurt timp bulevardul Ştefan cel Mare, dar circulaţia a fost reluată în urma intervenţiei poliţiştilor. Unimedia a informat că majoritatea celor aproximativ o sută de protestari muncesc la piaţa de flori de pe strada Bănulescu Bodoni din centrul Chişinăului.
Ei s-au plâns că guvernul vrea să scoată din practică activitatea în bază de patentă mărind taxele şi introducând obligativitatea aparatelor de casă şi au cerut să vorbească cu premierul Vlad Filat.

O organizaţie pentru drepturile omului cere preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, să ordone o anchetă penală asupra acuzaţiilor că administraţia predecesorului său, George W. Bush, a autorizat torturarea deţinuţilor.
Human Rights Watch a făcut acest apel într-un raport de o sută de pagini care atrage atenţia că administraţia Obama nu-şi respectă obligaţia internaţională de a investiga actele de tortură şi alte forme de maltratare a persoanelor arestate.
Human Rights Watch susţine că sunt destule dovezi pentru a numi patru oficiali de frunte ai fostei administraţii într-o anchetă de crime de război. Ei sunt fostul preşedinte George W. Bush, fostul vicepreşedinte Dick Cheney, fostul ministru al apărării Donald Rumsfeld şi fostul director CIA George Tenet.

Ahmad Wali Karzai, fratele preşedintelui Afganistanului Hamid Karzai şi unul din cei mai influenţi oameni din sudul ţării a fost asasinat astăzi în provincia Kandahar. Ministerul afgan de interne a spus că fratele preşedintelui a murit împuşcat, iar un şef al serviciilor anti-teroriste de la Kabul a spus că asasinul ar fi unul din body-guarzii decedatului.
Alte surse spun însă că ar fi fost vorba de o persoană care ar fi reuşit să-i pătrundă în casă ca musafir.
În ultimii ani Ahmad Wali, şeful consiliului provinciei Kandahar, a scăpat nevătămat din două tentative de asasinat.
Miliţiile Talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru asasinatul de astăzi, spunând că l-ar fi convins pe unul din membrii corpului de pază să-l ucidă de fratele preşedintelui.
Dar agenţia Reuter scrie că insurgenţii îşi asumă uneori şi crime pe care nu le-au comis, ca să pară mai periculoşi.

Aflat într-o vizită neanunţată la Kabul, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a spus astăzi că ţara sa va retrage 1000 din cei 4000 de militari pe care-i are în Afganistan înainte de sfârşitul anului 2012. Sarkozy a făcut anunţul într-o adresare către militarii francezi de la o bază militară din apropierea capitalei afgane.
Vizita lui Nicolas Sarkozy vine la doar câteva zile după cea a noului ministru american al apărării, Leon Panetta, care s-a aflat şi el în Afganistan la sfârşitul săptămânii.
Statele Unite şi Franţa au anunţat recent că-şi vor retrage înainte de termen militarii implicaţi în campania militară lungă de aproape un deceniu împotriva insurgenţilor Taliban.

Se relatează că Italia a cerut găsirea unei rezolvări politice a crizei din Libia, care să includă „ieşirea din scenă” a lui Muammar Gaddafi. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a făcut propunerea într-un interviu ce urmează să apară astăzi în ziarul algerian 'El Khabar'.
Tot astăzi ministrul de externe francez Alain Juppe a spus că Parisul „are contacte” cu regimul libian privind plecarea lui Gaddafi dar deocamdată nu au avut loc negocieri reale pe această temă.
Iar la New York emisarul ONU pentru Libia a îndemnat guvernul şi rebelii să-şi transforme convorbirile indirecte în tratative directe pentru încheierea conflictului. Emisarul Abdul Elah al-Khatib a recunoscut însă că poziţiile celor două tabere rămân foarte divergente.

Astăzi expiră termenul pe care şi l-a fixat premierul Vlad Filat pentru încheierea unei campanii de consultare a societăţii în legătură cu felul cum este guvernată Republica Moldova. Filat şi-a lansat seria de discuţii în urmă cu o săptămână. Atunci el spunea că doreşte să asculte părerea societăţii civile şi a diferitelor instituţii şi promitea că nu va mai răspunde „atacurilor” din partea altor politicieni. În cadrul acestei campanii Vlad Filat a avut ieri o rară întâlnire cu liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin. Conţinutul discuţiilor nu a fost făcut public.

România a îndemnat alianţa de guvernământ de la Chişinău să rămână unită pentru a asigura apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Într-un interviu apărut în ziarul „Gândul”, ministrul român de externe Teodor Baconschi a spus că în Republica Moldova „este nevoie de mai puţină energie consumată în dispute interne şi mai multă concentrare pe reformarea statului”. Baconschi a mai spus că „dacă alianţa (de guvernământ) rămâne unită” el este optimist cu privire la viitorul european al Republicii Moldova. În acelaşi interviu şeful diplomaţiei române a spus că există şanse pentru ieşirea din impas a negocierilor privind statutul Transnistriei, inclusiv pentru că în ultima vreme Ucraina s-ar implica tot mai constructiv în această problemă.

Statele Unite au respins speculaţiile că şi-ar dori ca preşedintele Siriei Bashar al-Assad să rămână la putere, în ciuda reprimării brutale a protestelor interne. Vorbind la puţine ore după ce demonstranţii pro-guvernamentali din Siria au atacat ambasada americană din Damasc, secretarul de stat al Statelor Unite a spus că Washingtonul nu are nici un fel de dorinţă ascunsă ca regimul sirian să iasă nevătămat din actualele tulburări. „Preşedintele Assad nu este indispensabil. Statele Unite n-au învestit nimic în menţinerea lui la putere”, a spus Hillary Clinton. Secretarul de stat a răspuns astfel indirect unor relatări din presă că Washingtonul ar prefera actualul regim autoritar de la Damasc haosului care s-ar putea instala în Siria în urma unei confruntări interne de amploare.

În Rusia este astăzi zi de doliu naţional în memoria victimelor tragediei de pe Volga, unde o navă de croazieră s-a scufundat duminică. Bilanţul celui mai grav accident fluvial rusesc din ultimele trei decenii este de 128 de morţi. 80 de persoane au fost salvate de o navă venită în ajutor la o oră de la accident. 60 dintre pasagerii navei vechi de 55 de ani erau copii. Procurorii ruşi au spus ieri că nava „Bulgaria” era încărcată peste capacitate, nu avea licenţă pentru transportul pasagerilor şi avea probleme cu motorul din stânga. Televiziunea rusească a relatat că nava nu trecuse niciodată prin reparaţii capitale.

Autorităţile din Cipru au spus că printre cei ucişi de explozia produsă ieri la cea mai mare bază navală din ţară se numără şeful marinei cipriote Andreas Ioannides şi comandantul bazei, Lambros Lambrou. În accidentul provocat de explozia unor containere cu praf de puşcă confiscate de pe un vapor iranian au mai murit patru marinari şi şase pompieri. Alte 62 de persoane au fost rănite, iar un sat din apropierea bazei Evanghelos Florakis a suferit pagube materiale importante. La câteva ore după explozie şi-au dat demisia ministrul apărării şi comandantului armatei cipriote.

Fondul Monetar Internaţional spune că Grecia trebuie să facă noi eforturi pentru a-şi reduce deficitul bugetar. Noua şefă FMI Christine Lagarde a spus astăzi la Washington că Grecia a făcut unele progrese, dar a adăugat că „toată lumea ştie că ele nu sunt suficiente”. În primul său interviu amplu de când a preluat conducerea instituţiei financiare mondiale, Lagarde a mai spus că FMI şi partenerii săi europeni nu discută deocamdată termenii şi condiţiile unui eventual al doilea împrumut de salvare pentru Grecia. Grecia a contractat anul trecut un credit externe de 110 miliarde de euro, dar economiştii consideră aproape la unanim că el nu este suficient pentru a salva ţara mediteraneeană de incapacitatea de plată. Lagarde a mai spus că temerile privind starea finanţelor Italiei sunt „provocate de pieţe”, observând că în ciuda unor semne de întrebare Italia are o situaţie relativ bună. Luni, pe pieţele europene, costurile datoriilor italiene şi greceşti au crescut brusc, reflectând îngrijorarea investitorilor faţă de situaţia bugetară a celor două ţări din flancul sudic al zonei euro.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a spus astăzi că un eventual eşec de-a ridica plafonul datoriei publice americane ar provoca o nouă recesiune şi ar lăsa fără locuri de muncă milioane de oameni. Vorbind înaintea unor noi tratative cu republicanii pe tema bugetului federal, Obama a promis că problema va fi rezolvată până la 2 august, când Statele Unite ar putea intra, în lipsa unei înţelegeri, în incapacitate de plată.

Un atentator sinucigaş a ucis cu o bombă cel puţin şapte persoane şi a rănit peste 20 la un miting politic în nord-vestul Pakistanului. La întrunirea ţinută în apropierea văii Swat urma să ia cuvântul un ministru din partidul Liga Musulmană Pakistaneză. Dar ministrul Amir Muqam nu ajunsese încă la miting în momentul deflagraţiei. Atacul nu a fost revendicat. În trecut Talibanii pakistanezi au atacat de multe ori politicieni şi oficiali de securitate din Pakistan.