Partidul Democrat a acuzat Partidul Liberal-Democrat că s-a purtat „fariseic” când a cerut cooperare în alcătuirea noilor administraţii locale, căci în practică PLD face deja alianţe cu comuniştii.
Într-un comunicat de presă PD susţine că s-a creat astăzi o coaliţie PLD-PCRM, la Briceni, unde preşedintele de raion va fi liberal-democrat, iar vicepreşedintele comunist. Potrivit PD, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Edineţ, unde doi consilieri liberal-democraţi au susţinut alegerea preşedintelui comunist al raionului.
În replică, liderul fracţiunii liberal-democrate din parlament, Valeriu Streleţ, a spus astăzi că partidul său este ţinta unei „campanii de denigrare” din partea formaţiunii lui Marian Lupu.
După alegerile de la 9 şi 15 iunie, liderii celor trei partide din alianţa de guvernământ au promis că vor semna un acord de cooperare în structurile de putere locale, dar deocamdată aceasta înţelegere nu s-a finalizat.

Autorităţile indiene spun că trei explozii simultane produse astăzi în trei locuri diferite la Mumbai au ucis cel puţin 17 oameni şi au rănit 81. Toate cele trei locuri sunt în zone aglomerate ale oraşului. Ministrul de interne al Indiei a spus că exploziile au fost „atacuri coordonate ale teroriştilor”. Autorităţile Pakistanului învecinat au reacţionat rapid la eveniment. Preşedintele Asif Ali Zardari şi premierul Yousuf Raza Gilani s-au declarat întristaţi de pierderile de vieţi omeneşti. În noiembrie 2008 atacurile teroriste de la Mumbai soldate cu 166 de morţi au fost puse de indieni pe seama unor reţele active în Pakistan.

Un lider al rebelilor din Libia a negat că s-ar purta negocieri secrete cu regimul lui Muammar Gaddafi pentru încheierea conflictului armat. Mahmud Jeril a făcut declaraţia la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu oficiali NATO şi ai UE, după ce oficialii francezi spuseseră că în Libia s-ar prefigura o soluţie politică. Tot la Bruxelles, Jeril a respins informaţiile organizaţiei HRW că rebelii libieni s-ar fi dedat la jafuri, incendieri şi abuzuri împotriva civililor în teritoriile pe care le controlează. Liderul rebel a recunoscut că au avut loc „câteva incidente” în primele două săptămâni ale insurecţiei, dar adăugat că asemenea fapte nu se mai petrec în teritoriile „eliberate”.

Comuniştii au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu noua lege a pensiilor, care măreşte de la 30 la 35 de ani stagiul de cotizare pentru obţinerea dreptului la pensie. Potrivit agenţiei Infoprim Neo, juristul comuniştilor, deputatul Sergiu Sârbu, a spus că modificarea va lăsa mulţi cetăţeni fără pensie şi că nu degeaba ar fi numită în popor „legea morţii”, căci oamenii vor muri fără să atingă vârsta de pensionare. Sârbu susţine că prelungirea stagiului de cotizare, ridicarea vârstei de pensionare şi alte prevederi ale legii ar încălca drepturile omului şi constituţia ţării. Curtea Constituţională are la dispoziţie jumătate de an pentru a se pronunţa.

Guvernul împrumută din nou brutăriilor grâne din rezerva de stat, dar asigură că nu va fi nici un fel de criză a pâinii, căci recolta se anunţă bogată. Potrivit Infoprim Neo, ministrul agriculturii Vasile Bumacov, a anunţat astăzi că întreprinderea de panificaţie din raionul Orhei va primi 1000 de tone de grâne, iar cea din Taraclia, 150 de tone. Ministrul a spus că împrumutul va permite celor două întreprinderi să menţină preţul pâinii şi a insistat că recolta de grâu de anul acesta se anunţă mult mai bună decât cea din 2010. Grâul împrumutat ar urma să fie restituit rezervelor statului până la 1 septembrie anul curent.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova asistenţă de aproape 80 de milioane de euro pentru sprijinirea sectorului energetic şi pentru reforma justiţiei. Într-o declaraţie a Comisiei Europene se spune că banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea energiei reciclabile şi pentru campanii de convingere a publicului să folosească energia în mod mai eficient. O altă parte din fondurile europene vor fi destinate judiciarului din Moldova, de pildă prin crearea unei noi structuri de coordonare între diferitele instituţii din domeniu. Moldova va primi noile ajutoare europene în cadrul programului Parteneriatul Estic, din care fac parte încă foste cinci republici sovietice. Într-o remarcă pe marginea adoptării noii asistenţe, comisarul european pentru extindere şi bună vecinătate, Stefan Fuele, a spus că ea reflectă dorinţa Bruxelles-ului ca Moldova să se apropie de UE.

Guvernatorul băncii centrale a Statelor Unite a anticipat astăzi că cea mai mare economie a lumii va cunoaşte doar o creştere moderată în următoarele câteva trimestre, graţie persistenţei unor probleme vizibile în prima jumătate a anului curent. Audiat în Congresul de la Washington, Ben Bernanke a mai sugerat că Rezervele Federale, cum i se spune în Statele Unite băncii centrale, ar putea să lanseze un nou program de stimuli economici, al treilea din 2009 până în prezent, dacă problemele economice persistă. Declaraţiile oficialului american vin după mai multe săptămâni de date dezamăgitoare despre evoluţia economiei, care, deşi a ieşit din recesiune, se relansează într-un ritm neaşteptat de lent.

Franţa a confirmat uciderea a cinci dintre militarii ei din Afganistan într-un atac sinucigaş cu bombă petrecut în provincia Kapisa din nord-estul ţării. În atac au fost răniţi câţiva civili afgani. Într-un alt incident, tot astăzi, în aceeaşi regiune, un atentator sinucigaş şi-a detonat bomba la trecerea unui convoi militar francez, rănind câţiva militari francezi, un poliţist afgan şi câţiva civili afgani. Violenţele au avut loc la o zi după ce regiunea respectivă fusese vizitată de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy.
Franţa are în Afganistan aproximativ 4000 de militari. Potrivit anunţului de ieri al preşedintelui Sarkozy, o mie dintre ei ar urma să se retragă înainte de sfârşitul anului următor.

Turcia a avertizat că nu va recunoaşte preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene, programată pentru a doua jumătate a anului viitor, dacă până atunci nu se ajunge la un acord de reunificare a insulei divizate. Avertizarea a fost făcută de ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu, care a mai spus că în absenţa acordului, relaţiile dintre Ankara vor intra în „îngheţ”. Ciprul este divizat din 1974, când Turcia a invadat nordul insulei, predominant turcesc, ca răspuns la o tentativă de puci a grecilor ciprioţi. Republica Cipru a aderat la UE în 2004, de fapt doar cu jumătatea sa sudică, grecească.
Turcia este ţară candidată la aderare.

Partidul Democrat a acuzat Partidul Liberal-Democrat că s-a purtat „fariseic” când a cerut cooperare în alcătuirea noilor administraţii locale, căci în practică PLD face deja alianţe cu comuniştii. Într-un comunicat de presă PD susţine că s-a creat astăzi o coaliţie PLD-PCRM, la Briceni, unde preşedintele de raion va fi liberal-democrat, iar vicepreşedintele comunist. Potrivit PD, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Edineţ, unde doi consilieri liberal-democraţi au susţinut alegerea preşedintelui comunist al raionului.
După alegerile de la 9 şi 15 iunie, liderii celor trei partide din alianţa de guvernământ au promis că vor semna un acord de cooperare în structurile de putere locale, dar deocamdată aceasta înţelegere nu s-a finalizat.

Liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, a spus că partidul său este gata să stea de vorbă cu guvernarea pentru depăşirea crizei politice. Astăzi la o conferinţă de presă Voronin a recunoscut că are unele păreri asemănătoare cu cele exprimate ieri într-o adresare către cetăţeni de către premierul liberal-democrat Vlad Filat, care se arăta nemulţumit de situaţia din ţară. „Poate i-a ajuns şi lui Filat cuţitul la os”, a spus Voronin. Premierul liberal-democrat a spus ieri printre altele că alianţa majoritară trebuie să găsească împreună cu opoziţia comunistă un candidat de compromis la funcţia de şef al statului şi să evite alegeri parlamentare anticipate.

Poliţia din Turcia spune că a arestat 15 persoane care voiau să atace ambasada Statelor Unite într-o operaţiune pusă la cale de reţeaua teroristă Al Qaeda.
Potrivit agenţiei turceşti de ştiri Anatolia, suspecţii au fost reţinuţi săptămâna aceasta la Ankara şi la Bursa. Poliţia spune că a confiscat 700 de kilograme de substanţe chimice folosite în producerea bombelor, două arme şi hărţi. Aceleaşi surse spun că suspecţii aveau de gând să atace ambasada americană de la Ankara, ca şi alte obiective străine, neprecizate. Insurgenţii islamişti din Turcia au atacat în trecut la Istanbul consulatul britanic, o bancă britanică şi două sinagogi, omorând 58 de persoane în 2003.

Compania transnaţională implicată în scandalul mesajelor telefonice din Marea Britanie a renunţat la intenţia de a cumpăra în întregime un canal de televiziune britanic. Firma News Corporation, condusă de magnatul de origine australiană Rupert Murdoch, care are deja 39% din acţiunile televiziunii pe satelit BskyB, a anunţat astăzi că nu va cumpăra şi restul de 61%. Anunţul vine după ce autorităţile britanice, în frunte cu premierul David Cameron, au spus că tranzacţia ar fi nepotrivită. Cel mai citit ziar de bulevard britanic, „News of the World”, care făcea şi el parte din imperiul lui Murdoch şi-a încetat apariţia duminică după ce a ieşit la iveală că detectivi în slujba redacţiei au interceptat mesaje pe telefon ale familiilor unor persoane ucise sau dispărute, dar şi ale unor poliţişti şi apropiaţilor familiei regale.

Un oficial guvernamental din Germania a criticat astăzi decizia unei fundaţii germane de a-i acorda un premiu pentru democraţie premierului Rusiei, Vladimir Putin. Comisarul guvernului german pentru drepturile omului Markus Loening a spus că alegerea lui Putin subminează credibilitatea premiului „Quadriga”, acordat anual de fundaţia Werkstatt Deutschland la 3 octombrie, de ziua naţională a Germaniei. Loening a mai spus că premierea lui Putin ar fi de-a dreptul „cinică”. Printre laureaţii din trecut ai premiului se numără fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Havel şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Anunţul fundaţiei germane a fost criticat şi de organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch.

Un oficial afgan de rang înalt a scăpat nevătămat dintr-un atac cu bombă în timp ce mergea la înmormântarea fratelui preşedintelui Karzai, asasinat ieri la Kandahar.
Atacul de astăzi asupra coloanei de maşini în care se afla guvernatorul provinciei Helmand, Gulab Mangal, s-a soldat cu rănirea a doi soldaţi afgani. Printre pasageri se număra şi şeful filialei din Helmand a serviciului afgan de informaţii, care a scăpat şi el nevătămat. Ahmed Wali Karzai, fratele mai mic al preşedintelui Hamid Karzai, a fost împuşcat mortal ieri în propria casă de un membru al serviciului său de pază.

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin a declarat că este pregătit de plecarea din partid a lui Igor Dodon, pe care l-a descris drept bun manager, dar politician mai verde” decât premierul Vlad Filat, aluzie la culoarea liberal-democraţilor.
La o conferinţă de presă, Voronin a criticat intenţiile fostului candidat comunist la primăria Chişinăului de a reforma Partidul Comuniştilor. El a spus că PCRM nu va „îmbrăca pantalonaşi roz” şi nu se va „contopi cu regimul glamur” aflat la guvernare, într-o altă aluzie la cămăşile roz purtate de Dodon în campania electorală locală.
În replică, Igor Dodon a declarat postului Publika TV că are o altă părere despre propriul grad de maturitate politică şi că timpul va arăta dacă are dreptate.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai a participat împreună cu mii de oameni la Kandahar la funeraliile fratelui său mai mic asasinat marţi. Ahmad Wali Karzai, şeful consiliului local din provincia sudică, a fost împuşcat în casa sa de propriul bodyguard. Fratele preşedintelui, unul din cei mai puternici oameni din sudul Afganistanului, a fost ţinta a numeroase acuzaţii că s-ar fi îmbogăţit prin acte de corupţie şi trafic de droguri, că şi-ar fi intimidat rivalii şi ar fi avut legături cu CIA – acuzaţii pe care le-a respins.
Miliţiile talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru asasinatul pe care l-au descris drept „o mare realizare”.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama şi-a înăsprit criticile la adresa liderului sirian, Bashar al-Assad, despre care a spus că „şi-a pierdut legitimitatea” pentru că nu a reuşit să conducă o tranziţie către democraţie în Siria. Într-un interviu cu CBS News, Obama a repetat un mesaj asemănător transmis cu o zi mai devreme de secretarul de stat, Hillary Clinton, dar a evitat să ceară demisia lui Assad.
Înăsprirea criticilor americane urmează atacurilor asupra ambasadei de la Damasc ale Statelor Unite şi Franţei, asaltate de loialiştii lui Assad după ce ambasadorii american şi francez se întâlniseră cu protestatarii antiguvernamentali din oraşul Hama.

Mii de egipteni au mărşăluit prin faţa oficiilor guvernamentale din capitala Cairo şi au cerut înlăturarea consiliului militar care conduce ţara. Marşul a avut loc după avertismentul unui general de a folosi toate mijloacele legale pentru a opri noile proteste din piaţa Tahrir, epicentrul revoltei care l-a înlăturat de la putere pe fostul preşedinte Hosni Mubarak pe 11 februarie.
De cinci zile, piaţa centrală de la Cairo este scena unor noi proteste faţă de tergiversarea procesului împotriva lui Mubarak, acuzat de corupţie şi uciderea participanţilor la revolta de iarna trecută.

Ministerul de Interne din Turcia spune că poliţia a dejucat un iminent atac terorist şi a arestat în ultimele două zile 15 presupuşi membri ai Al-Qaeda. Într-o declaraţie a ministerului se spune că primul suspect a fost arestat luni în suburbiile capitalei Ankara în momentul în care „era pe punctul să-şi execute operaţiunea” şi că au fost sechestrate „câteva arme, muniţii şi documente” aparţinând reţelei teroriste. Alţi 14 suspecţi au fost arestaţi la Ankara şi în apropierea capitalei, precum şi în oraşele nord-vestice Bursa şi Yalova.
Filiala turcă a reţelei Al-Qaeda este considerată responsabilă de atacurile din 2003 la Istanbul asupra a două sinagogi, consulatului britanic şi unei bănci, soldate cu peste 60 de morţi.

Premierul Vlad Filat le-a cerut public partenerilor de alianţă să-i acorde mai multe împuterniciri şi a spus că actualul aranjament la guvernare cu miniştri delegaţi în executiv de partidele Alianţei îl împiedică să promoveze reformele.
Filat spus la o conferinţă de presă marţi seara că executivul condus de el nu se bucură de suficient sprijin parlamentar şi a ameninţat cu demisia, dacă PD şi PL nu-i acceptă cererile.
Premierul liberal-democrat a spus că alianţa majoritară trebuie să găsească împreună cu opoziţia comunistă un candidat de compromis la funcţia de şef al statului şi să evite alegeri parlamentare anticipate.
Pentru prima dată, Filat a sugerat că acest candidat poate fi altcineva decât liderul democraţilor Marian Lupu, aşa cum prevede acordul de constituire a Alianţei pentru Integrarea Europeană.

Preşedintele interimar, Marian Lupu a declarat că şi-ar dori o întrevedere cu succesorul lui Igor Smirnov, nu cu liderul actual de la Tiraspol despre care a spus că nu ar fi interesat în rezolvarea conflictului transnistrean.
După şedinţa Consiliului Naţional de Securitate pe care a prezidat-o marţi, Lupu a spus că participanţii au convenit ca autoritățile de la Chişinău să elaboreze o strategie proaspătă de reunificare a ţării. Preşedintele interimar a făcut declaraţiile pe fundalul aşteptărilor că Rusia nu-l va mai sprijini pe Smirnov la alegerile prezidenţiale din decembrie în regiunea separatistă. Vineri, premierul Vlad Filat a avut o nouă întrevedere informală cu liderul transnistrean în tribunele stadionului de fotbal de la Tiraspol.

Ucraina a anunţat că este gata să înceapă construcţia unui nou înveliş de protecţie la reactorul centralei nucleare de la Cernobîl, avariat în 1986. Ministrul de externe, Kostantin Hrişcenko a declarat că lucrările pot începe anul acesta şi încheiate în 2015.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare care gestionează proiectul a spus că donatorii internaţionali au promis 940 de milioane de dolari dintr-un miliard 40 de mii cât va costa construcţia aşa numitului sarcofag nou, în locul celui vechi şi fisurat.

Statele Unite au condamnat „în termenii cei mai severi posibili” asasinarea fratelui mai mic al preşedintelui afgan Hamid Karzai. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney a exprimat în numele Casei Albe condoleanţe familiei lui Ahmed Wali Karzai, împuşcat mortal marţi de unul din body-guarzi în casa sa din provincia Kandahar.
Şef al consiliului din provincia Kadahar, Ahmed Wali Karzai a fost unul din cei mai influenţi oameni din sudul ţării, dar a fost şi ţinta unor acuzaţii de corupţie. Miliţiile talibanilor şi-au asumat răspunderea pentru asasinatul descris drept „o mare realizare”.

Liderii rebelilor libieni sunt aşteptaţi astăzi la Bruxelles pentru convorbiri la sediul NATO şi Uniunii Europene.
Vizita are loc după anunţul ministrului francez de externe, Alain Juppe că oficiali libieni au avut contacte cu ţări NATO pentru a le transmite că liderul Muammar Gaddafi ar fi gata să plece de la putere.
Statele Unite au exprimat însă îndoieli în legătură cu veridicitatea acestor relatări. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland a spus că la Tripoli există numeroşi oameni care pretind că vorbesc în numele lui Gaddafi.
Intervievat de ziarul francez Le Figaro, premierul libian Baghdadi al-Mahmoudi a spus că autorităţile libiene sunt gata de convorbiri numai dacă NATO opreşte campania de bombardamente.