Organizaţia Memorial din Rusia a dat publicităţii astazi, la împlirea a doi ani de la moartea activistei sale pentru drepturile omului Natalia Estemirova, un raport independent pe care l-a realizat împreună cu o organizaţie din Franţa şi în care arată că nu cei doi fraţi acuzaţi că ar fi ucis-o pe jurnalistă sunt făptaşii. Declaraţia organizaţiei se bazează pe probele ADN-ului colectate de pe hainele victimei, care nu le aparţin celor doi fraţi. Conducătorul organizației Memorial, Oleg Orlov, a spus că liderul pro-moscovit de la Groznîi, Ramzan Kadîrov ar trebui tras la răspundere pentru moartea Nataliei Estemirova. In raportul organizaţiei Memorial liderul de la Kremlin este avertizat că investigaţia oficială este „ pe o pistă greşită” şi că serviciile secrete ruseşti caută să prezinte o versiune falsă a faptelor pentru a-i apăra pe adevăraţii criminali ai activistei.
Mai multe organizaţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, printre care Amnesty International, Human Rights Watch, au dat publicităţii astazi o declaraţie comună în care critică încetineala cu care Rusia investighează răpirea şi apoi uciderea acum doi ani la Groznîi a activistei pentru drepturile omului.

Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a anunţat astazi că luni, 18 iulie va organiza o conferinţă de presă în care va face dezvăluiri în legătură cu afacerile cu cazinourile din Moldova şi că, în general, liberalii au decis să discute public toate problemele „pentru ca să cunoască lumea cine este pentru reforme şi cine este împotrivă”.

Un grup de 50 de jurnalişti au protestat astazi in faţa sediului preşedinţiei Georgei împotriva arestării a trei fotoreporteri sub acuzaţia de spionaj in favoarea Moscovei. Protestatarii il acuză pe preşedintele Mikail Saakaşvili de implicare directă în aceste arestări. Printre cei arestaţi este şi fotograful oficial al preşedintelui de la Tbilisi. Ieri ministrul georgian de interne a anunţat că procesul celor trei va fi un proces „public” în cea mai mare parte. Cei trei se află în arest preventiv pentru două luni şi, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ar putea să fie condamnaţi la pînă la 12 ani de închisoare. Moscova a calificat întreaga situaţie drept „isterie antirusească”.

Adunarea generală a ONU a admis Sudanul de Sud drept cel de-al 193-lea stat al Naţiunilor Unite. Sudanul de Sud şi-a proclamat independenta sîmbătă, ca urmare a unui referendum din luna ianuarie în care populaţia a votat pentru secesiune. Între Sudan si Sudanul de Sud a avut loc un război de 20 de ani, încheiat în 2005. 7000 de militari din forţele ONU pentru menţinerea păcii vor rămîne încă în Sudanul de Sud.

Grupul energetic german RWE a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu compania de stat rusească Gazprom pentru a colabora în construcţia unor centrale electrice pe cărbune şi pe gaz în Germania, Marea Britanie şi ţările din Benelux. Acordul semnat astazi vorbeste despre „un parteneriat strategic” între cele două companii.

Senatul Italiei a aprobat un buget de austeritate în valoare de 48 de miliarde de euro. 161 de senatori au votat in favoarea măsurilor de austeritate, 135 au fost împotrivă şi trei s-au abţinut. Măsurile de austeritate se vor întinde pe patru ani şi pentru a intra in vigoare este nevoie şi de votul camerei inferioare a Parlamentului, care este planificat pentru miine seară.
Analiştii politici consideră votul de astazi drept o victorie pentru cabinetul condus de premierul Silvio Berlusconi.

Infoprim Neo relatează că deputatul neafiliat Mihai Godea a propus ca premierul Vlad Filat să dea raportul despre activitatea guvernului săptămâna viitoare în parlament.
Godea, care a plecat din partidul premierului înaintea alegerilor locale din iunie şi a candidat ca independent la postul de primar al capitalei, a spus că raportul lui Vlad Filat ar fi necesar pentru că deputaţii au „mai multe întrebări” despre felul cum funcţionează guvernul. Preşedintele parlamentului, democratul Marian Lupu, a spus că agreează ideea şi că de fapt guvernul este obligat prin lege să prezinte raportul, dar a adăugat că problema trebuie discutată mai întâi în Biroul permanent al parlamentului, după care va fi stabilită data audierii. Godea propusese ziua de joi, 21 iulie.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat eliberarea unei noi tranşe de 77 de milioane de dolari din împrumutul de 574 de milioane de dolari acordat anul trecut Republicii Moldova. Informaţia a fost publicată de Moldpres, care citează surse de la reprezentanţa din Moldova a FMI. Tot Moldpres îl citează pe emisarul FMI Nikolay Gueorguiev cu afirmaţia că Moldova a depăşit în mare măsură criza economică, dar „mai are multe de făcut”, anume să menţină stabilitatea macro-economică, să continue ajustarea bugetară şi să accelereze reformele structurale.

Secretarul-general NATO, Anders Fogh Rasmussen l-a primit ieri la sediul din Bruxelles al alianţei nord-atlantice pe ministrul apărării Vitalie Marinuţă.
Potrivit unui comunicat de presă al alianţei, Fogh Rasmussen a exprimat din nou sprijinul NATO pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a lăudat progresele făcute de Chişinău atât în cooperarea cu NATO, cât şi în reformele interne. „Reformele nu sunt niciodată uşoare, iar guvernul Moldovei se confruntă cu împrejurări dificile”, a spus Fogh Rasmussen, adăugând că asemenea momente de răscruce „prezintă şi avantaje” şi că reformele „sunt în interesul Moldovei”.
Moldova, ţară neutră, cooperează cu NATO în cadrul unui aşa-numit Plan de Acţiune Individual de Parteneriat.

La Kandahar, în sudul Afganistanului, un atac sinucigaş într-o moschee unde avea loc un serviciu religios în memoria fratelui preşedintelui Karzai s-a soldat cu uciderea şefului unui consiliu religios şi a altor cel puţin trei persoane. Preşedintele ţării nu se afla printre participanţi. Un purtător de cuvânt al lui Karzai citat de Reuters a declarat că se pare că atentatorul îşi ascunsese bomba în turban. În moschee se aflau mulţi oficiali, inclusiv o delegaţie guvernamentală de la Kabul. La scurt timp după atac televiziunea afgană Tolo TV a relatat că lângă moschee s-ar fi produs încă o explozie, dar nu a dat detalii, iar informaţia nu a putut fi confirmată în mod independent. Fratele mai mic al preşedintelui Karzai, un important lider regional, a fost asasinat marţi în casa lui de la Kandahar de unul din membrii corpului de pază.

Ministrul de interne al Indiei spune că anchetatorii nu au indicii imediate despre cine ar fi putut pune la cale triplul atentat de ieri de la Mumbai. Vorbind la o conferinţă de presă, Palaniappan Chidambaram a spus că exploziile produse în trei locuri distincte din Mumbai au fost „un atac terorist coordonat”. Oficialul indian a mai spus că nu au existat avertizări de securitate despre posibile atacuri. Tot astăzi ministrul Chidambaram a revizuit în jos bilanţul exploziilor: 17 morţi, nu 21, cât se anunţase anterior şi 131 de răniţi în loc de 141. Atacurile de la Mumbai au fost condamnate de Statele Unite, de Uniunea Europeană, de ONU, ca şi de vecina Indiei, Pakistan.

Rusia a propus o nouă strategie în relaţiile comunităţii internaţionale cu Iranul, ţară suspectată că vrea să construiască arma atomică sub paravanul unui program nuclear civil. Vorbind la Washington, în compania secretarului de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că ori de câte ori Iranul răspunde onest unor întrebări referitoare la programul său nuclear ar trebui recompensat, de pildă prin îngheţarea unor sancţiuni. Clinton nu a comentat direct propunerea lui Lavrov, dar a spus că Washingtonul rămâne fidel unei „strategii duale, de presiune şi implicare” în relaţiile cu Teheranul.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, pleacă astăzi într-un nou turneu diplomatic internaţional. Prima escală va fi la Istanbul, unde va participa vineri la o reuniune a miniştrilor de externe din aşa-numitul Grup de Contact pentru Libia. Sâmbătă Clinton se va întâlni cu oficiali turci, pe agendă aflându-se cel mai probabil procesul de pace din Orientul Mijlociu, tensiunile în relaţiile Turciei cu Israelul, programul nuclear iranian şi reprimarea brutală a protestelor anti-guvernamentale din Siria. Tot la Istanbul Hillary Clinton va participa la o reuniune consacrată toleranţei religioase. Duminică Clinton va merge în Grecia, unde va discuta probabil criza financiară grecească, iar apoi va vizita India. Pe agenda turneului se vor mai afla Indonezia, Hong Kong şi China.

Misiunea de asistenţă a Naţiunilor Unite din Afganistan (UNAMA) a spus că în prima jumătate a anului curent au fost ucişi în violenţele din Afganistan cu 15% mai mulţi civili decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar răspunderea pentru această creştere revine mai ales miliţiilor Taliban. UNAMA spune că acţiunile Talibanilor sunt vinovate de 80% din decesele civililor ucişi anul acesta, iar forţele internaţionale conduse de NATO – de 14% din decese.

Liderii celor trei partide din Alianţa pentru Integrarea Europeană s-au întâlnit ieri pentru a reduce tensiunile din sânul coaliţiei de guvernământ.
Dar, potrivit relatărilor din presa de la Chişinău, liderii PLD, inclusiv premierul Vlad Filat, au părut să părăsească şedinţa înainte de vreme. După întrunire preşedintele fracţiunii parlamentare liberale, Ion Hadârcă, a spus că liderii celor trei partide au căzut de acord să se întâlnească din nou vineri.
Consultările de ieri au fost primele de când premierul Filat a criticat într-un discurs către ţară celelalte două partide din alianţă şi a avertizat că pericolul cel mare pentru Moldova nu este comunismul, ci mafia.

Se relatează că autorităţile din Belarus au reţinut ieri zeci de persoane pentru care ar fi luat parte la proteste antiguvernamentale la Minsk şi în alte oraşe. Organizaţia pentru drepturile omului din Belarus Vyasna a spus că au fost reţinuţi şi chestionaţi şi câţiva jurnalişti.
Protestele au fost organizate ca în fiecare miercuri cu ajutorul internetului de o grupare care se numeşte „Revoluţie prin reţele sociale”. Agenţia AP a relatat de la Minsk că poliţişti în civil au lovit protestatarii înainte de a-i urca în maşini fără numere de înmatriculare.
Asemenea incidente au devenit frecvente în Belarus. Numai săptămâna trecută cam 130 de oameni au fost condamnaţi la pedepse scurte cu închisoarea şi amendaţi din cauza participării la proteste.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a condamnat ferm triplul atac cu bombă de miercuri din metropola indiană Mumbai, soldat cu cel puţin 21 de morţi şi 140 de răniţi. Atacul a fost condamnat şi de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, care a oferit sprijinul ţării sale pentru găsirea autorilor violenţelor.
Exploziile s-au produs la intervale de câteva minute, făcând oficialii să creadă că au fost coordonate. Nimeni nu şi-a asumat răspunderea, iar ministrul de interne al Indiei a pus atacul pe seama „teroriştilor”.
Atentatul de la Mumbai a fost condamnat şi de Pakistan, cu care India are relaţii tensionate, acuzându-l inclusiv că ar da adăpost unor militanţi anti-indieni.

Statele Unite şi Rusia au confirmat îmbunăţirea relaţiilor bilaterale semnând mai multe înţelegeri de mai mică însemnătate, pe tema activităţii nucleare, a vizelor şi adopţiilor internaţionale. La întâlnirea lor de la Washington secretarul de stat al Statelor Unite Hillary Clinton şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au reamintit ca un eveniment de cotitură semnarea şi ratificarea de către ţărilor lor a acordului privind controlul armamentului, cunoscut ca START II.
În declaraţii făcute după ceremonia de aseară, Clinton şi Lavrov au căutat să minimalizeze diferenţe de opinii cum sunt cele pe tema scutului american antirachetă sau a situaţiei din Libia.
Printre alte documente a fost semnat unul care pune capăt lungii dispute pe tema adoptării de copii ruşi de către americani.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a avut ceea ce el însuşi a numit „discuţii aprinse” cu legislatorii republicani pe tema unui acord de reducere a deficitului. Întâlnirea a avut loc în timp ce agenţia Moody’s a avertizat că ar putea coborî ratingul de ţară al Statelor Unite, unul din cele mai bune din lume, dacă preşedintele american şi Congresul nu ajung la un acord.
Casa Albă cere legislatorilor să accepte mărirea plafonului de îndatorare a ţării. Republicanii vor în schimb reducerea masivă a cheltuielilor bugetare.

Partidul Democrat a acuzat Partidul Liberal-Democrat că s-a purtat „fariseic” când a cerut cooperare în alcătuirea noilor administraţii locale, căci în practică PLD face deja alianţe cu comuniştii.
Într-un comunicat de presă PD susţine că s-a creat astăzi o coaliţie PLD-PCRM, la Briceni, unde preşedintele de raion va fi liberal-democrat, iar vicepreşedintele comunist. Potrivit PD, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Edineţ, unde doi consilieri liberal-democraţi au susţinut alegerea preşedintelui comunist al raionului.
În replică, liderul fracţiunii liberal-democrate din parlament, Valeriu Streleţ, a spus astăzi că partidul său este ţinta unei „campanii de denigrare” din partea formaţiunii lui Marian Lupu.
După alegerile de la 9 şi 15 iunie, liderii celor trei partide din alianţa de guvernământ au promis că vor semna un acord de cooperare în structurile de putere locale, dar deocamdată aceasta înţelegere nu s-a finalizat.

Autorităţile indiene spun că trei explozii simultane produse astăzi în trei locuri diferite la Mumbai au ucis cel puţin 17 oameni şi au rănit 81. Toate cele trei locuri sunt în zone aglomerate ale oraşului. Ministrul de interne al Indiei a spus că exploziile au fost „atacuri coordonate ale teroriştilor”. Autorităţile Pakistanului învecinat au reacţionat rapid la eveniment. Preşedintele Asif Ali Zardari şi premierul Yousuf Raza Gilani s-au declarat întristaţi de pierderile de vieţi omeneşti. În noiembrie 2008 atacurile teroriste de la Mumbai soldate cu 166 de morţi au fost puse de indieni pe seama unor reţele active în Pakistan.

Un lider al rebelilor din Libia a negat că s-ar purta negocieri secrete cu regimul lui Muammar Gaddafi pentru încheierea conflictului armat. Mahmud Jeril a făcut declaraţia la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu oficiali NATO şi ai UE, după ce oficialii francezi spuseseră că în Libia s-ar prefigura o soluţie politică. Tot la Bruxelles, Jeril a respins informaţiile organizaţiei HRW că rebelii libieni s-ar fi dedat la jafuri, incendieri şi abuzuri împotriva civililor în teritoriile pe care le controlează. Liderul rebel a recunoscut că au avut loc „câteva incidente” în primele două săptămâni ale insurecţiei, dar adăugat că asemenea fapte nu se mai petrec în teritoriile „eliberate”.

Comuniştii au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu noua lege a pensiilor, care măreşte de la 30 la 35 de ani stagiul de cotizare pentru obţinerea dreptului la pensie. Potrivit agenţiei Infoprim Neo, juristul comuniştilor, deputatul Sergiu Sârbu, a spus că modificarea va lăsa mulţi cetăţeni fără pensie şi că nu degeaba ar fi numită în popor „legea morţii”, căci oamenii vor muri fără să atingă vârsta de pensionare. Sârbu susţine că prelungirea stagiului de cotizare, ridicarea vârstei de pensionare şi alte prevederi ale legii ar încălca drepturile omului şi constituţia ţării. Curtea Constituţională are la dispoziţie jumătate de an pentru a se pronunţa.

Guvernul împrumută din nou brutăriilor grâne din rezerva de stat, dar asigură că nu va fi nici un fel de criză a pâinii, căci recolta se anunţă bogată. Potrivit Infoprim Neo, ministrul agriculturii Vasile Bumacov, a anunţat astăzi că întreprinderea de panificaţie din raionul Orhei va primi 1000 de tone de grâne, iar cea din Taraclia, 150 de tone. Ministrul a spus că împrumutul va permite celor două întreprinderi să menţină preţul pâinii şi a insistat că recolta de grâu de anul acesta se anunţă mult mai bună decât cea din 2010. Grâul împrumutat ar urma să fie restituit rezervelor statului până la 1 septembrie anul curent.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova asistenţă de aproape 80 de milioane de euro pentru sprijinirea sectorului energetic şi pentru reforma justiţiei. Într-o declaraţie a Comisiei Europene se spune că banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea energiei reciclabile şi pentru campanii de convingere a publicului să folosească energia în mod mai eficient. O altă parte din fondurile europene vor fi destinate judiciarului din Moldova, de pildă prin crearea unei noi structuri de coordonare între diferitele instituţii din domeniu. Moldova va primi noile ajutoare europene în cadrul programului Parteneriatul Estic, din care fac parte încă foste cinci republici sovietice. Într-o remarcă pe marginea adoptării noii asistenţe, comisarul european pentru extindere şi bună vecinătate, Stefan Fuele, a spus că ea reflectă dorinţa Bruxelles-ului ca Moldova să se apropie de UE.