Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău Asif Chaudhry a declarat ieri la o întîlnire la Clubul de presă de la Chişinău că soluţionarea conflictului transnistrean prin federalizare nu poate compromite procesul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană. Esenţial, în opinia diplomatului american, în orice proces de federalizare este să se respecte două principii şi anume: integritatea Moldovei în hotarele recunoscute internaţional şi ca Moldova să îşi exercite suveranitatea asupra întregului teritoriu aflat în graniţele sale, informează agenţia Info-Prim Neo.

Preşedintele parlamentului European Jerzy Buzek a declarat postului nostru de radio că Uniunea Europeană nu îşi va închide porţile pentru ţările din cadrul Parteneriatului Estic, din care face parte Moldova împreuna cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Belarus şi Ucraina – dar că aceste ţări mai au de făcut încă multe reforme politice şi economice.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a condamnat astăzi din nou arestarea de către poliţia din Belarus a celor care protestează paşnic împotriva regimului preşedintelui Alexandr Lukaşenka. Doamna Ashton a criticat şi cenzura impusă de autorităţi presei pentru a relata despre aceste proteste şi a cerut eliberarea necondiţionată a celor reţinuţi. Protestele au loc în fiecare zi de miercuri pe fundalul uneia dintre cele mai grave crize economice din această ţară. Poliţia a reţinut cu brutalitate în fiecare săptămînă în jur de 100 de protestatari.

Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a lăudat astăzi Turcia ca pe un model pentru alte ţări din regiune care fac eforturi de democratizare. Vorbind la Istanbul, doamna Clinton s-a declarat impresionată de creşterea economică a acestei ţări cu 11 procente şi de tradiţiile sale democratice care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru popoarele din Tunisia, Egipt, Yemen şi Siria. Doamna Clinton şi-a exprimat însă îngrijorarea în legătură cu acţiunile autorităţilor împotriva presei opoziţiei, dar a cerut Ankarei să îşi continue rolul de punte între Occident şi Orient.

Activiştii pentru drepturile omului din Siria au spus că forţele de securitate au omorît ieri cel puţin 28 de oameni şi au rănit cîteva sute la cele mai importante proteste împotriva regimului lui Bashar Al Assad din ultimul timp. Ieri participarea a fost de aproximativ 1 milion de oameni. Numai în Damasc numărul celor omorîţi de forţele de securitate a fost de 22.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama le-a cerut congresmenilor democraţi şi republicani să evite ceea ce el a numit „un Amagedon” economic şi să ajungă la o înţelegere privind deficitul Statelor Unite, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a guvernului de la 2 august. Preşedintele american a transmis acest mesaj în discursul său săptămînal radiofonic. Fondul Monetar Internaţional a avertizat şi el asupra pericolului pentru economia lumii a neajungerii la o înțelegere în privinţa deficitului în Statele Unite.

Fundaţia germană particulară „Quadriga” a anunţat că renunţă la ceremonia de acordare a premiilor fundaţiei în acest an din cauza criticilor primite pentru intenţia de a-i acorda premiul premierului Rusiei Vladimir Putin. Fundaţia îşi exprimă îngrijorarea faţă de criticile din mass media şi din partea politicienilor privind opţiunile democratice ale premierului Putin. Laureaţi ai acestui premiu au fost în trecut şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov, fostul preşedinte al Cehiei Vaclav Havel şi foştii cancelari Helmut Kohl şi Gerhard Schroeder. Havel a ameninţat că dacă premierul de la Moscova primeşte ordinul, el îl va înapoia, deoarece acest premiu se acordă celor care au adus servicii democraţiei. Într-un interviu în 2008 cu ziarul cehesc Lidove Noviny, Vlaclav Havel a caracterizat regimul premierului Vladimir Putin drept „un nou tip de dictatură periculoasă – o grupare de KGB-işi şi mafioţi care au acces la putere”.

Georgia a ajuns ieri la înţelegere cu Comisia Europeană pentru a-şi proteja numele a 18 vinuri georgiene din diferite regiuni ale ţării. Este prima înţelegere de acest fel făcută de Uniunea Europeană cu o ţară din Parteneriatul Estic, informează corespondentul Europei Libere la Bruxelles. În prezent Uniunea Europeană are 3000 de produse agricole ale căror nume este înregistrat pentru a fi protejat. Pînă a intra în vigoare acest sistem de protecţie ar putea trece însă mai mulți ani, aşa cum s-a întîmplat de exemplu cu brînza grecească FETA, care era produsă şi de cea mai mare companie daneză de brînză. Pînă la urma disputa aceasta a fost cîştigată la Curtea Europeană de Justiție de către Grecia, danezii fiind obligaţi să îşi schimbe denumirea brînzei pe care o produceau.

Preşedintele Partidului Democrat, preşedinte interimar şi speaker al parlamentului, Marian Lupu a criticat într-un interviu cu Europa Libera recentele declaratii ale premierului Vlad Filat la adresa partenerilor din coaliţia aflată la putere dar şi-a exprimat încrederea în viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană. In interviu, Marian Lupu a spus că ar trebui să existe dialog între putere şi opozitie, dar că, daca vor fi facute înţelegeri cu comuniştii, partidul sau se va retrage in opozitie.

Un tribunal din Chişinău a dat prima sentinţă într-un caz de tortură legat de protestele din capitală din aprilie 2009. Poliţiştii Vitalie Dolguş şi Mariana Ţurcanu Tudor au fost condamnaţi la şase şi cinci ani de închisoare cu suspendare, pentru maltratarea surorilor Oxana şi Ludmila Radu. Victimele au spus că au fost obligate să se dezbrace şi au fost înjosite la comisariatul de poliţie.

Republica Moldova a început la Moscova negocierea unui nou contract de livrare a gazelor, în locul celui care expiră în ultima zi a anului curent. Noul contract cu Gazprom ar putea acoperi o perioadă de cinci ani. Agenţia Moldpres relatează că pentru prima oară Moldova va negocia preţul gazelor la fel ca ţările din Uniunea Europeană, adică cu o subsidiară a concernului rus, numită Gazpromexport.
Potrivit aceleiaşi surse, delegaţia moldoveană va încerca să impună în contract o clauză care să nu oblige ţara să plătească întreaga cantitate de gaze contractată dacă consumă mai puţin. Moldpres aminteşte că în primul trimestru al anului curent consumul de gaze s-a redus în Moldova cu aproape 5%.

La Munchen a încetat astăzi din viață, la vîrsta de 59 de ani, după o grea suferință, Traian Bratu, fost redactor și responsabil al serviciului de știri, pînă în 1995, al postului Radio Europa Liberă. Traian Bratu și-a început colaborarea cu radioul în 1981. După mutarea la Praga a Serviciului românesc al postului nostru de radio, Traian Bratu a lucrat timp de peste un deceniu, cu abnegație și talent, pînă în ultima clipă, ca webmaster al site-ului nostru Internet.

China comunistă a cerut preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama să nu se întîlnească astazi la Washington cu liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama. Potrivit ministerului chinez de externe o astfel de întilnire ar însemna, „amestec în treburile interne ale Chinei”. Intr-un comunicat de presă al Casei Albe, de aseară, prin care era anunţată întrevederea, se preciza că ea arată „sprijinul puternic al preşedintelui pentru păstrarea religiei şi identităţii lingvistice şi culturale a Tibetului şi apărarea drepturilor omului pentru tibetani”. In comunicat se mai arată şi că preşedintele american susţine ideea unui dialog între reprezentanţii lui Dalai Lama si ai guvernului de la Beijing.

In Libia, un medic din localitatea Brega a anunţat că cel puţin 10 luptători anti-guvernamentali au fost ucişi noaptea trecută într-un atac asupra oraşului.
Liderul de la Tripoli, Moammar Gaddafi a respins recunoaşterea de ieri, de la Istanbul de către 40 de ţări a Consiliului Naţional de Tranziţie ca reprezentantul legitim al poporului libian. Colonelul Gaddafi a caracterizat decizia drept „prostească”. La reuniune de la Istanbul a participat şi secretarul de stat american Hillary Clinton, care a spus că până ce în Libia se va constitui o nouă autoritate interimară Statele Unite vor recunoaşte Consiliul de Tranziţie ca autoritate legitimă de conducere, tratând-o în consecinţă.

Magnatul presei Rupert Murdoch, al cărui conglomerat internaţional de presă News Corporation se află în ultimul timp în mijlocul unui scandal în Marea Britanie pentru că a interceptat ilegal mesaje telefonice a mii de persoane, a publicat astăzi un mesaj personal de scuze pentru aceste practici, spunînd că au fost fapte reprobabile şi că îşi cere iertare de la victime şi de la public. Ieri doi reprezentaţi de frunte ai organizaţiei au fost obligaţi să îşi dea demisia. Săptămîna trecută ziarul bulevardier săptamînal al companiei, „News of the World” cu 3 milioane de cititori si o istorie de 168 de ani a fost obligat să îşi înceteze activitatea. Procurori americani investighează şi ei practicile companiei în Statele Unite unde se bănuieşte că ar fi fost ascultate ilegal convorbirile unor familii ale victimelor atacurilor de la 11 septembrie.

O agenţie bancară europeană spune că opt din 90 de bănci au căzut la testul de stress care verifică rezistenţa instituţiilor financiare la o eventuală nouă recesiune.
Două bănci care nu a trecut examenul sunt din Grecia, cinci din Spania şi una din Austria. Autoritatea Bancară Europeană spune că alte 16 bănci abia au trecut testul. Băncile căzute la examen trebuie să explice până în septembrie cum au de gând să-şi completeze lacunele de capital până la sfârşitul anului. Testul european a avut menirea de a recâştiga încrederea investitorilor.

Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez a anunţat că va merge din nou în Cuba pentru tratament pentru cancerul de care suferă. Preşedintele venezuelean a fost operat de cancer în Cuba la 20 iunie, iar acum va merge pentru a doua parte a tratementului, cu citostatice.

La Vienna are loc astăzi înmormintarea lui Otto von Habsburg, cel mai în vîrstă fiu al ultimului împarat al imperiului austro-ungar. Otto von Habsburg a murit la 4 iulie în Bavaria, la vîrsta de 98 de ani. La înmormîntare participă regele Suediei, Marele Duce al Luxembourgului şi prinţul din Lichtenstein ca şi fosti regi şi reprezentanţi ai familiilor regale din Marea Britaie, Spania si Belgia.
La ceremonii participă şi preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek, preşedintele Georgiei, Mikail Saakashvili şi premierii din Croaţia şi Macedonia.

Un tribunal din Chişinău a dat prima sentinţă într-un caz de tortură legat de protestele din capitală din aprilie 2009.
Poliţiştii Vitalie Dolguş şi Mariana Ţurcanu Tudor au fost condamnaţi la şase şi cinci ani de închisoare cu suspendare, pentru maltratarea surorilor Oxana şi Ludmila Radu.
Victimele au spus că au fost obligate să se dezbrace şi au fost înjosite la comisariatul de poliţie.
Avocata surorilor Radu, Natalia Moloşag, a spus astăzi că sentinţa este o premieră, dar n-a exclus că surorile ar putea face apel.

Scriitorul rus Eduard Baghirov, acuzat de implicare în violenţele de stradă din aprilie 2009, va sta în arestul preventiv încă 30 de zile. Prelungirea arestului a fost aprobată astăzi de Judecătoria Centru a capitalei la cererea Procuraturii Generale.
Baghirov a fost reţinut la 16 iunie, dar arestarea a fost făcută publică abia la 27 iunie.
Prietenii scriitorului spun că el se consideră nevinovat şi că este deţinut în condiţii inumane, dar autorităţile de la Chişinău au declarat că regimul de detenţie al lui Baghirov este unul normal.
Nu se cunosc detalii despre învinuirile ce i se aduc.
Deputatul comunist Mark Tkachuk a spus luna trecută că guvernanţii ar încerca să-l forţeze pe scriitor să spună că a provocat dezordini la cererea partidului comuniştilor.

Comuniştii majoritari în Consiliul Municipal Chişinău au criticat neprezentarea consilierilor puterii astăzi la prima şedinţă a noii conduceri a capitalei.
Potrivit Infoprim, consilierul comunist Igor Dodon a declarat că absenţa contrazice promisiunile din campanie ale consilierilor alianţei de a apăra interesele chişinăuenilor.
Mai mulţi oficiali din partidele de guvernământ au făcut astăzi declaraţii contradictorii despre motivele absenţei, unii spunând că a fost vorba de un boicot, alţii că reprezentanţii alianţei şi-au luat răgaz pentru a-şi găsi o strategie comună în Consiliu.

Statele Unite şi alte ţări au recunoscut astăzi o structură a rebelilor libieni drept adevărata conducere a Libiei. Recunoaşterea americană a Consiliului de Tranziţie a fost anunţată de secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, la o reuniune internaţională pe Libiei ţinută la Istanbul. În declaraţia finală a şedinţei aşa-numitului Grup de Contact, cele 30 de ţări participante recunosc legitimitatea rebelilor şi adaugă că regimul lui Muammar Gaddafi „nu mai are nici o autoritate legitimă în Libia”.
Agenţiile de presă spun că evenimentul de la Istanbul măreşte presiunile pentru plecarea de la putere a lui Gaddafi şi face posibilă folosirea fondurilor din străinătate ale regimului său pentru finanţarea rebelilor.

Un judecător din Ucraina a expulzat-o pe şefa opoziţiei Iulia Timoşenko de la propriul ei proces din cauza a ceea ce magistratul a numit comportamentul ei „nerespectuos”.
Decizia judecătorului a venit după un schimb de replici cu acuzata, care a refuzat să se ridice în picioare la intrarea lui în sală.
Timoşenko va avea voie să participe la următoarea înfăţişare, care însă nu va mai fi transmisă la televiziune.
În procesul cu acuzaţii de abuz de putere, Timoşenko l-a acuzat de mai multe ori pe judecător că ar fi unealta rivalului ei politic, preşedintele Victor Ianukovici.

Autorităţile Georgiei spun că au concediat sau pedepsit disciplinar câţiva poliţişti pentru folosirea disproporţionată a forţei în mai, în timpul unui protest al opoziţiei soldat cu cel puţin doi morţi.
Ministerul georgian de interne a informat că patru poliţişti au fost demişi, unul retrogradat, iar alţi 11 au fost sancţionaţi.
La protestul de acum două luni de la Tbilisi, poliţia a folosit gloanţe de cauciuc, tunuri cu apă şi bastoane pentru a împrăştia demonstranţii care cereau în faţa parlamentului demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili.
Guvernul spune că persoanele care au murit în ciocniri au fost călcate de o maşină a organizatorilor mitingului.

California a devenit primul stat american care cere ca în manualele de istorie să figureze realizările personalităţilor aparţinând minorităţilor sexuale.
Legea fusese aprobată de legislativul celui mai populat stat american în 2006, dar guvernatorul de atunci, Arnold Schwarzenegger, şi-a folosit împotriva ei dreptul de veto.
Semnând astăzi noile prevederi, guvernatorul democrat Jerry Brown, a spus că „istoria trebuie să fie onestă”.
Adversarii conservatori şi religioşi ai legii spun că ea este o formă de îndoctrinare a tinerilor.
California are deja reglementări care cer predarea istoriei altor minorităţi, ca afro-americanii, indienii şi altele.